VIDEO FOTO. Marșul PRIDE. Comunitatea LGBTQ+ din Cluj se face auzită: „Rasism! Sexism! Homofobie! Să piară pe vecie!”

În data de 11 iunie, la Marșul Pride din Cluj-Napoca, membrii comunității LGBTQ+, precum și susținătorii acestora și-au făcut vocea auzită.

„Mă bucur că am oportunitatea să vorbesc aici despre cum mă simt. Mesajul meu este despre iubirea necondiționată.

Din punctul meu de vedere, a iubi înseamnă acceptare, susținere și respect. Ca părinte, mă adresez părinților spunându-le <<iubiți-vă copiii așa cum sunt>>.

Așa cum i-am adus în lume, ne-am bucurat și minunat că i-am ținut în brațe, dorind să fie sănătoși și realizați, apoi dacă am descoperit că nu se regăsesc în normalitate – cu ghilimelele de rigoare – având altă orientare sexuală sau neidentificându-se cu genul acordat la naștere, i-am renegat pe motive religioase sau frică, din cauza a ce vor spune cei din jurul nostru.

Asta ar însemna să ne renegăm pe noi. În 2018, când fiul meu și-a făcut coming out-ul (a spus că e gay), eram foarte speriată și îngrijorată că va avea o viață grea ca bărbat gay.

Mesajul unei mame: „Copiii LGBTQ+ sunt tot copiii noștri!”

La momentul acela nu cunoșteam prea multe despre LGBTQ+, doar auzeam jigniri la adresa persoanelor din comunitate, după care am avut curiozitatea să aflu mai multe.

Am căutat pe net, am citit, ceea ce m-a ajutat foarte mult să înțeleg, și m-a liniștit în sensul că puteam spune celorlalți că băiatul meu este gay fără să simt că e ceva greșit.

Cel mai mult mă deranjează când aud expresia că este o alegere, apoi sunt aprigă și răspund că nu este așa, nu este o alegere, e o caracteristică cu care te naști, cum ar fi să fii blond, brunet, sau să ai o anumită culoare a pielii”, a spus mama lui Tobias, un tânăr care a împărtășit cu publicul mai multe despre experiența sa ca persoană din comunitate.

Relațiile cu părinții, deteriorate de homofobie și părerile altora

Potrivit spuselor lui, mama nu știa că este gay până când a descoperit o conversație dintre el și un alt băiat.

„Mama, la fel ca și mine, nu știa nimic despre homosexuali, decât ce zice Biserica și toate reacțiile homofobe existente deja în spațiul public atunci și acum.

Însă, îngrijorarea ei nu era despre cum mă simt eu și ce se întâmplă cu mine, ci despre cum mă vor privi ceilalți. Inițial, am spus că a fost o farsă pe care am făcut-o împreună cu doi colegi tipului gay de pe net.

Speriată, șocată și lipsită de cunoștințe în domeniu, m-a dus în ziua aceea la ginecolog, la psiholog, însă niciunul nu a putut să îi dea un verdict privind starea orientării mele sexuale.

Nu a avut de ales decât să mă creadă pe cuvânt și să îmi ceară să îl blochez pe băiatul respectiv. Zis și făcut. Îmi tot dădea termene limită să închei cu homosexualitatea: până la Postul Paștelui, apoi al Crăciunului, însă nimic magic nu se întâmpla.

Și eu tot gay am rămas până în ziua de astăzi, însă mai discret. Așa am supraviețuit liceului, ca adolescent LGBT cu anxietate și multă frică de a nu fi descoperit de colegi, prieteni și părinți.

Am ajuns la facultate la Cluj, unde a fost prima turnură pozitivă ce m-a făcut mai privilegiat față de alți tineri LGBT din România.

Faptul că am plecat de acasă și am studiat sociologie m-a ajutat să capăt mai multă autonomie și control asupra timpului meu liber, pe care mulți tineri nu o au, întrucât nu ajung la facultate sau nu își permit să plece din casa părinților din motive socio-economice”, descrie tânărul.

Totul se schimbă în bine când ai acces la informație

El a punctat că, în calitate de student la sociologie, a avut acces la cunoaștere și înțelegere privind multiplele forme ale discriminării, înțelegând că și el face parte dintr-un grup social care experimentează discriminarea și excluziunea socială pe pielea sa, cauzată de homofobie.

„Rasism! Sexism! Homofobie! Să piară pe vecie”, au scandat cei prezenți la discursul lui Tobias.

Acesta a adăugat că a înțeles că nu e ceva în neregulă cu el, ci că societatea a fost construită în așa fel încât să fie reticentă la orice este diferit.

Cu timpul, și relația cu mama s-a îmbunătățit, întrucât aceasta a înțeles, la rândul ei, că iubirea față de propriul copil este „mai puternică” decât cuvintele jignitoare pe care el, asemenea multor alte persoane din comunitate, trebuie să le suporte.

Marșul Pride nu este doar despre distracție, ci și despre conștientizare

Acceptarea și acordarea drepturilor egale este esențială în ceea ce privește dezvoltarea psihică armonioasă a tinerilor queer, întrucât tiparele comportamentale nesănătoase încep să apară de la o vârstă fragedă, tipare ce pot duce chiar la sinucidere.

Potrivit unui studiu efectuat de Caitlin Ryan, persoanele din comunitatea LGBTQ+ care sunt respinse de familie în perioada adolescenței pe baza orientării sexuale sau identității de gen aveau șanse de mai mult de 8 ori să recurgă la sinucidere, de 6 ori mai mari să raporteze niveluri ridicate de depresie, de 3 ori să utilizeze droguri ilegale și tot de atâtea ori să aibă un risc ridicat pentru HIV sau alte boli cu transmitere sexuală până la vârsta de 20 de ani.

De altfel, numeroase cercetări au confirmat că tinerii homosexuali și bisexuali au o rată mai mare de tentative de sinucidere decât cei heterosexuali.

„Centrul de Resurse pentru Prevenirea Suicidului din SUA a sintetizat aceste studii și a estimat că între 5-10% dintre tinerii LGBT, în funcție de vârstă și grupuri de sex, au încercat sinuciderea, o rată de 1,5-3 ori mai mare decât tinerii heterosexuali”, se arată pe Wikipedia.

Asumare și libertate. Mesajul unui băiat gay pentru ceilalți membrii ai comunității

Un tânăr gay prezent la eveniment a împărtășit povestea sa, în exclusivitate pentru Cluj24.

„Pentru mine, venirea la Cluj Pride înseamnă în primul rând asumare, chiar dacă nu am asumat chestia asta față de părinții mei, totuși știu că am asumat-o față de mine, ceea ce este cel mai important.

În al doilea rând, înseamnă libertate, fiindcă având în vedere vremurile în care trăim, e esențial să apreciem toată libertatea de care are parte comunitatea LGBT.

Nu cred, însă, că problema se va rezolva rapid, cred că va fi nevoie de câțiva ani pentru că mulți au o mentalitate învechită, lumea nu e deschisă la diversitate”, a spus acesta.

A fost prima dată când a venit la Cluj Pride, dar în urmă cu 2 ani a participat la marșul din București, unde a fost mai multă lume.

„Cred că și pentru că a fost înainte de pandemie”, a adăugat tânărul.

El are un mesaj pentru membrii comunității.

„Chiar dacă simți că ar trebui la un moment dat să <<come out>> (să le spui celorlați care e orientarea ta sexuală), dar nu ești pregătit, să nu o faci. Cel mai bine e să îți acorzi timp pentru a recunoaște asta față de tine și abia după față de alte persoane”, conchide băiatul.

Un Cluj Pride multicultural. Membrii și simpatizanții LGBTQ+ din Franța s-au alăturat evenimentului

La Cluj Pride au fost prezenți și oameni din străinătate. Doi francezi veniți la Cluj pentru studii superioare au spus mai multe despre participarea lor la eveniment, pentru Cluj24.

„Am venit pentru că sunt de părere că putem iubi pe oricine și pentru că am prieteni care fac parte din comunitate.

De 1 an, am început să îmi pun din ce în ce mai multe întrebări despre orientarea mea sexuală, astfel că aici mă simt confortabil cu gândurile mele”, a precizat o studentă.

Potrivit spuselor sale, în Franța, evenimentele Pride sunt mai mari, dat fiind că se alătură mai multe persoane care nu fac parte din LGBT, dar care susțin comunitatea și egalitatea privind drepturile oamenilor.

Tânăra nu le-a spus părinților despre orientarea sa, dar are câțiva prieteni alături în acest sens.

„Nu toți prietenii îmi știu orientarea, doar cei din Cluj știu, celor din țara natală nu le-am spus încă”, adaugă ea

Colegul său cu care a participat la eveniment este singurul francez care știe acest lucru despre ea.

„Am participat pentru că vreau să îi fiu alături atât ei, cât și întregii comunități care are nevoie de mult sprijin din partea noastră. E important să fim toleranți și să îi acceptăm pe cei din jur”, conchide el.

Cluj Pride, un eveniment pentru toate vârstele

Clujul a fost colorat în culorile curcubeului de către persoanele queer și susținătorii acestora, mesajele lor fiind despre „solidaritate, nu asimilare”, iubire, acceptare și egalitate.

Printre participanți au fost atât tineri, cât și părinți cu copii mici și vârstnici de peste 50 de ani.

Evenimentul s-a încheiat cu muzică, dans și voie bună.

Fotografii: Gabriel Neacșu