VIDEO. Viceprimarul Dan Tarcea răspunde atacurilor la proiectele majore ale Clujului, la „Ediția de seară”: „Sunt fake news-uri”

Viceprimarul Dan Tarcea, invitatul emisiunii „Ediția de seară”, realizată de Clujlive TV în parteneriat cu Cluj24, a răspuns acuzațiilor lansate de antreprenorii Cristian Erbașu și Dorin Bob la adresa proiectelor de metrou și centură metropolitană. 

Recent, la conferința Construction & Infrastructure Summit, eveniment Intelglobalis Consulting prin platform X Party & Networking (XPN), constructorul Cristian Erbașu a susținut că firmele turcești au făcut lobby pentru câștigarea unor contracte în România, dând exemplu metroul de la Cluj. Antreprenorul român este de părere că țara noastră se bazează prea mult pe firme turcești pentru proiecte strategice.

Constructorii români, atac la adresa metroului și centurii metropolitane

La rândul său, Dorin Bob a argumentat că metroul necesită un număr foarte mare de pasageri zilnic pentru a fi rentabil, care, în opinia sa, este imposibil de atins. El a dat exemplu mai multe proiecte de metrou care au fost abandonate în alte orașe, ridicând întrebări legate de viabilitatea sa pe termen lung.

Totodată, Cristian Erbașu a arătat că abordarea „proiectare și execuție” a generat probleme în proiectul de centură și că ar fi fost mai logic să se finalizeze întâi proiectul, pentru a estima mai clar costurile și riscurile, și abia apoi să se scoată la licitație execuția.

Viceprimarul Dan Tarcea arată că licitațiile sunt deschise și transparente

În răspuns, viceprimarul Dan Tarcea a subliniat că firmele turcești câștigă licitațiile pentru că sunt mai competitive la preț și eficiente, și nu datorită presupuselor influențe politice.

„Nu am fost nici într-o excursie la Istanbul, nu am fost în nicio vizită și nici nu m-am întâlnit cu nimeni legat de metro, de centură, chit că au încercat unii-alții să se prezinte. Nu, este licitație, aveți toate datele pe site, participați la licitație și mergeți mai departe.

În primul rând, așa cum am spus, cred că discutăm de prețul cel mai mic și de eficiență. Adică sunt companii eficiente. În al doilea rând, din câte știu, statul turc asigură niște dobânzi preferențiale pentru aceste companii, pentru a se putea finanța. Categoric că, o parte din companiile românești sau din Europa au și această problemă de finanțare.

Hai să ne gândim care este salariul mediu în Turcia și care este salariul mediu unei companiei care este în Franța sau în Germania. Să nu uităm că acea vestită companie din Statele Unite ale Americii Bechtel a lucrat cu turci. Să ne aducem aminte că o mare parte din infrastructura din Germania a fost făcută de companii turcești și a fost făcută cu forță de muncă din Turcia”, a arătat Dan Tarcea.

„Cine l-a împiedicat pe domnul Erbașu să vină la licitație la metrou?”

Viceprimarul a menționat că și firme românești, inclusiv firma antreprenorului Cristian Erbașu, au câștigat proiecte de anvergură la Cluj.

„Firme românești au câștigat licitații, cum și domnul Erbașu a câștigat licitații. Păi domnul Erbașu, când a câștigat licitații, să înțeleg că a făcut lobby? Adică aici cred că a trebui domnul Erbașu să răspundă la aceste întrebări, dacă a spus chestiunea asta. Domnul Umbrărescu a câștigat, sunt alte firme românești care au câștigat, domnul Erbașu a câștigat licitații în România. Chiar și la Cluj a câștigat domnul Erbașu licitații foarte mari de peste 60 – 65 de milioane de euro. (..) Cine l-a împiedicat pe domnul Erbașu să vină la licitație la metrou, de exemplu? Sau cine l-a împiedicat pe domnul Erbașu să vină la licitație la centură?”, a explicat Tarcea.

