Bruxelles Expres
VIDEO FOTO. Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european
Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă, într-un raport prezentat în Parlamentul European de la Bruxelles de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, simplificarea finanțării fondurilor de coeziune și crearea unui pact de parteneriat european, la care să participe autoritățile locale și regionale.
Emil Boc, raport la Bruxelles: E nevoie de simplificarea finanțării fondurilor de coeziune. Pact de parteneriat european
Emil Boc a prezentat, miercuri, în cadrul celei de-a 158-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor raportul privind ”Viitorul politicii de coeziune după 2027” în care a arătat că politica de coeziune ar trebui să funcționeze sub egida unui cadru strategic unic, care să definească domeniul de aplicare și obiectivele principale pentru perioada de după 2027.
”Acest <<pact de parteneriat european>> ar trebui să se bazeze pe inițiativele anterioare, cum ar fi cadrul strategic comun, să asigure coerența punerii în aplicare a politicii și direcții clare de acțiune, inclusiv prin obiective concrete, cu garanții privind participarea autorităților locale și regionale ca parte a acestui pact.
CoR solicită ca un astfel de pact de parteneriat european să cuprindă toate fondurile cu gestiune partajată, precum și noile instrumente cu forme hibride de gestiune, cum ar fi Fondul social pentru climă, și se așteaptă la o mai bună armonizare a normelor specifice fondurilor.
Fragmentarea fondurilor, efecte negative
De asemenea, Comitetul European al Regiunilor solicită simplificarea arhitecturii globale de finanțare, deoarece prezența mai multor fonduri dedicate direct sau indirect coeziunii, inclusiv a inițiativelor puse în aplicare direct de către Comisia Europeană, uneori cu priorități suprapuse și mecanisme diferite de punere în aplicare, poate împiedica punerea în aplicare a politicii de coeziune.
Se atrage atenția asupra faptului că această fragmentare a fondurilor și a procedurilor are efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a arătat Boc în raport.
Potrivit acestuia, fragmentarea fondurilor și a procedurilor, creează, pe termne scurt, o birocrație suplimentară și o sarcină administrativă mai mare pentru autoritățile de management și de audit și pentru beneficiari deja suprasolicitați, precum și suprapuneri și duplicări între fonduri.
Bugetul de coeziune să nu fie diminuat
Raportul prezentat de primarul Clujului recomandă, totodată, ca bugetul politicii europene de coeziune după anul 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată și să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală.
”Comitetul European al Regiunilor constată că în întreaga UE există în continuare disparități teritoriale, de o amploare diferită, și că neabordarea lor în mod corespunzător îi afectează perspectivele economice și sociale, mai ales că convergența regională a încetinit și că au apărut recent noi factori de inegalitate.
Bugetul total al politicii de coeziune în perioada de după 2027 ar trebui să fie cel puțin echivalent cu cel aferent perioadei 2021-2027 (inclusiv finanțarea suplimentară din REACT-EU) în termeni reali, în timp ce componenta de cooperare teritorială europeană ar trebui majorată în comparație cu actuala perioadă de programare și ar trebui să reprezinte cel puțin 8 % din suma totală, având în vedere necesitatea de a stimula cooperarea transfrontalieră, care a suferit o încetinire ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a arătat Boc în raportul prezentat.
Impactul pandemiei COVID și schimbările climatice
Potrivit documentului, pandemia de COVID-19, schimbările climatice și războiul din Ucraina au creat noi disparități și au agravat vulnerabilitățile și diferențele structurale existente la nivelul Uniunii Europene.
”Impactul considerabil al schimbărilor climatice asupra tuturor regiunilor europene riscă să genereze un impact foarte asimetric asupra condițiilor de viață, în special în regiunile mai vulnerabile.
Astfel, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa coeziunii Europei, în viito. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor subliniază necesitatea ca politica de coeziune să sprijine în continuare cheltuielile legate de climă”, se precizează în raport.
Primarul Clujului a menționat că statele membre și instituțiile UE ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător costurile și riscurile lipsei de coeziune atunci când iau decizii cu privire la politica de coeziune după 2027.
