VIDEO FOTO. Plante carnivore a la Cluj. Capcana lui Venus și Nepentesul tropical, vedetele Grădinii Botanice

La Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, vizitatorii sunt invitați să descopere, începând de vineri, universul spectaculos al plantelor carnivore. În această lume vegetală, frunzele se transformă în capcane ingenioase, iar supraviețuirea devine un adevărat spectacol al naturii. Capcana lui Venus și Nepentesul tropical sunt vedetele expoziției de plante carnivore prin capcanele lor spectaculoase. 

Capcana lui Venus, sau Dionaea muscipula, este una dintre cele mai celebre plante carnivore și atracția centrală a expoziției. Frunzele ei se termină cu doi lobi prevăzuți pe margini cu dințișori, asemănători unei mici guri verzi.

„Cea mai spectaculoasă rămâne capcana lui Venus”

În interior, câțiva peri sensibili detectează atingerea insectelor. Atunci când aceștia sunt atinși de două ori succesiv, frunza se închide rapid, ca niște fălci verzi care formează o cușcă.

În câteva ore, prada este imobilizată și începe să fie digerată de plantă. Este una dintre puținele plante la care vizitatorii pot vedea „în direct” procesul de prindere și digestie, ceea ce o face să fie considerată cea mai spectaculoasă de către public.

„Cred că cea mai spectaculoasă rămâne în continuare capcana lui Venus, pentru că este acea care are pe frunzulițe, pe marginile frunzulițelor dințișori și se închid frunzele și pentru vizitatorii noștri, cred că aceasta este cea mai spectaculoasă, deoarece se și vede cum prinde insecta, cum o digeră acolo între frunzulițe”, declară pentru Cluj24, Liliana Jarda, biolog principal al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca.

Nepentesul tropical, liana care mănâncă șoricei și veverițe

Dacă Dionaea impresionează prin dinamismul ei, Nepenthes atrage prin mărimea și ingeniozitatea capcanelor. Această liană tropicală transformă frunzele în recipiente tubulare, cu margini alunecoase și un capac colorat care protejează lichidul din interior.

Insectele sau animalele mici care cad înăuntru sunt înecate într-un lichid vâscos, bogat în enzime. Unele specii de Nepenthes dezvoltă urne uriașe, de peste 30 de centimetri, suficient de mari pentru a captura nu doar insecte, șoricei și chiar veverițe mici.

Coloritul urnelor variază de la verde crud până la roșu intens, cu pete ornamentale, ceea ce le face să semene cu flori exotice, dar frumusețea lor ascunde una dintre cele mai eficiente capcane din lumea vegetală.

Cum funcționează capcanele plantelor carnivore

Plantele carnivore au dezvoltat metode uimitoare pentru a suplini lipsa de nutrienți din solurile în care trăiesc. Speciile din genul Drosera, cunoscute popular ca „roua cerului”, produc secreții lipicioase pe frunze care prind insectele ca într-o hârtie de prins muște. Acest tip de mecanism, denumit „active flypaper”, se bazează pe secrețiile glandelor și pe mișcarea lentă a frunzelor care înfășoară prada.

Liana tropicală Nepenthes propune o altă strategie: frunza se transformă într-un recipient în formă de urnă, plin cu lichid. Insectele și chiar animăluțele mici care cad înăuntru nu mai au nicio șansă de scăpare, fiind înecate și descompuse de enzime. Aceste „capcane hibride” sunt dintre cele mai spectaculoase.

Tot în colecție sunt prezentate și așa-numitele „pitfall traps”, capcane pasive care seamănă cu niște pâlnii naturale în care insectele alunecă și se îneacă, dar și „bear traps”, mecanisme rapide și eficiente, asemănătoare celor pentru urși, care se activează instantaneu atunci când prada atinge punctele sensibile, cum ar fi Capcana lui Venus.

Ce mănâncă fiecare plantă

Meniul plantelor carnivore este la fel de variat precum mecanismele lor. Capcana lui Venus se hrănește în special cu muște și furnici, iar roua cerului preferă insecte mici, ușoare, pe care le prinde cu secrețiile lipicioase de pe frunze.

