VIDEO. Vino iar în gara noastră mică. Celebra locomotivă cu aburi Ferrari. Istoria plimbată a Clujului

Între cele două gări din Cluj există expusă o locomotivă veche, cu aburi, care te duce cu gândul la vremurile de odinioară, la perioada romantică a călătoriilor cu trenul, mai ales dacă ne gândim la Orient Expres şi la celebra carte a Agathei Christie, ecranizată în Crima din Orient Express.

Locomotivele cu abur, propulsate, cum le spune şi numele, cu ajutorul aburului, au avut o viaţă lungă, de mai bine de o sută de ani, de la inventarea lor, la începutul secolului al XIX-lea, până la mijlocul secolului al XX-lea, inclusiv în România. Treptat, ele au fost înlocuite cu mai eficientele locomotive diesel şi electrice, dar ele continuă încă să fie folosite pe linii istorice și chiar pe linii industriale, în anumite țări ale lumii.
În lume, prima lomotivă cu abur a fost construită în anii 1780-1790, iar în 1829 a fost făcută prima locomotivă cu abur considerată rentabilă, englezească, „Racheta” (The Rocket).
În România, prima locomotivă cu abur a fost construită la Reşiţa, pe atunci în Austro-Ungaria, în 1872.
Ca să neîntoarcem la vremurile noastre, farmecul locomotivelor cu aburi şi nostalgia după vremurile de odinioară a determinat şi clubul Rapid Bucureşti, „frate” de căi ferate cu CFR Cluj, să facă o şedinţă foto cu jucătorii şi cu o astfel de locomotivă, în 2019, la 96 de ani de la înfiinţarea clubului.

Celebra locomotivă cu aburi Ferrari

„Avem aici o piesă de muzeu, care este situată între clădirea gării vechi şi clădirea gării noi. Această locomotivă, adusă de la Depoul Dej în 2013, reprezintă prototipul locomotivelor care circulau pe căile ferate române în anii 60, 70, chiar până în anii 80, după care s-a trecut la locomotiva Diesel. E o locomotivă pe aburi pe bază de cărbuni, era denimită Ferrari al Căilor Ferate Române, pentru că avea o viteză de 80 km/h, chiar 90, viteză pe care astăzi locomotivele nu cred că o ating.

Locomotiva are şi o serie. Seria era 150. 288 de locomotive s-au construit în această serie, ultima este în Gara Ploieşti. Aceasta este cu numărul 139”, explică istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici câte ceva despre locomotiva expusă în Gara Cluj.

Vino iar în gara noastră mică

Deşi de dată mult mai recentă decât sora sa cea mare, Gara Mică din Cluj are şi ea o istorie a ei, mai cu seamă pentru cei care de-a lungul a zeci de ani a fost o prezenţă aproape zilnică în viaţa lor de navetişti. Iar piesa lui Gabriel Dorobanţu, „Hai vino iar în gara noastră mică”, poate că îi amplifică farmecul în gândurile multor clujeni.

„În spatele meu este clădirea unei gări, realizată în 1976. Era nevoie să fi făcută această clădire, pentru că în acea perioadă de industrializare socialistă era o mulţim de oameni care lucra pe fosta platformă industrială de la CUG şi nu numai şi foarte mulţi erau navetişti, iar această gară era una de distanţe mici de transport. Ea a funcţionat până în 2013, fiindcă ştim că treptat, după 1989 a avut loc o recesiune a industriei româneşti şi zona industrială treptat-treptat a dispărut.

În aceată clădire, unde astăzi funcţionează un supermarket, au fost mai multe încercări, unde să se realizeze fie o expoziţie de artă, fie o zonă de loisir, o sală de concerte etc, dar până la urmă clădirea găzduieşte un supermarket”, mai spune istoricul clujean.