Comunicarea cu cetățenii
”Costurile lipsei de coeziune ar submina puternic ideea unei Europe mai puternice și mai unite, ceea ce riscă să alimenteze și mai mult o <<geografie a nemulțumirii>> și să-i înstrăineze pe cetățenii europeni de Uniunea Europeană.
(…) CoR subliniază necesitatea de a comunica mai bine cetățenilor, la nivel local, regional, național și la nivelul UE, care sunt rezultatele politicii de coeziune, luând în considerare multiplele beneficii ale unui astfel de demers, inclusiv un impact pozitiv asupra încrederii în instituțiile UE”, a mai precizat Emil Boc.
Raportul a fost prezentat de Emil Boc și de portughezul Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, și a fost votat în unanimitate în cadrul sesiunii plenare a CoR.
Documentul urmează să fie trimis Comisiei Europene și Parlamentului European, care vor trebui să țină cont de recomandările făcute în viitoarele decizii care vor fi luate în acest domeniu.
Politica de coeziune este lipiciul care ține unită UE
În intervenția sa în cadrul sesiunii plenare, Boc a adăugat că viitorul UE depinde de viitorul politicii de coeziune, iar politica de coeziune ”este lipiciul care ține unită UE”.
”Ce fel de UE ne dorim în viitor? Una în care inegalitățile și discrepanțele regionale să se adâncească, sau una mai coezivă, cu un minim de standard de calitate a vieții în fiecare colt al UE?
SUA și unele state din Asia au rate mai de creștere economică decât UE, dar nivelul inegalităților este mult mai mare. Și noi avem un nivel ridicat al inegalităților în UE, dar mai mici decât în alte părți ale lumii.
Dacă dorim să evoluăm către o coeziune politică, avem nevoie de o puternică coeziune teritorială, economică și social.
Democrația europeană nu se poate consolida în sărăcie, ci numai unde există prosperitate, nu acolo unde avem foarte puțini foarte bogați și foarte mulți foarte săraci, ci unde avem o clasă de mijloc foarte puternică și consolidată, cu acces la prosperitate”, a mai spus Boc.
Europa, marele câștigător al politicii de coeziune
Acesta a completat că la nivelul UE nu există net contributori și net beneficiari, ci net câștigători, iar Europa este marele câștigător al politicii de coeziune.
”Care este viziunea noastră pentru viitor? Trebuie să fie o politică de investiții pe termen lung. Nu trebuie să avem o politică de coeziune fragmentată, ci avem nevoie de flexibilitate”, a conchis primarul Clujului.
Comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a apreciat raportul prezentat de Emil Boc și Vasco Alves Cordeiro.
”O UE fragmentată nu este una unită”, a atras atenția Ferreira.
Din echipa de experți care a lucrat la raport a făcut parte și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB Cluj-Napoca, Călin Hințea.
Emil Boc este membru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2019, fiind, în prezent, președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR.
Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, prețuri identice cu cele de marți.
ANALIZĂ. Euro a revenit la 4,9774 lei, valoarea MAXIMĂ din acest an
Nivelul lichidității din piața monetară este unul care asigură stabilitate dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat, cu minimum 7,695 miliarde lei, mai puțin cu 545 milioane lei față de suma programată de a fi împrumutată în martie.
Investitorii care așteptau cu îngrijorare „Ziua eliberării“ Americii, așa cum a anunțat Donald Trump data de 2 aprilie, începutul războiului comercial dintre Statele Unite și restul lumii, tranzacționau euro în culoarul 1,0778 – 1,0831 dolari, valori identice cu cele de marți, iar media monedei americane a urcat de la 4,5998 la 4,6059 lei.
„Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%”
Majoritatea analiștilor anticipează o creștere a riscului ca Statele Unite să între în recesiune, evoluție luată în calcul și de administrația de la Casa Albă, care a anunțat americanii că noile taxe vamale vor produce durere în economie.
Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar oficialii BCE discută posibilitatea de a încetini ritmul reducerilor dobânzii de referință, care se află de luna trecută la 2,50%, din cauza riscurilor inflaţioniste generate de politica tarifară a administrației Trump, precum şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură.
Cursul francului elvețian a scăzut marginal de la 5,2151 la 5,2114 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,0509 la 5,9774 lei.
