În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Primăria Cluj-Napoca va achiziționa clădirea BCR de 7 etaje de pe strada G. Barițiu. Imobilul este estimat la peste 6,5 milioane de euro. 

Achiziția ar fi necesară pentru relocarea Centrului pentru cetățeni de pe strada Moților 7, care va fi demolat pentru metrou, dar și pentru relocarea funcționarilor de la Impozite și taxe de pe strada Eroilor (clădirea trebuie să fie reavilitată

„Nu poți găsi realist alte soluții. 1400 de cetățeni vor avea în continuare servicii de calitate.”, a spus primarul Emil Boc.

Potrivit edilului, orice om gospodar se gândește că decât să dea bani pe chirie, mai bine își cumpără proprietatea.

Emil Boc a ținut să precizeze și că această propunere a venit” exact la timp”, și nu știa despre ea când s-a făcut proiectul de metrou.

O anchetă a fost declanșată la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca după un incident de natură sexuală care a avut loc într-o tabără școlară.

Surse au precizat că incidentul a avut loc la sfârșitul lunii mai într-o tabără școlară din Munții Călimani la care au participat mai mulți elevi de 10 ani dintr-o clasă a IV-a.

Astfel, un băiat le-ar fi dat jos pantalonii altor doi băieți după care le-a făcut sex oral, aceștia fiind surprinși de un alt elev care a chemat învățătoarea.

O informare pe această temă a fost transmisă și ISJ Cluj.

Părinții au fost chemați la discuții pentru a lămuri toate aspectele, ancheta fiind îngreunată și de faptul că elevii și-au schimbat declarațiile de mai multe ori.

Pericolele învățământului online

Un psiholog consultat de Cluj24 a declarat că, la acea vârstă, copiii au un discernământ scăzut, sunt influențabili și pot prelua automat comportamente pe care nu le înțeleg.

Cei mici ar avea nevoie și de consiliere psihologică.

Nu este exclus nici ca astfel de practici să fie deprinse din perioada învățământului online, când elevii aveau acces nelimitat și nestigherit la internet.

Fostul șef al Arhivelor Naționale și al filialei Cluj, Ioan Drăgan, consideră că atașarea Arhivelor la MAI, alături de structurile de ordine și siguranță publică, este un sistem de origine sovietică, depășit de istorie. ”Total abandonat în statele succesoare ale URSS, mai este în uz în Cehia și Slovacia, dar în condiții specifice”, a precizat acesta.

”Nu de puține ori, de-a lungul anilor, am fost întrebat, neoficial, chiar de persoane din conducerea MAI, în legătură cu prezența nefirească a ANR în cadrul ministerului. Fără a prezenta o balanță completă a avantajelor și dezavantajelor acestei situații, subliniem doar câteva elemente structurale de incompatibilitate  care, în opinia noastră, afectează negativ funcționarea ANR:

• Incompatibilitatea dintre atribuțiile principale ale MAI și cele ale ANR: ordinea publică/situațiile de urgență versus informația publică/identitatea națională/cultură. Aceasta creează dificultăți semnificative factorilor de decizie și control din MAI în găsirea soluțiilor celor mai adecvate situațiilor specifice din Arhive. ”Concurența neloială” între structuri atât de diferite afectează în mod deosebit bugetele destinate Arhivelor, atât central, cât și local.
• Obligativitatea normelor și ordinelor interne ale MAI, specifice în general structurilor militare, fără menajarea specificului ANR.

Subordonarea față de un minister afectează actvitatea ANR

• Subordonarea față de (un) minister, oricare ar fi el, afectează activitatea ANR de control și colectare a arhivelor, cu dimensiune interministerială. Șefii de structuri ale ANR (servicii și birouri) întâmpină dificultăți pentru a se impune ierarhiei superioare în grad din administrația centrală și locală.
• Existența dublei administrări în plan financiar și logistic a Arhivelor județene, de către ANR și respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române prin Inspectoratele de Poliţie Judeţene. Ilegalitatea acestei situații a fost sesizată de mai multe ori chiar de Curtea de Conturi a României.