Metroul, justificat prin studii profesioniste

Viceprimarul a mai arătat că proiectul metroului a fost realizat de compania Systra, cu expertiză internațională, cu proiecte în orașe similare, unde metroul a avut succes.

„Noi nu ne-am trezit dimineața și am spus că vrem să facem metro la Cluj. Noi am identificat că avem o problemă aici la Cluj și am cerut unei companii de prestigiu, Systra să facă un studiu de prefezabilitate și de fezabilitate printr-o procedură de licitație publică. Îi rog pe cei care sunt interesați să intre pe net, să caute compania Systra să vadă cine este compania la nivel mondial. Pentru că așa o să vadă că noi nu am lucrat cu ageamii, am lucrat cu companii care știu și care au expertiză să facă asemenea studii. Această companie Systra a făcut metro-ul în Mexico City, în Baku, în Cairo, în Paris, în New York, în Toulouse, în Copenhaga, în Hyderabad”, a declarat Dan Tarcea.

Metroul este conceput pentru a transporta 157.000 de călători pe zi și nu 200.000, cum a arătat Dorin Bob, a mai spus viceprimarul: „În primul rând a folosit niște date eronat, a spus că trebuie să fie 200.000 de călători. Este greșit, este vorba de 157.000 de călători pe zi. Noi gândim astăzi un proiect pentru următorii ani, pentru 2030, 2035, 2050”.

Proiectare + execuție, o variantă mai rapidă de execuție

De asemenea, viceprimarul Dan Tarcea argumentează că scoaterea la licitație la pachet a proiectării și execuției este o metodă folosită pentru a accelera proiectul și a evita întârzieri cauzate de discrepanțe între proiectare și execuție.

„Am avut câteva proiecte în care am făcut prima dată proiectarea, după care am scos la licitație execuția. Am avut întârzieri extrem de mari pentru că executantul a spus domnule, proiectarea nu este bună, lista de cantități nu este în regulă, nu se poate face treaba respectivă, adică el să nu-și asume niciun risc. Au fost situații în care am avut dreptate și dacă ne uităm la Podul Porțelanului (…).

Noi aici suntem presați de timp, pentru că noi trebuie să facem această centură metropolitană în timpul vieții noastre, și atunci, așa cum procedează și Guvernul României și foarte multe alte instituții, ca să comprimi aceste riscuri, să nu fie două tipuri de contestații, se comprimă cele două elemente. (…) Nu este vina primăriei municipiului Cluj-Napoca sau a unui minister că companiile românești nu au fost în stare să-și creeze și această infrastructură de proiectare sau să se asocieze cu companii care pot să facă și această parte de proiectare”, a spus viceprimarul.

Transportul în comun nu mai face față dezvoltării

El a evidențiat că numărul de călătorii efectuate în transportul public din Cluj-Napoca și zona metropolitană este de 235.000.000 pe an, ceea ce sugerează o nevoie reală pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport.

„Am solicitat niște date de la Compania de Transport Public, care mi-a spus că numărul de călătorii în Cluj și în zona metropolitană a ajuns la 235.000.000 de călătorii pe an. Asta înseamnă undeva la 630.000 de călătorii pe zi. Discutăm de niște date care sunt puse pe masă, sunt niște date actuale, nu discutăm din auzite sau din presupuneri”, a mai explicat Tarcea.

„Sunt fake news-uri, date scoase din context”

Viceprimarul a afirmat că opoziția față de proiect nu este bazată pe date reale, ci pe dezinformări și fake news-uri. El a adus în discuție cazul domnului Bob Dorin, menționând că nu a oferit argumente solide care să pună la îndoială viabilitatea proiectului.

„Eu respect punctul de vedere a domnului Bob Dorin. Nu sunt de acord cu el pentru că nu mi-a dus niște argumente solide ca să pot să spun da, are dreptate și ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a merge mai departe cu acest proiect. Din contră, am văzut că toți contestatarii acestui proiect nu se bazează pe date reale. Sunt fake news-uri, sunt date care sunt scoase din context și de aceea eu îi rog pe cei care se uită la noi să se informeze din surse oficiale”, i-a îndemnat Tarcea pe clujeni.