Prețul gramului de aur a atins al treilea record consecutiv și a urcat de la 463,2781 lei la 463,3913 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.107 și 3.139 dolari/uncie, după ce a crescut marți la maximul istoric de 3.145,80 dolari/uncie.
„Prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari”
Aurul cunoaște cel mai bun început de an, începând cu 1986, cu o creștere de 19% în primul trimestru. Parcursul a fost alimentat de achizițiile băncilor centrale și ale ETF-urilor, fonduri bazate pe evoluția metalului galben, care și-au majorat deținerile cu peste 6% de la începutul anului.
În opinia analiștilor de la marile bănci americane prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari.
Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1798 zloți/euro, respectiv 401,08 forinți/euro.
Lipsa unor măsuri concrete din partea administrației americane pentru o nouă reglementare a pieței cripto, care fusese anunțată în perioada campaniei electorale de anul trecut, a depreciat monedele digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 83.939 și 85.931 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.852 – 1.907 dolari.
Radu Georgescu
CULTURA
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene

În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.
Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii
În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”, arată specialiștii clujeni.
”Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă. Torcea, țesea, cosea cămăși de sărbătoare și de purtat, dar și diverse obiecte necesare înfrumusețării casei: păretare, cuverturi, fețe de pernă, covoare etc.
Mai ales în Postul Paștilor, în mai toate casele răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut deoarece, conform calendarului prelucrării fibrelor textile, Postul Mare era perioada țesutului pânzei pentru hainele noi de Paști, care erau mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii, în ziua Învierii”, arată spcialiștii de la CJCPCT Cluj.
Țesărura, o ”taină” a casei
De multe ori, dacă cineva străin intra în casă, femeia acoperea în grabă țesătura, cu un ștergar. ”Era o taină a casei, a femeii, lucrul țesut în această perioadă, deoarece nu trebuia să afle nimeni ce model a lucrat până la Paști, când fiecare ieșea la biserică și la jocul satului cu hainele cele noi, în cele mai variate compoziții și culori”, arată cercetătoarea Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
Foto: CJCPCT Cluj/ La războiul de țesut, în Orman, județul Cluj

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, într-o gospodărie din Sânicoara, jud. Cluj. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit la o casă situată pe strada Elicei din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Din primele date, flăcările se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.
FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj
Din fericire, nu sunt anunțate victime, iar la intervenție iau parte trei autospeciale cu apă și spumă, respectiv o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
CULTURA
VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

Asociația Oastea Domnului a organizat în colaborare cu Mitropolia Clujului și Casa de Cultură a Studenților,,Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca un concert de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”, susținută de părintele Amfilohie Brânză.
Copii și pricesne, combinația perfectă pentru a crea emoții
În debutul evenimentului s-a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar apoi părintele Claudiu Melean a ținut un discurs în care a pus accentul pe patimile care ne stăpânesc în această perioadă premergătoare Paștilor. A urmat concertul de pricesne și au fost recitate și poezii cu învățături pe teme religioase.
Smerenie, demnitate și istoria strămoșilor noștri
În a doua parte a evenimentului părintele Amfilohie Brânză a susținut conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin” și a pus accentul pe înțelegerea principiilor de viață, dar și pe cunoașterea istoriei țării. De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării legăturii cu Dumnezeu, dar și necesitatea de a ne feri de păcat în această perioadă a postului pascal.
În final, părintele Amfilohie a îndemnat la învățarea istoriei de către toți românii oferind și câteva exemple de personalități din istoria noastră care au dat dovadă de smerenie și demnitate, ca de pildă Bartolomeu Anania, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul.
Copiii au pus apoi în scenă a doua parte a concertului de pricesne, iar cvenimentul s-a încheiat cu o rugăciune, dar nu înainte ca părintele Amfilohie să adreseze un mesaj publicului; ,,Adevărul-căutați adevărul, adevărul este viață alături de Hristos, tot ce e minciună e de la diavol, deci iubiți adevărul”.
Cine este Amfilohie Brânză
Părintele Amfilohie Brânză a slujit pe Muntele Athos după cre, revenit în țară, a devenit preot şi ucenic al lui Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă, iar ulterior a oficiat slujbe la Mănăstirea Diaconeşti din județul Bacău,
Alex Mocan