ACTUALITATE
VIDEO. Poveste de dragoste şi moarte. Castelul Ciucea. Brâncuşi trebuia să facă mausoleul. La pas prin istoria Clujului (RO-EN)
Castelul de la Ciucea oferă doritorilor multe lucruri interesante, unele prea puţin cunoscute. De el se leagă, printre altele, prietenia dintre Octavian Goga şi Ady Endre. Dar de el se leagă şi o poveste de dragoste, viaţă şi moarte a celor doi soţi proprietari, Veturia şi Octavian Goga. Ne-o relatează istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Poveste de dragoste şi moarte
„Ne aflăm în faţa locului de veci al soţilor Goga, Octavian şi Veturia, renumitul mausoleu care s-a realizat în decurs de zeci de ani; mă refer la finisarea sa. Realizarea lui s-a făcut în urma unei poveşti frumoase, pe care o relatez aici.
VEZI ALTE ARTICOLE DIN
LA PAS PRIN ISTORIA JUDEŢULUI CLUJ
La un moment dat, în anii 1935-1936, Octavian Goga, văzând locul acesta de unde avem o privelişte extraordinară a comunei Ciucea, i-a spus soţiei sale: uite, aici vreau să avem noi somnul de veci. Acest lucru a fost pe urmă notificat în testamentul său din 1936, cu doi ani înainte de moartea marelui poet”, spune istoricul clujean.
VEZI ŞI:
ISTORIA PLIMBATĂ A CLUJULUI
Brâncuşi trebuia să facă mausoleul
Un lucru mai puţin cunoscut e şi faptul că monumentul trebuia să fie ridicat de Constantin Brâncuşi.
„Sigur că n-a fost o muncă uşoară. În primul rând, de această muncă s-a ocupat Veturia. Ea, la un moment dat îl contactează pe marele nostru sculptor, Constantin Brâncuşi, care, în lipsă de timp, a declinat oferta. Atunci, Veturia s-a orientat spre Cantacuzino, marele arhitect al perioadei interbelice, care realizează această construcţie frumoasă, cu mozaic de Murano şi care este o dovadă elocventă a iubirii de frumos a ambilor soţi. Vedeţi şi stilul acestei mici capodopere arhitectonice.
Această muncă titanică a fost dusă la împlinire în anii comunismului. Veturia, prin dârzenia ei, a donat la un moment dat, în 1966, castelul statului român, cu condiţia ca mausoleul să fie finalizat şi ca aici să se creeze un muzeu memorial denumit după marele poet Octavian Goga”, istoriseşte Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
*Asociația Cluj24 derulează proiectul „La pas prin istoria judeţului Cluj”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Consiliul Judeţean Cluj.
VIDEO. A story of love and death. The Ciucea Castle. Brâncuși had to make the mausoleum. Walking through the history of Cluj
The Ciucea Castle offers visitors many interesting things, some of which are little known. Among other things, the friendship between Octavian Goga and Ady Endre is connected to him. But a story of love, life and death of the two owners, Veturia and her husband Octavian Goga, is also connected to it. The historian from Cluj, Vladimir Alexandru Bogosavlievici, tells the story to us.
A story of love and death
„We are in front of the burial place of the Goga spouses, Octavian and Veturia, the famous mausoleum that was built over decades; I am talking about its finishing. Its realization was made following a beautiful story, which I reveal here.
At one point, in the years 1935-1936, Octavian Goga, seeing this place from where we have an extraordinary view of Ciucea, said to his wife: <<Look, here I want us to sleep forever>>.
This was later mentioned in his will of 1936, two years before the death of the great poet”, the historian from Cluj says.
Brâncuşi was supposed to make the mausoleum
A lesser-known fact is that the monument was meant to be erected by Constantin Brâncuși.
„Of course, it was not an easy job to do. At first, Veturia took care of it and, at some point, she had contacted our great sculptor, Constantin Brâncuşi, who, due to lack of time, declined the offer. Then, she turned towards Cantacuzino, the great architect of the interwar period, who created this beautiful construction, with Murano mosaic, and which eloquently proves the love of beauty the spouses shared.
This titanic work was brought to fruition during the years of communism. Veturia, through her will, donated the castle to the Romanian state in 1966, on one condition.
She wanted the mausoleum to be completed, and a memorial museum named after the great poet Octavian Goga to be created there”, Vladimir Alexandru Bogosavlievici adds.
*The “Walking through the history of Cluj” project is made by the Cluj24 association, in collaboration with the history teacher Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, and co-financed by the Cluj County Council. (traducere în engleză, Amalia Oprescu)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
24 de piese valoroase din colecția MNIT, expuse la Muzeul Drents. Instituția confirmă că piesele sale nu au fost sustrase
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a transmis un comunicat de presă în urma incidentului petrecut la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde o parte din tezaurul dacic expus în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost furată.
