CULTURA
VIDEO FOTO. Noi, cei din linia a doua. Jakab Melinda (coregraf): Nu lucrezi doar cu corpuri fizice, lucrezi și cu EMOȚII
„Lacul Lebedelor”… Sau poate „Giselle”… Ori poate preferați ceva contemp. Renumita coregrafă americană Martha Graham spunea: „Dansul este limbajul ascuns al sufletului”. Dansatorul este cel care-și deschide sufletul în fața celor care-l admiră. A fi coregraf înseamnă a alcătui o poveste pe sufletul tău din sufletele celor pe care-i strunești.
Jakab Melinda a început dansul, mai exact baletul, de la vârsta de 4 ani. Bunica ei și-a dorit să fie balerină și pentru că în acea vreme era destul de dificil, a încercat să-i insufle nepoatei dragostea pentru această artă. „Nu pot să spun c-a fost o pasiune de la început. Ne-a luat bunica de o aripă, și pe mine și pe verișoara mea și ne-a dus la un club de dans în Cluj, la doamna Dombi… Am fost un copil foarte energic. Bunica mă înfășura noaptea într-o pătură, ca să nu dau din picioare și să mă dezvelesc”, spune Melinda.
VIDEO FOTO. Noi, cei din linia a doua. Jakab Melinda (coregraf): Nu lucrezi doar cu corpuri fizice, lucrezi și cu EMOȚII
Până în clasa a III-a a fost la Liceul „Bathory”, de mate-fizică, după care, din clasa a IV-a, a intrat prin concurs la Liceul de Coregrafie din Cluj. „A fost o perioadă foarte grea. Fiind unguroaică, în primul an a trebuit să-mi dezvolt abilitățile lingvistice în română, deoarece în română se preda. Am fost în clasă la doamna Zoe Nichita, o profesoară foarte severă. Îmi era frică de ea. S-ar putea spune c-am trecut prin liceu cu frică… cu frică și cu lupta cu corpul meu, pentru că niciodată nu m-am simțit destul de potrivită și bună pentru dans. Eram nemulțumită de cum arătam. Am compensat, însă, prin ambiție și prin tehnică. Mi-am terorizat corpul… Sper că nu s-a supărat pe mine”, recunoaște, zâmbind, Melinda.
Din clasa a X-a i s-au schimbat percepțiile despre meseria pe care și-o alesese, pentru că baletul era o meserie. „Atunci am luat contact cu spectacolele. Opera Maghiară căuta balerini și uite-așa am ajuns eu acolo. Și-acum țin minte mirosul specific al sălii. Îl ador… Frica a început să dispară. Mi-am dat seama că meseria mea e spectacolul, nu doar orele de repetiții.
S-a angajat la Opera Maghiară în 1989. A avut de unde fura meserie, pentru că erau foarte mulți maeștri în corpul de balet. „Maestrul Valkay Francisc a fost mentorul meu, a fost cel care mi-a arătat că în mine se află mult mai mult decât credeam eu. Cu el am început limbajul modern, mult mai liber, mult mai pe emoție, fără constrângerile și rigorile clasice cu care am crescut eu. El m-a făcut solistă”, spune Melinda.
Melinda preferă dansul modern. „El m-a definit. Dar nu pot ignora nici dansul clasic, pentru că el m-a format. El a pus bazele a ceea ce înseamnă muncă, disciplină și autocontrol”.
Cum trebuie să fie un coregraf?
„În primul rând trebuie să aibă o putere de creație mereu trează, să nu se plafoneze. Eu am început prin a fi all in one… Eram și dansator, și coregraf, și regizor. Trebuie să fie un dansator bun dar și un creator excelent. Musai să aibă și mult curaj. Trebuie să fii un pedagog bun, un psiholog bun, pentru că tu nu lucrezi doar corpuri fizice, lucrezi și cu emoții, cu energii. Să aibă ureche muzicală și ritmul în sânge. În 1999 am avut curajul de a mă face coregraf. Atunci am făcut pasul decisiv spre ceea ce-mi doream cu adevărat”, spune Melinda.
