În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Adunarea Generală a USR Cluj-Napoca a desemnat, duminică seara, trei candidați rămași în cursa internă pentru alegerile locale de anul viitor, urmând ca dintre aceștia să fie ales, în martie 2024, cel care îl va înfrunta pe Emil Boc în lupta pentru Primăria Cluj-Napoca. 

Inițial, în luna iulie, s-au înscris în alegerile interne pentru nominalizarea candidatului USR la funcția de primar al Clujului un număr de 11 membri, iar clujenii au avut posibilitatea să îi voteze începând cu luna septembrie.

Citește și Clujenii sunt invitați să voteze candidatul USR pentru Primăria Cluj-Napoca. Vezi cine e pe listă

Cei trei candidați sunt președintele USR Cluj-Napoca, deputatul Viorel Băltărețu, juristul George Trif și profesoara Mihaela Nia.

Viorel Băltărețu a declarat la Adunarea Generală că momentul este unul foarte important pentru bătălia electorală care va urma.

”Toti cei de aici au intrat în politica pentru a face imposibilul: sa schimbam ce pare de neschimbat. Să miscam lucrurile deși par de nemiscat. Să-i trezim pe români dupa trei decenii de paralizie.

Să nu uităm nicio clipă în anul ce vine, unul dificil, de ce facem asta. Sunt harnic și așa voi face și de acum încolo. Asa cum am stat de capul autorităților, al constructorilor, al colegilor – al tuturor – asa voi face si de acum. Până obținem ce ne-am propus cu toții: imposibilul”, a spus acesta.

În martie 2024, candidatul USR pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca va fi ales prin vot dintre cei trei în cadrul unei Adunări Generale a filialei municipale.

Alegerile locale vor avea loc cel mai probabil în septembrie 2024.

CFR Cluj a întâlnit, duminică seara în Gruia, pe FCU Craiova, într-o partidă din etapa a 11-a a Superligii la fotbal. Înaintea meciului CFR avea 19p. și era pe locul 4 în timp ce Craiova, cu 12p. era pe locul 10. După un meci în care a fost dominată la capitolul posesie dar a fost echipa care a dat dovadă de un pragmatism feroce, CFR Cluj învinge cu 2-0, goluri marcate de Camora (min.2) și Otele (min.26).

Echipe de start:

CFR CLUJ (4-3-3): Sava – Mogoș, Kresic, Ajeti, Camora (cpt.) – Cvek, Tachtsidis, Muhar – Deac, Bîrligea, Otele
Rezerve: Hindrich, Bălgrădean – Morgan, R. Filip, Fica, Lucaci, L. Mihai, Jefte, Juricic
Absent: Cr. Manea (accidentat)
ANTRENOR: Andrea Mandorlini

FCU CRAIOVA (4-2-3-1): R. Popa – Compagnucci, Lacroix, D. Henriques, R. Negru – S. Asamoah, V. Achim (cpt.) – Baeten, Bahassa, Van Durmen – Chițu
Rezerve: Gurău – Diamantis, Buta, Mascarenhas, V. Pop, Dr. Albu, Blidar, Ibrahim, Blănuță
Absent: Padula (indisponibil)
ANTRENOR: Paul Răducan

Stadion: CFR Dr. Constantin Rădulescu (Cluj-Napoca)
Arbitru: Chivulete Andrei Florin (Bucureşti) / A1: Gheorghe Sebastian Eugen (Suceava), A2: Constantinescu Andrei (Bucureşti) / Arbitru VAR: Dumitrache Bogdan (Bucureşti), Arbitru AVAR: Mazilu Florin Ovidiu (Satu Mare)

Meciul începe practic de la 1-0 pentru CFR, pentru că în min.2 Camora înscrie după un contraatac de manual. apoi, conform tradiției, clujenii fac pasul înapoi, cedând inițiativa oltenilor, care se reped spre poarta lui Sava, steril însă.

Golul vine tot în poarta lui Popa, în min.26, de această dată din partea lui Otele care reia în poartă din 6m după o pasă a lui Bîrligea. Atacantul clujean a contribuit la ambele goluri însă a și ratat alte două ocazii clare.

Sava iese în evidență la un șut al lui Negru în min.44, cea mai mare ocazie a oltenilor.