Conducerea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca a reacționat oficial după jaful petrecut la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în urma căruia mai multe artefacte valoroase din tezaurul dacic au fost furate.
Mesaj de solidaritate după furtul din Muzeul Drents din Olanda
Printre exponatele se numără și 24 de piese din colecțiile MNIT, însă, conform instituției, acestea nu se regăsesc printre obiectele sustrase.
„Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) își exprimă profundul regret față de incidentul grav petrecut la Muzeul Drents din Assen (Olanda), unde, în dimineața de 25 ianuarie 2025, o parte din tezaurul dacic expus în cadrul expoziției «Dacia! Regatul aurului și argintului» a fost furată. Ne exprimăm solidaritatea față de colegii din Olanda și România care depun eforturi pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu inestimabil.
24 de piese excepționale, împrumutate de muzeul clujean
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a participat la această expoziție internațională, organizată de Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul Ministerului Culturii, și găzduită de Muzeul Drents din iulie 2024 până în ianuarie 2025.
Din colecțiile noastre au fost împrumutate 24 de piese excepționale, dintre care amintim:
- Două diademe de aur din tezaurul de la Sărmășag, din perioada târzie a Epocii Bronzului.
- Brățară și elemente de colier din aur, din tezaurul de la Boarța, Hallstatt.
- Trei fibule de argint din tezaurul de la Cojocna, La Tène și un torques, descoperit la Sânger, din perioada La Tène.
- Unelte de orfevrier și tipare din atelierul de prelucrare a bijuteriilor de la Pecica, din perioada La Tène.
- Inel de logodnă din aur, descoperit la Criștești, din perioada romană.
Conform informațiilor actuale, piesele împrumutate din colecția MNIT nu se află printre cele sustrase în urma jafului”, a transmis instituția.
Piesele au beneficiat de poliță de asigurare
Managerul Muzeului a subliniat că, pentru acest proiect, au fost respectate toate standardele internaționale de securitate, iar piesele împrumutate au beneficiat de o poliță de asigurare care acoperă orice risc, inclusiv furtul și distrugerea.
„MNIT rămâne alături de partenerii săi din Olanda și România în eforturile de recuperare a bunurilor culturale furate și continuă să colaboreze cu autoritățile și organizațiile internaționale implicate”, a transmis Marcu Felix, managerul MNIT.
„O zi neagră pentru Muzeul Drents”
În dimineața de 25 ianuarie, o explozie a zguduit Muzeul Drents, utilizată de hoți pentru a pătrunde în clădire, scrie Alba24. Printre piesele furate se numără celebrul coif de aur de la Coțofenești, o capodoperă arheologică de o valoare inestimabilă (foto).
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a descris incidentul drept „o zi neagră pentru patrimoniul cultural mondial”.
„În jurul orei 04:15, am primit o sesizare cu privire la incendiul unei mașini în apropierea intersecției dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, în apropiere de Rolde. La autoturismul în flăcări nu se afla nimeni. Considerăm că acest autoturism are o legătură cu explozia și cu spargerea muzeului.
Este posibil ca persoanele suspecte din apropierea incendiului să fi trecut la un alt vehicul”, transmite poliția olandeză.
Reacția MAE
Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie.
Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.
Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați.
Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare. Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.
Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.
EVENIMENT
Un clujean a descoperit o comoară ascunsă în timpul renovării apartamentului. A dat norocul peste el
Un bărbat din Cluj-Napoca a avut parte de o surpriză neașteptată în timpul renovării apartamentului său vechi de peste 60 de ani, pe care l-a moștenit în cartierul Gheorgheni urma decesului părinților. Acesta a descoperit o adevărată comoară ascunsă.
Acesta s-a apucat să facă o curățenie generală pentru a scoate apartamentul la vânzare când, în fundul unui dulap, ascunsă sub un maldăr de haine vechi, a descoperit o cutie metalică plină cu bijuterii vintage din aur.
Bărbatul recunoaște că nu se aștepta să găsească așa ceva, ascuns de părinții săi, care au fost medici.
”Am expertizat bijuteriile, unele provin din perioada interbelică, probabil de la bunici, iar altele din perioada comunistă. Cred că au fost cumpărate de părinții mei, sau primite. Ne amintim cum era înainte de 1989, dacă nu curge, pică.
Mai dădeai cuiva o rețetă, mai făceai rost de niște medicamente. Ai mei nu prea luau bani de la pacienți că se temeau că se devalorizează și nici nu îi puneau la saltea, să nu îi prindă Miliția cu bani cash, preferau bijuterii din aur. Și au tot strâns.
