În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

În februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, iar femei de toate vârstele cu copii au început să treacă granițele în România, medicii de familie din Cluj s-au organizat rapid. Mulți dintre refugiați au ajuns încă din primele zile aici, iar medicii au știut că aceștia vor avea nevoie de ajutorul lor. Totul a fost pe bază de voluntariat, într-o fază în care poate nimeni nu își imagina încă dimensiunea fenomenului. De atunci au trecut 9 luni, iar în acest timp medicii de familie au ajuns ei să se lupte cu un sistem despre care spun că nu este foarte bine pus la punct. Însă, cu toată oboseala și frustrarea, refugiații, femei și copii, primesc toate îngrijirile medicale necesare.

Când au început să vină primii refugiați, în luna februarie, clujenii au venit imeditat în ajutor. Și-au pus la dispoziție casele, au plecat la granițe cu mașinile personale să preia femei și copii și să-i aducă la adăpost. Printre cei care s-au organizat rapid au fost și medicii de familie.

„Era nevoia aceea umanitară și am zis să ne organizăm și să le oferim ajutorul pe partea de probleme de sănătate. Veneau femei cu copii și vârsnici, mulți dintre ei cu probleme de sănătate grave, și de aceea ne-am gândit rapid să ne organizăm”, spune dr. Emiliana Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie Cluj.

Medicii de familie din Cluj sunt bine ancorați în grupurile de inițiativă civică din oraș, așa că au postat numere de telefon ale celor care pot oferi ajutor și îndrumări spre cele mai apropiate cabinete disponibile să acorde asistență medicală.

Acesta a fost începutul. Numerele de telefon au apărut și pe site-ul primăriei, dar și pe paginile de socializare ale organizațiilor care ajutau deja refugiații. Totul era făcut pe bază de voluntariat, iar apoi a intervenit și statul român care a spus că va asigura asistență medicală refugiaților. Doar că aceștia trebuie înscriși în sistem, iar cei care fac acest lucru sunt medicii de familie.

Acum sunt peste 4.000 de refugiați la Cluj, femei și copii. Mai mult, la Cluj s-au născut copii, care au fost înregistrați, sunt urmăriți de medicii de familie și li se fac vaccinurile necesare.

Nevoile există în rândul ucrainenilor și sunt multe, ca la orice om, fie că e vorba de un tratament pentru o simplă răceală, un vaccin anti-Covid, sau tratament pentru alergii. Sunt însă și refugiați cu boli cronice care trebuie să ia tratamentul prescris de medici în fiecare lună pentru că altfel boala se acutizează. Iar ca să beneficieze de medicamente compensate trebuie să fie înscriși în sistemul informatic.

„Nu cred că există vreun medic de familie din Cluj care să nu fi consultat un refugiat din Urcaina”

Medicii au început să fie contactați imediat ce refugiații au ajuns la Cluj. O parte din clujenii care găzduiau refugiați au apelat direct la medicul lor de familie.

„La această oră cred că nu există medici de familie în Cluj care să nu fi acordat măcar o consultație sau un serviciu medical, ca vaccinare, tratament sau îndrumare în sistemul medical unui refugiat”, spune dr. Emiliana Costiug.

Iar pentru că totul s-a întâmplat foarte repede, barierele au trebuit să cadă la fel de repede. Așa că medicii de familie au apelat rapid și la serviciul Google translate ca să se înțeleagă cu pacienții.

Dr. Emiliana Costiug

„Unii veneau cu gazdele lor, dar nici aceștia nu știau ucraineană sau rusă. Unii refugiați știau engleză și era mai ușor de comunicat. Cred că ne-am desurcat destul de bine și făra translator la fața locului”, mai spune dr. Costiug.

Aceasta susține că medicii clujeni au fost „norocoși” că două dintre colegele lor sunt vorbitoare de limbă rusă.

„Cele două au dus, însă, greul pentru că refugiații se simțeau mai în siguranță vorbind în limba lor. Colegele noastre au înțeles lucrul acesta, chiar dacă a fost un efort suplimentar, acela de a acorda asistență medicală și refugiaților, pe lângă pacienții lor. Acum au peste 100 de pacienți din Ucraina înscriși”, a completat dr. Costiug.