Repriza a doua s-a desfășurat în aceeași notă de dominare la capitolul posesie a oltenilor, clujenii mulțumindu-se să se apere și să contraatace. Din păcate, lipsa de concentrare la finalizare și ușurința, câteodată enervantă de-a dreptul, în modul în care tratau ocaziile, au făcut ca scorul să nu ia proporții.

CFR Cluj își obține meritat cele 3 puncte, după un meci în care a fost echipa mai pragmatică și se menține în trena liderului FCSB. Joi, CFR va întâlni, tot acasă, pe Sepsi, într-o partidă restantă.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 3.300 lei lunar, începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce reprezintă o creştere cu 10% faţă de nivelul actual de 3.000 de lei. De majorarea salariului de bază minim la 3.300 de lei vor beneficia 1.867.588 de salariaţi, transmite Agerpres.

„Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (…) se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră” , se precizează în Hotărârea aprobată de Guvern în 28 septembrie, publicată în Monitorul Oficial.

Această majorare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o valoare netă a salariului de 2.079 lei, faţă de 1.898 lei, cât era până acum. Această măsura nu se aplică salariaţilor din agricultură şi industrie alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale actuale.

„Măsura adoptată urmăreşte reducerea numărului angajaţilor aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială şi va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a acestora”, precizează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Până la finalul acestui an există şi o facilitate fiscală, respectiv o deducere de 200 de lei, aplicată salariului minim naţional, conform OUG 168/2022.

O greșeală

La o zi după decizia Guvernului de a majora salariul minim de la 1 octombrie, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, a transmis că acest lucru încalcă o cutumă şi unul dintre puţinele lucruri predictibile pentru mediul de afaceri, şi anume că „el era negociat în toamna anului curent între sindicate, patronate şi Guvern pentru a intra în vigoare la începutul anului următor”.

„Guvernul a adoptat majorarea salariului minim cu aplicare de la 1 octombrie 2023. Spunem încă o dată că este greşit ca această majorare să fie implementată într-un timp atât de scurt – mai sunt 3 zile până la aplicare.

Practic, mâine, toate companiile ar trebui să actualizeze toate contractele pentru angajaţii remuneraţi cu salariul minim. În plus, companiile au bugetele de salarii stabilite pentru anul curent pe baza negocierilor pe care le- am purtat anul trecut. În acest moment, perspectivele economice pentru 2024 sunt deteriorate, mediul de afaceri este supus unei serii de presiuni economice externe, iar predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparenţă cu care au fost tratate măsurile fiscale”, a menţionat Burnete, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Pe de altă parte, Blocul Naţional Sindical a atras atenţia că, în acest moment, trebuie clarificată, din punct de vedere juridic, şi deducerea de 200 de lei aplicată salariului minim.

„Iniţial, creşterea salariului minim de la 3.000 la 3.300 a fost justificată ca o măsură compensatorie pentru renunţarea la facilitatea fiscală prevăzută de OUG 168/2022, respectiv o sumă de 200 de lei se deduce din baza de calcul a impozitului şi contribuţiilor sociale pentru cei ale căror salarii de bază sunt egale cu salariul minim brut pe ţară.

În acest moment, situaţia acestei facilităţi este neclară, producând efecte până la 31 decembrie 2023. Asta însemnând că, în lipsa unui act normativ care să abroge din octombrie acest act normativ, salariul minim net va creşte de la 1 octombrie 2023 cu 181 lei, de la 1.898 lei la 2.079 lei, urmând ca la 1 ianuarie 2024, în lipsa adoptării unui alt HG pentru modificarea salariului minim, salariul minim net va scădea cu 83 lei, de la 2.079 lei, la 1.996 lei”, au explicat vineri reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii subliniază că majorarea salariului minim naţional de la 3.000 la 3.300 lei, în condiţiile în care nu se renunţă la facilitatea de 200 de lei, va aduce la buget în ultimele trei luni ale anului venituri suplimentare de aproximativ 666 milioane lei.

În cazul în care se majorează salariul minim şi se renunţă la facilitate, veniturile bugetului public vor creşte, pe final de an, cu 1,1 miliarde de lei.