„Plantele insectivore sunt în general specii care trăiesc în condiții sărace de mediu, de aceea și-au adaptat frunzele și le-au modificat în capcane, ca să poată prinde insectele sau animăluțele mici cu care să își suplimenteze hrana.

Nu sunt foarte pretențioase, dar totuși au unele preferințe și în funcție de specie, unele au nevoie de mai multă apă în ghiveci, cum sunt Sărrăcenia, de exemplu, care trăiesc în mlaștini, sau Roua Cerului, care tot așa trăiește în mlaștini și are nevoie de apă în ghiveci.”, explică bioloaga.

Nepentesul, vedeta tropicală, are un regim mult mai divers, urnele sale pot adăposti de la simple insecte până la șopârle, șoricei sau chiar veverițe mici.

„Liana din pădurile tropicale Nepentesu poate să digere și să consume inclusiv șoricei sau veverițe mici care îi cad în capcană”, transmite Jarda.

Utricularia, planta acvatică, este adaptată pentru a captura organisme microscopice din apă, cum ar fi larvele de țânțari sau mici crustacee.

„Mai avem specia, de exemplu, otrățelul de baltă, Ultricularia, pe care o avem în colecția anul acesta, care este spectaculoasă prin florile galbene care pot să semne cu florile de orhidee, care tot așa are nevoie de multă apă ca să, în sensul că trăiește efectiv în apă”, povestește Liliana.

Pinguicula, cunoscută drept „foaia grasă”, prinde mai ales musculițe și țânțari, fiind una dintre speciile care se adaptează cel mai ușor și la medii mai uscate.

Specii noi și descoperiri spectaculoase

Expoziția din acest an aduce și surprize. Vizitatorii pot admira Biblis, o specie rară din Australia și Noua Guinee, asemănătoare cu roua cerului, sau Utricularia, cunoscută sub numele de otrățel de baltă, care se dezvoltă direct în apă și prinde prada cu ajutorul unor vezicule microscopice.

„Avem foarte multe specii de Roua cerului, de Drosera anul acesta, spectaculoase, cu diferite tipuri de frunze, sub formă de spatulă, sub formă liniară, care au pe ele acele picături de apă care atrag insectele și în momentul în care insecta se pune pe frunzuliță, frunzulița se rulează și începe să digere insecta.

Avem specie nouă Biblisi din Australia și Noua Guinee. Este o specie tot așa foarte drăguță, asemănătoare cu Roua Cerului. Utricularia este specie nouă în colecția noastră de anul acesta, o și prezentăm vizitatorilor într-un vas cu apă, în care se vede planta care crește în această apă”, declară Liliana Jarda.

În România, cele mai cunoscute plante carnivore rămân Pinguicula, „foaia grasă”, Drosera rotundifolia, sau „roua cerului” și Utricularia, toate prezente în colecția de la Cluj.

„Din România, speciile pe care le avem în colecție este foaia grasă din Bucești sau Pinguicula, Drosera rotundifolia sau roua cerului și Utricularia sau Otrățelul de baltă”, adaugă Jarda.

Supraviețuitoare în medii extreme

Plantele carnivore nu sunt doar spectaculoase, ci și remarcabil de adaptabile.

„În funcție de specie, unele au nevoie de mai multă apă, cum sunt sărăceniile sau roua cerului, iar altele, precum foaia grasă, pot rezista chiar și câteva zile pe pământ uscat”, a mai explicat Liliana Jarda.

Fascinația unei lumi invizibile

Expoziția de la Grădina Botanică din Cluj reușește să combine spectacolul vizual cu informația științifică, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi cum natura a transformat simpla frunză într-un mecanism sofisticat de vânătoare.

Iar dintre toate minunile expuse, Capcana lui Venus alături de Nepentesul tropical rămân vedetele expoziției.

Expoziția continua în perioada 22 august – 14 septembrie, în intervalul orar 09:00 – 18:00, locația fiind Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, în incinta serelor mici.