Medicii de familie din Cluj spun că au fost lăsați singuri în războiul cu birocrația

Dr. Natalia Danilov și dr. Cristina Rusu sunt cele care au dus și duc și cu acum greul. Ambele sunt năsute în Republica Moldova și cunosc limba rusă. Din vorbă în vorbă, refugiații au auzit de ele și au început să le caute tot mai des. Au peste 100 de refugiați înscriși pe liste fiecare.

Dr. Danilov spune că de la început i s-a solicitat să primească refugiați, iar apoi aceștia au început să transmită pe grupurile lor de socializare că este vorbitoare de limbă rusă și că ar putea să-i ajute.

Ca să beneficieze de servicii medicale, cetățenii din Ucraina, adulți sau copii, trebuie să fie înscriși în sistemul informatic. La început, de acest lucru s-a ocupat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar apoi a fost făcut de medicii de familie.

Dr. Natalia Danilov

„Din păcate, Casa de Asigurări de Sănătate nu a fost implicată foarte mult. Pentru înscriere ni s-au dat numai niște noțiuni pur teoretice, iar la aplicare era mult mai complicat. Din acest motiv, foarte mulți medici nu au vrut să se implice.

De foarte multe ori îi înscriam, erau scoși afară din sistem și îi reînscriam. Doar în septembrie s-a înțeles care este cea mai corectă modalitate de înscriere.

Eu din martie până în iulie nu am primit niciun leu pe consultațiile făcute pentru refugiați pentru că mi s-a spus că nu este înscrierea corectă în sistem, că eu sunt răspunzătoare de introducerea datelor în sistem. Când aveam nevoie de ajutorul lor, să spună exact care sunt pașii, nu mi s-a dat o explicație clară”, spune dr. Natalia Danilov.

La un moment dat a primit 22 de lei pentru o lună întreagă, bani pentru o singură consultație, deși a văzut mai mulți refugiați. În luna următoare a primit doar 44 de lei. Acum speră că lucrurile vor intra în normalitate cu plata.

Dr. Cristina Rusu vorbește despre aceleași probleme.

„La început acești pacienți erau înregistrați de CNAS, iar apoi a trebuit să o facem noi, medicii de familie. Din păcate nu am primit suficiente informații cum se desfășoară concret această procedură, care este destul de anevoioasă. Nu am avut o colaborare prea bună cu cei de la CNAS, nu am primit suficiente informații, iar când am solicitat am fost trimiși de la un serviciu la altul.

A fost un drum foarte anevoios. Din luna iunie am început să înregistrăm pacienții în programul de la CNAS și abia în septembrie ne-am lămurit cum să se facă această procedură”, a declarat dr. Cristina Rusu.

Au fost făcute adrese către Casa Județeană și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicii au cerut ca totul să se facă mult mai simplu. A venit luna noiembrie și nu au primit niciun răspuns. Pentru orice problemă au fost nevoite să dea telefoane și să încerce să o rezolve ei.

Dr. Cristina Rusu

„E o muncă în plus pentru noi, care nu este în totalitate remunerată, iar pacienții solicită servicii. Ei nu cunosc toate dedesubturile, de ce nu putem să-i înregistrăm.

Toate aceste servicii oferite refugiaților se raportează separat. Astfel, la sfârșit de lună se fac alte tabele, se scanează din nou acte și se trimit. Iar plata se face doar pe serviciu nu și pe pacient”, a mai spus dr. Rusu.

În plus, acești pacienți trebuie reînscriși în fiecare lună.

Muncă multă peste program

Refugiații primesc un permis de ședere și cei mai mulți cred că acesta le servește și ca asigurare medicală, dar nu este așa, spune dr. Natalia Danilov. Și ajung la medicii de familie, unde consultația și înscrierea durează mai mult de o jumătate de oră. Pentru că pe lângă înscriere și consultație, au nevie de explicații, de adrese exacte ca să meargă la specialiști.

Așa că medicii de familie ar dori să aibă mai mult sprijin, iar procedurile de înscriere să fie simplificate.

„Consumul pentru o consultație și pentru înscrierea lor este imens. Eu am ajuns să stau până la 2 noaptea să fac înscrieri, dar nu există nicio motivație. Ne dorim să facem acest lucru, să-i ajutăm, dar am pierdut nopți la rând”, spune dr. Natalia Danilov.

Dr. Cristina Rusu spune și ea că a ajuns să lucreze în weekenduri. „I-am scos, i-am reînregistrat. Noi avem voie 24 de consultații maximum pe zi, dar în fiecare zi le depășim.

Eu fac această muncă pentru că trebui să ajut oamenii. Dar statul trebuie să se implice un pic mai mult să nu transmită pe umerii medicilor de familie aceste proceduri de înregistarte”, spune dr. Rusu.

Adresa către CNAS

Din cauza birocrației, mulți medici preferă să lucreze pro bono, dar nu îi lasă pe oameni să sufere

Birocrația este o piedică, așa că mulți medici de familie lucrează, în continuare, pro bono. Practic nu îi înscriu pe pacienți pe liste. Îi consultă și le prescriu tratamentul și dacă trebuie îi primesc din nou la consultații.

„Mulți medici nu vor să îi înregistreze pentru că este multă muncă în plus. Nu există niciun fel de a motiva medicii de familie. Așa că mulți pereferă, pe momentul acut, să ofere consultații fără a fi remunerat”, spune dr. Natalia Danilov.

Sigur, medicii pot cere bani pe consultații, dar e puțin probabil că sunt printe ei care o și fac. Știu că acestor oameni le este greu și poate nu au bani să plătească o consultație, așa că oferă acest serviciu gratuit.

Pro bono a lucrat și dr. Emiliana Costiug și spune că au impresionat-o poveștile de viață acle celor cu care s-a putut înțelege în engleză.

„M-a impresionat și bunul lor simț. Am avut o mamă cu un copilaș de 5 ani care era în criză cu astm bronșic. I-am făcut tratamentul, dar nu i-am putut asigura o rețetă compensată. Mama lui a spus că nu e nicio problemă. La sfârșit chiar a vrut să-mi achite consultația. Și i-am spus <<dacă ați fi în locul meu ați accepta să vă plătesc?>>.

Mi-a arătat poze. Este din Harkov și a stat 9 zile într-un beci și mi-a arătat poze de acolo. Te impresionează. Era bucuroasă că a scăpat, nu-i păsa de tot ce a lăsat în Ucraina, era fericită că cele 9 zile au trecut și acum se află în siguranță”, a spus dr. Emiliana Costiug.

Dr. Cristina Rusu are și acum pacienți în așteptare și pur și simplu nu mai are timp. Face tot ce poate și spune că ea, personal, nu le poate cere bani refugiatelor.

„Poate sunt colegi care taxează, dar eu nu pot să cer bani de la cei care sunt în situația aceasta”, spune ea.

Dr. Rusu își amintește și ea de un caz care a impresionat-o. „Era o doamnă care nu a sunat, a venit pur și simplu și aștepta în sală, amărâtă. Nu cunoștea decât limba rusă, nu cunoștea pe nimeni. Este o pacientă cu cancer și nu primise, de când a venit, niciun fel de tratament.

M-a impresionat pentru că era total pierdută. Am discutat cu o colegă, o prietenă care lucrează la Institutul Oncologic. A primit-o și a îndrumat-o și acum primește tratament”, a spus dr. Cristina Rusu.

Adina Urcan

Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații.

Un țap a fost surprins în fața unui magazin din Florești, semn că fauna celei mai mare comune din România este tot mai diversificată.

După caii, vacile și vulpile surprinse pe străzile Floreștiului, a venit și rândul țapilor, ”parcați” între blocuri.

”Sigur capra era înăutru în magazin, la shopping”, a glumit un locuitor  al comunei.

Pe lângă Festivalul Electric Castle, care a dus numele Bonţidei în lume, un alt reper important al localităţii clujene este Castelul Banffy. Supranumit odinioară Versailles-ul Transilvaniei, castelul din Bonţida a avut o istorie zbucuimată. În treacăt spus, primul său proprietar a fost decapitat. Pe lângă serbările fastuoase de odinioară, Castelul Banffy a trecut şi prin câteva distrugeri importante. Una, dintr-o răzbunare a armatei germane. Alta, probabil dintr-o neatenţie, un incendiu izbucnit în timpul filămărilor unei producţii cinematografice. Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici ne oferă o serie de amănunte importante.

Proprietarul decapitat

„Suntem în faţa celebrului Castel Banffy. Numele îi şi spune proprietarul pe care l-a avut, familia Banffy, o familie renumită în Transilvania. Mă refer din punct de vedere al contribuţiei la viaţa politică a Transilvaniei şi nu numai.

