VIDEO FOTO. Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european

Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă, într-un raport prezentat în Parlamentul European de la Bruxelles de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, simplificarea finanțării fondurilor de coeziune și crearea unui pact de parteneriat european, la care să participe autoritățile locale și regionale.

Emil Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european

Emil Boc a prezentat, miercuri, în cadrul celei de-a 158-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor raportul privind ”Viitorul politicii de coeziune după 2027” în care a arătat că politica de coeziune ar trebui să funcționeze sub egida unui cadru strategic unic, care să definească domeniul de aplicare și obiectivele principale pentru perioada de după 2027.

”Acest <<pact de parteneriat european>> ar trebui să se bazeze pe inițiativele anterioare, cum ar fi cadrul strategic comun, să asigure coerența punerii în aplicare a politicii și direcții clare de acțiune, inclusiv prin obiective concrete, cu garanții privind participarea autorităților locale și regionale ca parte a acestui pact.

CoR solicită ca un astfel de pact de parteneriat european să cuprindă toate fondurile cu gestiune partajată, precum și noile instrumente cu forme hibride de gestiune, cum ar fi Fondul social pentru climă, și se așteaptă la o mai bună armonizare a normelor specifice fondurilor.

Fragmentarea fondurilor, efecte negative

De asemenea, Comitetul European al Regiunilor solicită simplificarea arhitecturii globale de finanțare, deoarece prezența mai multor fonduri dedicate direct sau indirect coeziunii, inclusiv a inițiativelor puse în aplicare direct de către Comisia Europeană, uneori cu priorități suprapuse și mecanisme diferite de punere în aplicare, poate împiedica punerea în aplicare a politicii de coeziune.

Se atrage atenția asupra faptului că această fragmentare a fondurilor și a procedurilor are efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a arătat Boc în raport.

Potrivit acestuia, fragmentarea fondurilor și a procedurilor, creează, pe termne scurt, o birocrație suplimentară și o sarcină administrativă mai mare pentru autoritățile de management și de audit și pentru beneficiari deja suprasolicitați, precum și suprapuneri și duplicări între fonduri.

Bugetul de coeziune să nu fie diminuat

Raportul prezentat de primarul Clujului recomandă, totodată, ca bugetul politicii europene de coeziune după anul 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată și să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală.

”Comitetul European al Regiunilor constată că în întreaga UE există în continuare disparități teritoriale, de o amploare diferită, și că neabordarea lor în mod corespunzător îi afectează perspectivele economice și sociale, mai ales că convergența regională a încetinit și că au apărut recent noi factori de inegalitate.

Bugetul total al politicii de coeziune în perioada de după 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027 (inclusiv finanțarea suplimentară din REACT-EU) în termeni reali, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată în comparație cu actuala perioadă de programare și ar trebui să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală, având în vedere necesitatea de a stimula cooperarea transfrontalieră, care a suferit o încetinire ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a arătat Boc în raportul prezentat.

Impactul pandemiei COVID și schimbările climatice

Potrivit documentului, pandemia de COVID-19, schimbările climatice și războiul din Ucraina au creat noi disparități și au agravat vulnerabilitățile și diferențele structurale existente la nivelul Uniunii Europene.

”Impactul considerabil al schimbărilor climatice asupra tuturor regiunilor europene riscă să genereze un impact foarte asimetric asupra condițiilor de viață, în special în regiunile mai vulnerabile.

Astfel, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa coeziunii Europei, în viito. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea ca politica de coeziune să sprijine în continuare cheltuielile legate de climă”, se precizează în raport.

Primarul Clujului a menționat că statele membre și instituțiile UE ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător costurile și riscurile lipsei de coeziune atunci când iau decizii cu privire la politica de coeziune după 2027.

Comunicarea cu cetățenii

”Costurile lipsei de coeziune ar submina puternic ideea unei Europe mai puternice și mai unite, ceea ce riscă să alimenteze și mai mult o <<geografie a nemulțumirii>> și să-i înstrăineze pe cetățenii europeni de Uniunea Europeană.

(…) CoR subliniază necesitatea de a comunica mai bine cetățenilor, la nivel local, regional, național și la nivelul UE, care sunt rezultatele politicii de coeziune, luând în considerare multiplele beneficii ale unui astfel de demers, inclusiv un impact pozitiv asupra încrederii în instituțiile UE”, a mai precizat Emil Boc.

Raportul a fost prezentat de Emil Boc și de portughezul Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, și a fost votat în unanimitate în cadrul sesiunii plenare a CoR.

Documentul urmează să fie trimis Comisiei Europene și Parlamentului European, care vor trebui să țină cont de recomandările făcute în viitoarele decizii care vor fi luate în acest domeniu.

Politica de coeziune este lipiciul care ține unită UE

În intervenția sa în cadrul sesiunii plenare, Boc a adăugat că viitorul UE depinde de viitorul politicii de coeziune, iar politica de coeziune ”este lipiciul care ține unită UE”.

”Ce fel de UE ne dorim în viitor? Una în care inegalitățile și discrepanțele regionale să se adâncească, sau una mai coezivă, cu un minim de standard de calitate a vieții în fiecare colt al UE?

SUA și unele state din Asia au rate mai de creștere economică decât UE, dar nivelul inegalităților este mult mai mare. Și noi avem un nivel ridicat al inegalităților în UE, dar mai mici decât în alte părți ale lumii.

Dacă dorim să evoluăm către o coeziune politică, avem nevoie de o puternică coeziune teritorială, economică și social.

Democrația europeană nu se poate consolida în sărăcie, ci numai unde există prosperitate, nu acolo unde avem foarte puțini foarte bogați și foarte mulți foarte săraci, ci unde avem o clasă de mijloc foarte puternică și consolidată, cu acces la prosperitate”, a mai spus Boc.

Europa, marele câștigător al politicii de coeziune

Acesta a completat că la nivelul UE nu există net contributori și net beneficiari, ci net câștigători, iar Europa este marele câștigător al politicii de coeziune.

”Care este viziunea noastră pentru viitor? Trebuie să fie o politică de investiții pe termen lung. Nu trebuie să avem o politică de coeziune fragmentată, ci avem nevoie de flexibilitate”, a conchis primarul Clujului.

Comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a apreciat raportul prezentat de Emil Boc și Vasco Alves Cordeiro.

”O UE fragmentată nu este una unită”, a atras atenția Ferreira.

Din echipa de experți care a lucrat la raport a făcut parte și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB Cluj-Napoca, Călin Hințea.

Emil Boc este membru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2019, fiind, în prezent, președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER).