VIDEO. Viorel Băltărețu (USR), secretar de stat în Ministerul Economiei: Ştiam că se fură, dar e mult mai rău decât credeam

Secretarul de stat Viorel Băltărețu (USR), invitat în podcastul Contraste de pe Cluj24, realizat de Florin Danciu, a descris fără ocolişuri realitatea pe care a găsit-o în Ministerul Economiei. Fost antreprenor cu peste 25 de ani experiență, el afirmă că situația companiilor de stat este „mult mai rea” decât și-ar fi imaginat înainte de a intra în guvernare. ”Ştiam că se fură, dar e mult mai rău decât credeam”, spune Băltărețu, membru USR Cluj. 

Băltărețu explică faptul că a intrat în minister cu o imagine realistă despre economie, însă șocul a fost major după primele săptămâni în funcție:
„Mi-am dat seama că este mult mai rău decât îmi imaginam eu”, spune acesta, referindu-se la modul în care sunt operate companiile de stat.

Unul dintre exemplele menționate arată dimensiunea pierderilor: un produs vândut de o companie de stat cu 100 de euro ajunge să fie revândut de un intermediar cu 3.000 de euro. Și mai grav, costul real de producție al statului era de 200 de euro: compania vindea în pierdere, iar profitul rămânea integral la intermediari.

Rețelele din consiliile de administrație și blocajele interne

Secretarul de stat explică duritatea luptei din interiorul companiilor de stat. Un exemplu ilustrativ este cazul Salrom, unde Ministerul Economiei – deși acționar unic – a fost nevoit să dea în judecată propriul consiliu de administrație pentru a convoca AGA.

„Caracatița este atât de prinsă și încârligată în jurul acestor companii de stat, care sunt niște vaci de muls”, descrie situația Băltărețu.

Tot el dezvăluie că, după ce noii oficiali au blocat tentativele de sifonare a banilor publici, unele grupuri au încercat să vândă active ale companiilor – de zece ori sub prețul pieței.

Ministerul Economiei încearcă să schimbe regulile jocului

Viorel Băltărețu insistă asupra necesității profesionalizării consiliilor de administrație și renunțarea la numirile politice. El amintește de apelul public prin care ministerul a primit peste 2.000 de CV-uri ale profesioniștilor interesați să intre în aceste structuri.

Un alt punct critic este legislația privind managementul corporativ – teoretic menită să elimine influența politică, dar, în practică, folosită creativ pentru a menține controlul celor interesați.

Industria românească are potențial, dar pierde investiții

Secretarul de stat în Ministerul Economiei afirmă că România produce mai mult decât în 1989, însă potențialul este mult mai mare. P

ierderile vin din oportunități ratate: investiții care nu ajung în țară, proiecte ale companiilor multinaționale care aleg alte state, lipsa predictibilității fiscale și prețurile mari la energie.

Un exemplu concret: România nu produce niciun gram de fier beton și depinde de importuri, în timp ce industria are nevoie masivă de acest material. Prețul energiei, spune Băltărețu, anulează competitivitatea.

Strategia: producție internă, valoare adăugată și echilibrarea balanței comerciale

Pentru dezvoltare industrială, Ministerul Economiei analizează domeniile în care România exportă materii prime și importă produse finite:
– exportăm grâu, importăm biscuiți;
– exportăm resurse, importăm valoare adăugată.

Modelul dorit este investiții în procesare locală, sprijin țintit și utilizarea materiei prime interne pentru a reduce deficitul comercial.

Resursele critice din halde și potențialul ignorat

Băltărețu a anunțat descoperirea unor minerale critice în vechile halde de steril. Unele depozite conțin concentrații atât de mari încât ar putea acoperi timp de cinci ani necesarul întregii Europe, susține el.

Ministerul Economiei lucrează la deblocarea exploatării acestor materiale, o soluție care, potrivit lui, ar aduce beneficii triple:
– eliminarea unor proceduri de infringement,
– economii la bugetul statului,
– venituri importante din redevențe.

Programul Construct Plus – necesar, dar blocat

Cele aproape 600 de milioane de euro destinate industriei materialelor de construcții nu au fost încă accesate, din cauza unui proces de selecție considerat „viciat” înainte ca noua echipă să preia mandatul. Ministerul caută soluții pentru a relansa programul într-o formă transparentă și corectă.

Un mesaj clar: România trebuie să-și apere interesele

Viorel Băltărețu mai spune că, în negocierile de la Bruxelles, România are nevoie de o voce fermă și coerentă, nu de reprezentanți care „să nu supere pe nimeni”: ”Interesele economice trebuie puse în față, argumentate și apărate”.