ALTE ARTICOLE DIN

LA PAS PIN ISTORA JUDEŢULUI CLUJ

Construcţia castelului este începută sub patronarea lui Dionisie sau Denes Banffy, în secolul al XVII-lea, care era un apropiat al principelui Mihail sau Mihaly Apafi I. Acest reprezentant al familiei este decapitat, iar construcţia este continuată de un urmaş al său, Gyorgy sau Gheorghe Banffy al III-lea.

Între timp, la începutul secolului al XVIII-lea, castelul este devastat, în timpul războiului între curuţi şi lobonţi, acea mişcare a lui Francisc Rakoczi al II-lea împotriva habsburgilor. Ulterior, castelul va fi construit într-un mod apropiat de ceea ce vedem acum de către Denes Banffy al V-lea. Acest Denes Banffy era tatăl lui Gyorgy Banffy, care va construi Castelul Banffy din Cluj, unde este Palatul de Cultură.

Ceea ce ste remarcabil pentru această construcţie este că are un stil baroc, o curte imensă în formă de U. Aici au lucrat arhirecţi celebri, începând cu Agostino Serena, continuând -deşi nu e cert- cu celebrul arhitect Blaumann, Anton Kagerbauer, un alt arhitect celebru în istoria Clujului.

Aici erau organizate baluri anuale, cu diverse ocazii, familiile aritocrate veneau cu trăsurile. Era o modă a secolului XVII, mai ales, dar şi XVIII şi XIX. Vreau să amintesc că, în general, familiile aristocratice îşi aveau reşedinţa la ţară, vara, mai puţin în oraş, unde stăteau iarna.

E cunoscut acest loc, acest castel important, numit şi Versailles-ul Transilvaniei.

Ultimul proprietar este Miklos Banffy, de fapt este al treilea proprietar, pentru că bunicul său a cumpărat această proprietate de la altă ramură a familiei Banffy. Erau patru ramuri importante ale familiei”, explică istoricul clujean.

Răzbunarea nemţilor. Ars în film

„În timpul Celui de al doilea război mondial, în 1944, deoarece Miklos Banffy a negociat cu aliaţii pentru ca oraşul Cluj să nu fie bombardat, armata germană s-a răzbunat şi i-a jefuit acest castel.

VEZI ŞI:

ISTORIA PLIMBATĂ A CLUJULUI

O altă distrugere a avut loc în timpul unor filmări a unui celebru film din cinematografia românească, „Pădurea spânzuraţilor”, regizat de Liviu Ciulei. Aici a fost regizat un incendiu, iar incendiul respectiv a distrus multe imobile şi din cadrul acestui perimetru.

Astăzi, castelul este proprietatea lui Katalin Banffy, fiica romancierului şi fostului ministru Miklos Banffy, dar este dat spre folosinţă publicului, iar din punct de vedere al protejării sale culturale, patron spiritual este principesa Margareta a României, custodele Coroanei”, mai arată Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

*Asociația Cluj24 derulează proiectul „La pas prin istoria judeţului Cluj”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Consiliul Judeţean Cluj.

Guvernul va acorda în anul 2023 sprijin pentru plata facturilor la energie. Aproximativ 2,8 milioane de gospădării vor beneficia de acest ajutor care este în valoare de 1.400 de lei.

Banii pentru plata facturilor la energie provin din fonduri europene și vor fi alocați de guvern în două tranșe, anul viitor.

1.400 de lei, sprijin pentru plata facturilor la energie. Cine sunt beneficiarii

Beneficiarii acestul ajutor de 1.400 de lei sunt familiile și persoanele vulnerabile. Astfel, sprijinul va merge către
pensionarii cu pensii sub 2.000 lei, persoanele cu handicap, cei care primesc alocații de susținere a familiei, respectiv familiile și persoanele care au drept de ajutor social.

Vocherele pentru alimente vor ajunge la cei nevoiași și în 2023, în șase tranșe

De asemenea, executivul va continua acordarea ajutorului de 250 lei pentru alimente. Voucherele sociale vor fi încărcate o dată la două luni cu câte 250 de lei, urmînd ca în anul 2023 beneficiarii să primească de șase ori acest ajutor.

Cine sunt beneficiarii:

• Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
• Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;
• Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
• Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;
• Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
• Persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Cei 250 de lei pot fi folosiți pentru a cumpăra alimente de baza ca făină, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez sau conserve.

Foto: Arhivă