„Toate dealurile din jurul Clujului alunecă”

Totodată, viceprimarul a amintit despre dificultățile geologice din zona Clujului, inclusiv problemele cu alunecările de teren și necesitatea unor măsuri de consolidare, cum ar fi piloții forați de mari dimensiuni.

„Orice companie care lucrează în construcții, fie că face o investiție de 200 de mii de euro sau de 20 de milioane de euro, vede că tot ceea ce se întâmplă în dealurile din jurul Clujului, pune probleme. Toate dealurile din jurul Clujului alunecă. Nu există niciun studiu geo care să poată să vadă cu exactitate ceea ce se întâmplă. Astea sunt elemente care pot să apară pe parcurs. Ce este important, ca orice companie să aibă această capacitate să treacă peste aceste probleme.

În momentul în care s-a făcut săpătura, acolo este vorba de o săpătură care merge între 15 și 20 de metri pentru a putea să fie lansat TBM-ul, s-a văzut că au apărut pe deal niște fisuri. În momentul în care a fost acea fisură a spus stop joc, haideți să vedem ce e de făcut. Au venit specialiștii și au spus că trebuie să facem consolidare. Au găsit o soluție că trebuie să fie puși acolo 94 de pilot sforați. Piloții forați trebuie să fie la o adâncime de 25 de metri și de asemenea cu un diametru de 1,15 m. Nu știu în Cluj să se mai fi folosit asemenea piloți forați. Până acum două zile, erau 30 de piloți forați turnați în zona respectivă. O treime sunt turnați, ritmul de forare este unul destul de bun”, a mai arătat viceprimarul.

Sute de evaluări și foraje pe traseul metroului

El a menționat că proiectul metroului a fost supus unor expertize detaliate, incluzând 650 de evaluări ale clădirilor afectate și peste 160 de foraje pentru a înțelege condițiile subterane.

„Ce pot să-i asigur pe oameni este că blocurile lor nu sunt în pericol. Au fost făcute peste 650 de expertize, nu există clădire care să fie pe traseul metroului care să nu fi fost expertizată. A fost un expert de la București cu echipa lui, care a intrat în toate subsolurile clădirilor pe traseul metroului ca să se uite, să vadă fundații și pe exterior și pe interior, pentru că nu există planurile de la 1850 și atunci a trebuit să vadă la fața locului ce anume este, pentru a putea să fie luate acele măsuri necesare pe când să ajunge acolo, ca să nu pună în pericol clădirile respective.

De asemenea, au fost făcute pe traseu peste 160 de foraje. Au fost făcute forajele până la 60 de metri pentru a putea să vadă ce se întâmplă acolo. Sigur că am identificat zone în care există sare, am identificat zone în care există argilă, am identificat zone în care există granit, am identificat diverse situații. Dar este foarte important și foarte bine că le-am identificat că sunt acolo ca specialiștii să știe ce măsuri trebuie să ia în avans”, a explicat Tarcea.

Lucrările la metrou, în grafic pentru finalizare în anul 2031

În ce privește situația lucrărilor la metrou, viceprimarul spune că acestea sunt în grafic. Dan Tarcea a insistat pe faptul că termenul final rămâne anul 2031 și că eventualele întârzieri pot fi recuperate în fazele ulterioare: „Se lucrează și avem contact, sunt ședințe săptămânale. Suntem în grafic. Noi ne-am fixat termenul anul 2031. În acest moment nu am elemente să spun că 2031 nu va fi gata. Discutăm de niște întârzieri de câteva luni în a intra cârtițele în pământ, dar aceste întârzieri pot fi recuperate în această perioadă lungă de timp, la fel cum foarte bine e posibil să fie și o întârziere. Există situații de genul acesta dar eu sunt optimist și muncim în fiecare zi la chestiunea asta”.