Obeliscul Carolina din zona Pieţei Muzeului a fost realizat în urma vizitei la Cluj, în 1817, a cuplului imperial Francisc I şi Carolina. Monumentul a fost amplasat iniţial în Piaţa Unirii, între Continental şi statuia lui Matia Corvin, dar a fost mutat pe locul actual în 1898. Pe lângă alte multe lucruri interesante pe care obeliscul ni le dezvăluie – şi asupra cărora vom reveni – e şi stema Clujului, adevăratul blazon al oraşului. Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici ne este ghid.

VEZI şi alte articole din

Istoria plimbată a Clujului

Blazonul de pe Obeliscul Carolina

„Aici suntem în partea de sud a obeliscului. Vedeţi încadrată într-o cunună – care este pusă cam în secolul al XIX-lea pe frontispiciu – blazonul Clujului. În Evul mediu, oraşele, respectiv nobilimea, aveau un blazon, un semn distinctiv.

Ceea ce vedeţi aici sunt cele trei turnuri puse pe un zid. Aici exista o hersă, un grilaj, la început din lemn, apoi din fier. Turnurile sunt circulare, dar stema, sigiliul Clujului a avut şi turnuri patrulatere.

Deci, este stema din 1377, dată de regele Ludovic de Anjou, fiul lui Carol Robert de Anjou, clujenilor, ca să o folosească în actele oficiale şi în relaţiile lor cu alte oraşe sau cu personalităţi ale vremii respective”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Adevărata stemă a oraşului. Clujul liber

Acesta explică semnificaţia pe care o avea blazonul Clujului, care ar trebui să-i fie stemă şi în prezent.„Dar ce reprezintă aceste trei turnuri şi zidul acesta?! Oraş liber. Cluj oraş liber.

Pe urmă, în 1405, va fi oraş liber regesc. Oraşul liber presupunea, în primul rând, o înlesnire a comerţului, adică nu plăteau taxe comerciale la desfacerea produselor în Transilvania, ulterior în Ungaria. Asta, mai pe scurt, pentru că existau şi alte anexe de privilegii pe care clujenii le-au primit în acea perioadă. Aceasta este stema normală a Clujului, aceasta este stema adevărată. Chiar şi comuniştii au păstrat-o. Ştim că în perioada Funar ea a fost schimbată arbitrar.

Dar sigilografia din România şi patrimoniul naţional nu o recunoaşte, pentru că trebuie ca o stemă, ca să fie viabilă, să îndeplinească anumite condiţii. Stema actuală a Clujului – care o reprezintă pe Minerva, steagul, lupul dacic, cele 7 oraşe reprezentând Transilvania – e făcută de o elevă în clasa a XII-a, prin anii 90, dar nu are <<ştampila>> oficială.

Aceasta de pe obelisc ar fi stema şi cred că aceasta ne reflectă mai mult personalitatea oraşului, un oraş cu o tradiţie de peste 700 de ani”, subliniază istoricul clujean.

*Asociația Cluj24 derulează proiectul „Istoria plimbată a Clujului”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Primăria Cluj-Napoca.

Vezi şi:

La pas prin istoria judeţului Cluj

VIDEO. Walking through the history of Cluj. The real city emblem. The Heraldry on the Carolina Obelisk. The free city of Cluj

The Carolina Obelisk in the Museum Square area was made after the imperial couple Francis I and Carolina had visited Cluj in 1817. The monument was originally placed in the Unirii Square, between Continental and the statue of Matthias Corvinus, but was moved to its current location in 1898. Apart from many other interesting things that the obelisk reveals to us – and to which we will return – is the city emblem, the real heraldry of Cluj. The historian Vladimir Alexandru Bogosavlievici is our guide.

The Heraldry on the Carolina Obelisk

“Here we are in the southern part of the obelisk. You can see the emblem of Cluj framed in a garland, which was placed on the frontispiece, sometime in the 19th century. In the Middle Ages, the cities and the nobility had a heraldry, a distinctive sign.

What you see here are the three towers that have been put onto a wall. There used to be a grid, at first it was made of wood, and then it was replaced with another one, made of iron. The towers are circular, but the emblem, the seal of Cluj had quadrilateral towers, as well. So, it is the emblem from 1377, given by King Ludovic de Anjou, son of Carol Robert de Anjou, to the people of Cluj, to use it in official documents and in their relations with other cities or personalities of that time”, Vladimir Alexandru Bogosavlievici explains.

The real city emblem. The free city of Cluj

He also explains the meaning of the Cluj heraldry, which should be the city emblem even today.

“But what do these three towers and this wall represent?! A free city. The free city of Cluj.

Then, in 1405, it would become a free royal city. The free city meant, first of all, trade improvement. In other words, they did not pay commercial taxes when selling the products in Transylvania, and later, in Hungary.

In short, that was because there were other privileges that the people of Cluj received at that time. This was the normal emblem of Cluj, this is the real one.
Even the communists kept it. We know that during the Funar period it was changed arbitrarily.

But the sigillography in Romania and the national patrimony do not recognize it, because, in order for a city emblem to be viable, it must meet certain conditions. The current emblem of Cluj – which represents Minerva, the flag, the Dacian wolf, the 7 cities representing Transylvania – was made by a 12th grade student in the 90s, and it does not have the official <<stamp>>.

The emblem would be the one on the obelisk, and I think it reflects the personality of the city in a better way, a city with a tradition of over 700 years”, the historian from Cluj underlines.

*The “Walking through the history of Cluj” project is made by the Cluj24 Association, in collaboration with the history teacher Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, and co-financed by the City Hall. (traducere în engleză, Amalia Oprescu)