Secret MAI vs transparență

• Statutul inferior al instituției, de direcție generală, iar din 2009 de simplă direcție, în cadrul MAI. În ultima perioadă, în urma reorganizărilor succesive ale ministerului, statutul instituției de ”armă” – în sensul de structură principală componentă (vezi stema MAI din jurul anului 2000, cu șase componente, inclusiv Arhivele) – a fost degradat treptat la acela de ”structură suport”, alături de resursele umane, juridic, logistic etc. Se confundă astfel și se asimilează în grad inferior denumirea tradițională a instituției Arhivelor Naționale – direcția generală, direcția ANR – cu structurile administrative cu denumiri similare din minister: direcții, direcții generale etc.
• Practica firească a secretului în MAI versus misiunea legală a ANR de publicitate a documentelor, care stă și la originea actualului conflict.
• În fine, MAI nu are tradiție și nici vocație pentru gestionarea unui patrimoniu material aparte – arhivele țării – de cea mai mare valoare culturală și simbolică, pe baza căruia se scrie istoria României.

A scăzut numărul angajaților

Incompatibilitățile au fost vizibile chiar în documente de strategie și în evaluările anuale ale ministerului din ultimul deceniu, unde ANR lipsește sau este amintită trecător ori eronat. Fără a intra în detalii, modul cu totul defectuos în care MAI a gestionat ANR după 1989 este ilustrat de câteva fapte concrete, elocvente:

• ANR nu a avut niciodată și nu are un buget unitar; doar aparatul și arhiva centrală plus structurile mun. București și jud. Ilfov au buget clar, unic. Serviciile județene utilizează bugetele polițiilor județene pentru administrația curentă, însă fără nicio preciziune sau garanție, la libera dispoziție a șefilor IPJ. Per total, bugetele afectate Arhivelor Naționale nu au depășit niciodată 0,5 % din bugetul anual al ministerului. Subfinanțarea cronică a instituției a fost constatată de către Curtea de Conturi în 2017 drept cauza principală a crizei generale a Arhivelor Naționale.
• După 27 de ani, în 2017 numărul angajaților a scăzut sub cel din 1990 (629) ajungând la 620, ceea ce în evaluarea Curții de Conturi reprezenta 42% din necesarul estimat la 1475 posturi. La ora actuală, numărul posturilor ocupate este și mai scăzut.
• În ultimii 27 de ani s-au construit sau finalizat 5 sedii noi (Brăila, Bacău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Oradea), alte 2 sunt de multă vreme în construcție (București/Văcărești – 1996 și Iași – 2008) și s-au obținut și reamenajat 2 clădiri vechi (Cluj, Caransebeș). Prin comparație, între 1966-1980 s-au dat în folosință 24 de sedii județene nou construite. În consecință, preluarea de arhivă de la creatori s-a redus și se reduce constant, îndeosebi în Capitală şi în centrele mari ale ţării.

Digitalizarea, pe ultimul loc

• În domeniul informatizării, domeniu vital pentru gestionarea arhivelor, ANR a fost menținută timp îndelungat pe ultimele locuri între componentele ministerului. Abia în 2014 a fost implementat primul sistem informatic integrat, cu finanțare europeană, iar în 2016 s-a finalizat primul proiect de digitalizare, văzut cu ostilitate de unele structuri conservatoare din minister. Dificultăţile privind angajarea de personal specializat, achiziţiile de tehnică de calcul necesară proiectelor şi de servicii de mentenanţă pun în pericol rezultatele obţinute şi angajarea în proiecte noi, cu tot efortul demn de laudă al arhiviștilor.
• În anul 2006, ministrul de interne Blaga a promovat OUG 39, prin care ANR a fost obligată să preia statele de plată ale tuturor întreprinderilor lichidate, documente fără valoare istorică, devenind practic anexele Caselor de Pensii, deturnând astfel misiunea dintotdeauna a ANR, axată exclusiv pe Fondul Arhivistic Național. Deși actul legislativ a fost anulat în 2013, consecințele lui funeste afectează și azi structuri importante ale ANR (mun. București, Brașov, Dâmbovița ș.a.), obligate să elibereze certificate de vechime în muncă pentru mii de cetățeni, în loc de a se îngriji de documentele istoriei naționale.

Reduceri și frâne

• În 2009, ministrul de interne Dan Nica, totodată vicepremier, a început ”reforma” ministerului prin destructurarea ANR, desființând cca 50 de posturi de director la nivel central și județean și reducând nivelul instituției, direcție generală de la Cuza încoace, la cel de simplă direcție în minister. Măsura, în vigoare și astăzi, a afectat grav și afectează în continuare exercitarea misiunii publice a Arhivelor.
• În 2011, 7 servicii județene au fost din nou reduse, la statut de birouri, și 12% din personalul angajat a fost concediat – o altă inovație în istoria ANR – numărul angajaților fiind plafonat la 729 (în realitate, cu mari eforturi ar putea funcționa concomitent maxim 630-650 de angajați). Aceste măsuri contrastau flagrant cu prevederile OUG 39/2006 (devenită Legea nr. 474/2006), care prevedea asigurarea resurselor umane şi logistice pentru noile sarcini ale instituţiei.
• MAI, prin structurile sale centrale responsabile de Arhivele Naționale, a făcut tot posibilul frâneze și chiar să anihileze punerea în aplicare a Strategiei Arhivelor Naționale 2015-2021, acceptată inițial și promovată prin Hotărârea de Guvern nr. 865/2015. Este vorba de încălcare deliberată a unei hotărâri de guvern și sabotarea celui mai elaborat proiect de salvare a Arhivelor Naționale.
• Proiectul Legii Arhivelor, vital pentru succesul Strategiei, a fost amânat sub diferite pretexte de către ministra Dan din aprilie 2016 până în 31 octombrie 2018, când a fost totuși promovat în Guvern, apoi în Parlament. În iunie 2020 MAI s-a răzgândit (ministru Vela), nu mai susține proiectul, poziție reiterată în martie 2021 (ministru Bode).

Se blochează accesul la documente

• În mai 2022, MAI impune Arhivelor Naționale măsura aberantă de blocare a accesului la documentele din FAN cu marcaje de secretizare dinainte de 1989, prin aplicarea de proceduri NATO de protecție a informațiilor clasificate în epoca stalinistă și mai vechi, pe care creatorii și deținătorii lor le-au predat Arhivelor Naționale tocmai fiindcă nu mai conțineau informație secretă. Pentru ”desecretizarea” întregului fond vizat nu ar ajunge întregul personal actual al instituției lucrând ani de zile.

Conducerile succesive ale Arhivelor Naționale de după 1990, fără excepție, au sesizat starea gravă a instituției și au încercat în repetate rânduri să găsească soluții de redresare. S-au făcut nenumărate apeluri, memorii și rapoarte la conducerea MAI, ministerul tutelar, s-a făcut apel la public prin mass-media și s-a încercat utilizarea în acest scop a vizitelor rarisime a câte unui președinte sau prim-ministru. Totul a fost în zadar.

Concluzia e limpede de multă vreme, mi s-a confirmat din păcate și mie în mandatul 2012-2018: Arhivele Naționale, în colaps funcțional de peste două decenii, nu au niciun viitor în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.

O alternativă urgentă se impune cu necesitate, iar problema este de competența instituțiilor supreme de conducere administrativă și legislativă ale statului roman”, a spus Drăgan.

Jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au acționat la sfârșitul săptămânii la mai multe evenimente desfășurate, printre care și la festivalul de manele de la Cămărașu.

Astfel, au fost constatate 4 fapte de natură penală prevăzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, actele de sesizare și bunurile ilicite găsite asupra persoanelor în cauză, fiind predate D.I.I.C.O.T. Cluj pentru continuarea cercetărilor.

Citește și Paranghelie de Cluj cu manele. Guţă Magnificul: Azi voi fi la Cămăraşu, am deja ceva la bord, am nevoie de voi ca de aer

Trei dintre cazuri au fost descoperite la Cămărașu, iar unul la Cluj-Napoca.

De asemenea, jandarmii grupării au aplicat un număr de 26 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 25.600 de lei.