Aurul nu se devalorizează
Aurul nu se devalorizează niciodată. Nu înțeleg de ce nu mi-au spus de comoara din dulap, că poate după 1990, dacă le vindeam, puteam începe atunci o afacere cu bani mulți”, a povestit clujeanul.
Acesta a estimat că bijuteriile ascunse valorează acum peste 100.000 de euro.
”Noroc că lucrez în mediul privat și nu trebuie să îmi trec bijuteriile în declarația de avere, ca bugetarii”, a glumit bărbatul, aflat acum în căutarea unor cumpărători, amatori de bijuterii vechi.
EDUCATIE
Cabinetul lui Daniel David la Ministerul Educației, dominat de clujeni. Fără reprezentanți ai învățământului preuniversitar
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat o echipă de consilieri formată în principal din personalități ale mediului universitar și de cercetare clujean, însă fără reprezentanți ai învățământului preuniversitar.
Cabinetul său numără, până acum, cinci consilieri și 15 consilieri onorifici, majoritatea asociați cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, instituția unde ministrul a fost rector din 2020 și până la numirea în funcția de ministru.
Fără profesori de școală în echipă
Deși structura include nume marcante din domeniul academic, niciunul dintre consilieri nu provine din mediul preuniversitar, iar nominalizarea unui consilier responsabil pentru acest sector rămâne să fie anunțată.
Consilierii onorifici care abordează probleme legate de școli și licee sunt, de asemenea, cadre universitare sau cercetători.
Componența echipei
Printre consilierii ministrului se numără Răzvan V. Mustață, decan al Facultății de Științe Economice din cadrul UBB, care ocupă funcția de director de cabinet, alături de Florin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara), responsabil pentru învățământul superior, Radu Silaghi-Dumitrescu (UBB), pentru cercetare, dezvoltare și inovare și Dacian Dragoș (UBB), care gestionează relațiile transversale cu alte autorități și mediul socioeconomic.
Consilierii onorifici sunt figuri importante, precum academicianul Mircea Dumitru, profesor la Universitatea din București, și Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford. Printre cei din zona cercetării se află și Ovidiu Andronesi de la Universitatea Harvard și Bogdan Drugă, director la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
Director cabinet: Răzvan V. Mustață (Conf. univ. dr. – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca). Este conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, unde, din 2016, este decan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA).
Consilieri ministru
- Învățământ superior: Florin Sava (Prof. univ. dr. – Universitatea de Vest din Timișoara)
Învățământ preuniversitar: Nominalizarea se va realiza și comunica ulterior.
Cercetare – Dezvoltare – Inovare: Radu Silaghi – Dumitrescu (Prof. univ. dr. – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca)
Aspecte transversale (în minister și cu alte autorități) și relația cu societatea și mediul socioeconomic:
- Dacian Dragoș (Prof. univ. dr. – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca). Este profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a UBB și la Școala doctorală de drept a UBB. A fost președintele Consiliului Național de Etică în cercetare (CNECSDTI), funcție din care a demisionat în 2023, după ce instituția a decis, în absența lui, că fostul ministru Lucian Bode nu a plagiat în cartea bazată pe teza de doctorat. Este președintele Comisiei de Etică a UBB.
- Isabel Leucuța (Specialist social & digital media – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca). Este „social media specialist” part time la UBB din iunie 2024, a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative în 2023 și, din 2022, a avut mai multe slujbe în domeniile marketing și social media.
Consilieri onorifici
Învățământ superior:
- Sorin Costreie (Prof. univ. dr. – Universitatea din București)
- Mircea Dumitru (Acad. Prof. univ. dr. – Academia Română)
- Romiță Iucu (Prof. univ. dr. – Universitatea din București)
- Sergiu Pașca (Professor, MD, PhD – Universitatea Stanford)
Învățământ preuniversitar:
- Constantin Cucoș (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
- Dacian Dolean (Cercetător dr. – SUA / Cercetător asociat UBB)
- Cătălin Glava (Conf. univ. dr. – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) – conferențiar UBB, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactical UBB.
- Mihaela Nabăr (Director executiv – World Vision România)
Cercetare – Dezvoltare – Inovare:
- Ovidiu Andronesi (Associate professor, MD, PhD – Universitatea Harvard)
- Bogdan Drugă (CS I – Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca) – cercetător științific I și director la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
- Ștefan Szedlacsek (CS I – Institutul de Biochimie al Academiei Române din București)
Aspecte transversale (în minister și cu alte autorități) și relația cu societatea și mediul socioeconomic:
- Patriciu Achimaș – Cadariu (Prof. univ. dr. – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca) – profesor la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, fost deputat PSD și fost ministru al Sănătății în guvernul Cioloș.