În 1999 a început și facultatea la „Gheorghe Dima”. După 5 ani plus masterul a fost prima promoție a secției de balet. „După primul an am zis că nu-i de mine. Simțeam că nu se lipește nimic, nu puteam să-nvăț. Am vrut să abandonez. M-am dus în prima vacanță de vară în Germania la un târg unde am descoperit o lume a dansului contemporan care m-a convins că n-am greșit când am ales facultatea. Am început să merg la workshop-uri în străinătate, să studiez cu fel de fel de maeștri ai dansului contemporan. M-au ajutat foarte mult”, mărturisește Melinda.
„Mi-am chemat la spectacol toate prietenele, toți vecinii”
Când a încercat să predea dansul contemporan colegilor, i s-a spus că „nenorocește” corpurile. Acest stil era în fază germinală la noi, în timp ce în occident avea deja 50-60 de ani. „Am început să predau la liceu metodele mele și astfel am crescut o generație pentru care dansul contemporan nu mai era o necunoscută și cu ei am ajuns să lucrez la operă”, mai spune Melinda.
Corpul de balet al Operei Maghiare nu are nici pe departe numărul de dansatori care ar trebui. „E subdimensionat. Au în repertoriu, opere, operete, figurație, musical-uri, spectacole de dans, vodevil… Sunt foarte prinși”, spune Melinda.
Primul spectacol în care a jucat a fost „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev. „Eram în clasa a X-a și jucam o cadână. Mi-am chemat la spectacol toate prietenele, toți vecinii… Am intrat în scenă, aveam un voal de mătase, eram în poante, am făcut un pas și-am căzut în nas. Ăsta a fost debutul meu”, râde Melinda.
Cel mai dificil spectacol la care i-a făcut coregrafia a fost „Mandarinul miraculos” pe muzica lui Bartók Béla. „A fost un spectacol foarte greu, și emoțional, și în dinamică. Eram într-o formă fizică extraordinară. Știam coregrafia tuturor personajelor și aveam la un moment dat senzația că mă multiplic, că sunt în toate corpurile existente. Totul era în capul meu ca într-un computer”, mai spune Melinda.
Melinda are și elevi care-i duc munca mai departe. „Viorica Bogoi a fost crescută de mine, a fost muza mea care mă inspira în alegerea coregrafiei potrivite”, mărturisește ea.
„La un moment dat îmi sar ghemotoacele de vată din sutien și se împrăștie pe scenă”
Dansul poate fi o meserie periculoasă uneori. „Am fost scăpată în cap nu o dată. Se mai întâmplă dar, slavă Domnului, nu mi-am rupt nimic și n-am rămas cu sechele”, râde Melinda.
„Mentorița mea a fost doamna Gabi Rusu Pop. M-a luat sub aripa ei într-un mod educativ. Era umbra mea. La un moment dat m-a distribuit în opereta Baiadera de Kálmán Imre. Aveam rolul unei umbre. A fost prima mea ieșire ca solistă, în 1989. Personajul trebuia să aibă niște forme rubensiene, apetisante. Cum eu eram slăbuță, Gabi mi-a propus să port un sutien cu o cupă care nu-mi era comodă. Așa că m-am apucat să-mi îndes în ea ghemotoace de vată. Încep eu să dansez și la un moment dat îmi sar ghemotoacele de vată din sutien și se împrăștie pe scenă. Colegii mei râdeau în culise, eu nu știam cum să ies din situația jenantă dar în același timp haioasă”, își amintește, zâmbind, Melinda.
Melinda a mai avut o apariție scenică mai nonconformistă. „Aveam rolul unei păpuși care ieșea din fosa sufleurului. Piesa se numea Copilul și vrăjile, pe muzica lui Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gabor. Cântăreața care juca rolul s-a îmbolnăvit și regizorul m-a pus pe mine în locul ei. Eu nu știu cânta așa că cineva cânta din fosa orchestrei iar eu făceam playback”, râde ea.
Melinda lucrează acum la coregrafia viitoarelor spectacole „Jesus Christ Superstar” și „Spărgătorul de nuci”, într-o manieră originală.
„Dansul face parte din sufletul meu. Mă bucur de el, îi face pe oameni fericiți și mă face și pe mine fericit”, spunea John Travolta. Acum înțeleg de ce zâmbește tot timpul Jakab Melinda…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.