ACTUALITATE
VIDEO/GALERIE FOTO. Târgul de la Negreni, sub umbra lui Ceauşescu
Lume câtă frunză şi iarbă, cum ar spune poezia. Dar mai ales cât praf, că într-o oră de bătut drumurile, papucii tuturor erau alb-gri, de parcă ar fi intrat cu ei într-o grămadă de ciment.
Zeci de mii de târgoveţi
Zeci de mii de oameni din toată ţara, dar şi din multe localităţi europene dau năvală în mica localitate clujeană, la celebrul Târg de la Negreni. Opt hectare de tarabagii, întinşi pe o grămdă de kilometri între albia Crişului Repede şi calea ferată. Vând orice şi cumpără orice. Cam cum se întâmplă în acest loc de vreo 400 de ani încoace, de când funcţionează târgul, atestat documentar însă abia în 1815.
Lelea Mărie se numără printre vânzători. Aşezată mai la o margine a târgului îşi trece mâna pe sub năframa de pe cap, ca să-şi aranjeze părul. „Hai, maică, ia ceva”, îi îndeamnă ea pe trecătorii indiferenţi. Este din Negreni şi a venit la târg cu ce a găsit prin casă, că poate mai face un ban, fiindcă se descurcă greu cu pensia de 100 de lei. A adus şişte năframe mai vechi, pe care le-a purtat şi mama ei, nişte şterguri despre care spune că au fost făcute de bunică-sa, acum vreo 100 de ani. „Nu cumpără nimeni, maică, şi nu-s scumpe, cum văd la alţii. Am vândut un mileu la o doamnă. Numa 10 lei am făcut”, zicea ea cu supărare.
În apropiere, un alt vânzător, angrosist, pare mai adaptat şi mai cunoscător al economiei de piaţă. „Orice vrei la numai 10 lei”, zice el arătând către tarlaua sa de haine în care mai ales cucoanele scotocesc de zor.
În văzduh, din toate direcţiile se aude muzică. „M-am sfădit cu mânda me, Da io nu mă las de ie”, răzbat mulţii decibeli dintr-un difuzor. Peste drum, parcă în ritmul muzicii, sfârie micii şi cefele de porc pe grătarele pline, sub înghiţiturile în sec al trecătorilor şi ale celor care stau la coadă, ca să-şi stâmpere pântecul flămând şi însetat după cel puţin o bere.
„Nici târgul de la Negreni nu mai e ce a fost. E plin de chinezării, de lucruri contrafăcute, e plin de „profesionişti” care încearcă să-şi vândă mărfurile, rar mai vezi câte un om de pe la ţară, ca acum mai mulţi ani, care să-şi aducă obiecte vechi, păstrate în familie de-a lungul timpului”, spune Tudor, un orădean care „vânează” obiecte vechi tradiţionale.
Un pic de de istorie a târgului de la Negreni
Târgul de la Negreni dăinuie din Evul Mediu şi în acest loc veneau în general mocanii, oameni care locuiau la munte, şi făceau schimburi de produse cu cei care locuiau la şes. Treptat-treptat, acest lucru s-a încetăţenit în obişnuinţa şi în memoria oamenilor şi în anul 1815 a fost recunoscut oficial ca târg.
De Negreni se leagă şi o întâmplare istorică, fiind localitatea din care Horea a reuşit să scape dintr-o încercuire.
Ace, brice şi carice
Probabil că niciun mall nu are atâta diversitate de produse câte poţi găsi în târgul de la Negreni. Ace, brice şi carice, cum s-ar zice în folclorul contemporan. Haine noi, „de marcă” multe, mâncăruri tradiţionle sau moderne, bijuterii, jucării, tot felul de scule, animale împăiate, dar şi lucruri vechi, multe dintre ele, valoroae, chiar de patrimoniu. Mai ales după acestea vin căutători din Ungaria, Austria, Germania, din toată Europa de Vest şi chiar din America.
Sub umbra lui Ceauşescu
Undeva, către centrul târgului, obişnuit, parcă, cu atâta în lume în jur, trona un portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pe care, mai mulţi trecători s-au oprit pentru a-l admira, prilej şi de o mică gâlceavă. „Aista o fost adevărat conducător”, zice un bade, „că ne-o dat de lucru şi case”. Unii par să-l aprobe din cap, alţii, mai tineri, să-l dezaprobe, dar el priveşte pierdut şi netulburat în zare, la fel cum privesc şi cei câţiva care au aflat că preţul tabloului -un carton jerpelit” e 2.500 de lei, o jecmăneală curată, cum spunea un curios.
Târgul de la Negreni rămâne în urmă cu zumzetul său de muşuroi şi cu diversitea şi multicoloritul produselor sale. Un bâlci în care zecile de mii de oameni vin nu numai să vândă şi să cumpere, să se târguiscă, ci şi să se distreze, fiindcă în corturile mari improvizate de întreprinzători, oamenii pot să bea, să mănânce şi să danseze în toate serile, ba chiar până către dimineaţă.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Miercuri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a făcut public în cadrul unei conferințe de presă faptul că Eco tichetul din Programul Rabla 2025 va avea valoarea de 37.000 de lei.
„Am decis majorarea eco-tichetului, de la propunerea de 5.000 de euro la 7.500 de euro”, a spus Mircea Fechet.
Programul RABLA: Eco-tichetul va avea valoarea de 37.000 de lei
Ministrul Fechet a mai spus că statul va finanța cu 10.000 de lei achiziția de mașini noi cu motoare termice, cu 12.000 de lei pentru vehiculele de tipul hibrid și cu 15.000 de lei pentru mașinile plug-in hibrid.
Pentru lansarea Programului Rabla mai sunt necesare câteva avize, a precizat ministrul Mediului.
Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc.
Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral.
Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute.
ANALIZĂ. Euro a atins o nouă valoare MAXIMĂ de la începutul anului
Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.”
O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul.
„Indicele ROBOR la trei luni (…) a revenit de la 5,90 la 5,89%”
Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%.
Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian.
În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei.
„Prețul gramului de aur a crescut”
Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani.
Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie.
În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro.
Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.
Radu Georgescu
CULTURA
Simpozionul Internațional „Esențe Românești”, la Jucu, în Cluj. Participă și ministrul Educației
Ministrul Educației, Daniel David, inspectorul Școlar General Cluj, Marinela Marc, precum și reprezentanți ai Mitropoliei și invitați din Republica Moldova vor participa la Simpozionul Internațional „Esențe Românești” ce se va desfășura la Jucu, jud. Cluj, în 11 aprilie 2025.
„Comuna Jucu va găzdui, în data de 11 aprilie 2025, cea de-a IV-a ediție a Simpozionului Internațional „Esențe Românești”, eveniment dedicat memoriei lui George Barițiu, fiu al satului Jucu de Jos și figură emblematică a renașterii culturale românești. Tema ediției din acest an, „Educația ca factor de coeziune culturală și inovație socială: Perspective interdisciplinare”, deschide un dialog amplu despre rolul educației în construirea unor comunități incluzive, responsabile și ancorate în valorile naționale.
Simpozionul Internațional „Esențe Românești”, la Jucu, în Cluj. Participă și ministrul Educației
Evenimentul este organizat de Școala Gimnazială „George Barițiu” Jucu de Sus, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Jucu, și este înscris în CPEEJ Cluj 2025, domeniul multidisciplinar, poziția 68.
Personalități marcante din domeniul educației și vieții publice vor onora evenimentul cu prezența:
– Prof. univ. dr. psih. Daniel-Ovidiu David, Ministrul Educației și Cercetării;
– Inspector Școlar General Marinela Marc, ISJ Cluj;
– Inspector Școlar General Adjunct, prof. Anca Hodorogea;
– Pr. Consilier Cultural Cornel Coprean, cu mesajul ÎPS ANDREI, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Sălajului;
– Iana Morari, Șefa Direcției Educație, Tineret și Sport Edineț, Republica Moldova;
– Pr. Prof. univ. dr. Stelian Tofană, invitat special.
Participare extinsă la nivel național și internațional
La această ediție s-au înscris aproape 250 de cadre didactice, din care peste 120 de inspectori, directori și profesori au confirmat participarea fizică. Aceștia provin din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Mureș, București ș.a., dar și din Republica Moldova.
Pe 5 aprilie 2025, s-a desfășurat concursul interdisciplinar pentru elevii claselor a III-a și a IV-a, cu participarea a 45 de elevi, din mai multe școli din județul Cluj. La celelalte secțiuni (desene, colaje, afișe, postere, poezie, eseuri și fotografii), s-au înscris aproape 500 de elevi, reflectând interesul crescut pentru tematica simpozionului și promovarea valorilor educației prin exprimare artistică și scris creativ.
Educația – în centrul comunității
Lucrările se vor desfășura în trei locații:
– Școala Gimnazială „George Barițiu” – deschiderea oficială și evocarea lui George Barițiu;
– Așezământul social al Parohiei Ortodoxe Jucu de Jos – intervenții academice și sesiuni de comunicări;
– Căminul Cultural Jucu de Mijloc – prezentări de lucrări, festivitate de premiere și seară tradițională
românească.
Simpozionul „Esențe Românești” rămâne un reper de interdisciplinaritate, dialog cultural și valorizare a identității naționale, punând educația în centrul unei comunități unite prin valori și colaborare”, se arată în comunicat.
EDUCATIE
Elevii și studenții clujeni din familii cu venituri reduse primesc ”ajutor pentru calculator”. Care sunt condițiile
Programul Euro200, care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru achiziția de calculatoare, se derulează și în 2025, anunță reprezentanții Ministerului Educației.
Ajutorul financiar care se acordă pentru achiziția unui calculator reprezintă echivalentul în lei a 200 de euro.
Elevii și studenții clujeni beneficiază și în acest an de ajutor pentru achiziția de calculatoare
Beneficiari ai acestui program sunt elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie. Ca noutate, venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei anul trecut, la 500 de lei.
Potrivit unui calendar anunțat de Ministerul Educației, depunerea cererilor și documentelor necesare se poate face până în 16 mai. De asemenea, anchetele sociale și evaluarea cererilor se va face pînă în data de 6 iunie, iar lista beneficiarilor va fi publicată în data de 20 iunie. Vor putea fi depuse și contestații între 1 și 4 iulie, iar lista finală se va afișa în data de 25 iulie.
Foto: pixabay.com
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Programul RABLA: Eco-tichetul va avea valoarea de 37.000 de lei
ANALIZĂ. Euro a atins o nouă valoare MAXIMĂ de la începutul anului
Simpozionul Internațional „Esențe Românești”, la Jucu, în Cluj. Participă și ministrul Educației
Elevii și studenții clujeni din familii cu venituri reduse primesc ”ajutor pentru calculator”. Care sunt condițiile
LOCUINȚE sociale pentru vârstnicii din Pata Rât, printr-un program al Primăriei Cluj, finanțat EXCLUSIV de la bugetul local
Doi candidați pentru funcția de primar în Valea Ierii. Alegeri locale parțiale, odată cu primul tur de prezidențiale
Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR a PĂRĂSIT partidul
VIDEO. Boc: Începe construcția PASAJULUI suprateran de pe Centura Metropolitană, pentru conectarea la Spitalul Regional