- Mirabela Amarandei – Duminică (Cercetător doctorand – Universitatea din București)
- Dragoș Anastasiu (Antreprenor – București)
- Nicolae Hâncu (Prof. univ. dr. – UMF Cluj/Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) – profesor UMF Iuliu Hațieganu și UBB. Medic specializat în diabet/nutriție, membru de onoare al Academiei Române din 2012.
EVENIMENT
Clujenii, revoltați de mizeria de pe străzi: „E o mâzgă constantă și un nămol pe toate străzile”
Mai multe sesizări depuse pe platforma MyCluj denunță starea mizerabilă a străzilor din oraș, în special în contextul ploilor recente. Noroiul, praful transformat în mâzgă și lipsa curățirii străzilor este reclamată de clujeni în mai toate zonele din oraș.
Ploile recente au lăsat străzile din Cluj-Napoca pline de noroi, praf și mizerie, problemă reclamată de mai mulți locuitori prin sesizări pe platforma MyCluj. Situația a fost semnalată atât pe arterele principale, cât și în zonele periferice.
„Orașul de 5 stele” dezamăgește
Un exemplu concret vine din zona sensului giratoriu de la Big Mănăștur.
„Atașez niste poze de la Big (sens giratoriu și trecere de pietoni), așa cum se prezintă situația atunci când plouă și se vede cât de „bine” se spală străzile (adică NU se spală). Totuți, în orasul de 5 stele, n-ar trebui? Ca să nu mai zic că e vorba de o arteră principală, nu ceva străduță la periferie (nu că alea ar trebui să fie murdare). Ieșim afară și arătăm ca niște porci la întoarcere. Nicio diferență între oraș și drum neasfaltat de la țară”, a scris un locuitor.
Problemele, răspândite în întreg orașul
Strada Nicolae Titulescu este descrisă de un alt clujean ca „dezgustătoare” din cauza stratului constant de noroi. „Când plouă și e ud, strada Nicolae Titulescu e plină de noroi și arată dezgustător”, arată o altă sesizare.
Și pe Calea Mănăștur, sensurile giratorii sunt murdare și mașinile stropesc pietonii în zilele ploioase.
„Am observat de câteva zile că străzile din oraș sunt extrem de murdare. Ies cu copilul la plimbare și când ne întoarcem acasă parcă ne-am plimbat pe ulița neasfaltată din satul bunicii. Să nu mai menționez zilele ploioase ca azi când ețti stropit din cap până în picioare cu noroi de câte un vitezoman ce vine mai aproape de bordură. Au mai fost ierni în orașul nostru dar așa mizerie nu țin minte să fi văzut în ultimii zece ani … Străzile nu se mai spală decât în zona centrală în jurul primăriei? Totuși zilele astea sunt grade cu plus. Vă las cateva poze din sensul giratoriu Calea Mănăștur și cel de la Big Mănăștur”, mai arată o sesizare.
„Toate străzile sunt incredibil de mizerabile. Efectiv o mâzgă constantă și un nămol pe toate străzile. Înțeleg că e iarnă dar ar trebui spălate cumva, e inacceptabil să avem așa mizerie în oraș”, a mai semnalat un clujean.
De unde vine mizeria?
Problema este agravată de parcările ilegale pe spațiile verzi, care împrăștie apoi noroiul pe drumuri. Oamenii cer măsuri urgente, inclusiv înmulțirea controalelor pentru respectarea regulilor de parcare.
O astfel de situație a fost indicată pe strada Tazlău, unde noroiul provine din parcările improvizate pe un câmp din capătul străzii.
„Doresc să vă aduc la cunoștință o serie de probleme de pe strada Tazlău, care deși au fost sesizate telefonic la primărie respectiv poliția locală, nu s-a găsit înțelegere pentru a fi rezolvate. Cea mai gravă problema este legată de câmpul din capătul străzii pe care se parchează zeci de masini în mocirlă, iar dimineața când pleacă lumea la muncă tot noroiul se scoate pe strada .Datorita acestui fapt, firma de salubritate refuză să vină să facă curățenie (că oricum se murdărește înapoi).Curățenia nu se poate efectua și datorită faptului că strada plină de masini parcate neregulamentar (mai nou se smulg și stâlpișorii de pe trotuar ca să se poată parca ).Strada, deși este cu circulație în ambele sensuri ,o banda este blocată de jos până sus de mașini parcate .De multe ori șoferii se întâlnesc „bot în bot” nu se înțeleg care să dea înapoi circa 300 de metri și de aici un întreg scandal zi de zi. În speranța că totuși găsim înțelegere pentru rezolvarea acestor probleme va mulțumim anticipat”, arată o sesizare.
Sesizările redate au fost postate pe platformă vineri, 24 ianuarie, și se află „în lucru”.
Clujenii cer autorităților să intervină prompt pentru a curăța străzile și pentru a preveni acumularea de noroi și mizerie.
Foto: arhivă