VIDEO FOTO. Expoziție inedită despre tradițiile, obiceiurile și istoria romilor la Zilele Comunei Gilău

La Zilele Comunei Gilău, vizitatorii au ocazia, de vineri până duminică, să descopere o expoziție inedită, organizată de comunitatea romă împreună cu parteneri locali și sprijinul autorităților, dedicată tradițiilor, obiceiurilor și istoriei romilor. Evenimentul a adus în fața publicului costume tradiționale, simboluri identitare, dar și pagini de istorie mai puțin cunoscute, pentru o imagine completă asupra identității și parcursului acestei comunități.

Participanții pot descoperi diversitatea neamurilor rome, modul în care acestea s-au afirmat și au contribuit la viața socială și culturală a Gilăului și a întregii zone. Expoziția oferă un spațiu de dialog, cunoaștere și respect reciproc, consolidând legătura dintre comunitatea romă și întreaga populație a comunei.

Un mesaj pentru viitor

„Dorim ca acest tip de evenimente să devină o tradiție la Gilău, pentru că identitatea culturală a romilor este parte din identitatea localității noastre. Cunoașterea și respectarea tradițiilor aduce mai multă unitate și apropiere între oameni”, au declarat reprezentanții organizatorilor.

Porturi, dansuri și tradiții

Pe lângă partea istorică, vizitatorii au putut admira porturi tradiționale rome, țesături viu colorate și elemente decorative care reflectă creativitatea și diversitatea culturală.

De asemenea, expoziția nu se rezumă doar la prezentarea obiectelor și documentelor. Organizatorii au pregătit și un program artistic special pentru ziua de duminică, în care dansatori ai comunității rome vor aduce în fața publicului stilul tradițional romani. Momentul cultural este organizat de Dragoș Roșianu și Tudor Pleșa, reprezentanți ai comunității rome din județul Cluj.

Vizită oficială la expoziție

Expoziția a atras interesul nu doar al localnicilor, ci și al reprezentanților instituțiilor județene. Printre vizitatori s-a aflat și prefecta județului Cluj, Maria Forna, care a vizitat și discutat cu reprezentanții evenimentului.

Prezența sa a transmis un mesaj de susținere față de inițiativele care pun în valoare diversitatea și contribuția comunității rome la viața socială și culturală a județului.

Identitate și denumiri: „De ce rom și nu țigan”

Unul dintre panourile expoziției a explicat diferența dintre termenii „rom” și „țigan”. Istoric, în documentele mănăstirești din secolul al XIV-lea, termenul „atigan” desemna o stare socială, aceea de rob.

Pe parcurs, cuvântul „țigan” a căpătat o conotație peiorativă, fiind asociat cu marginalizarea și discriminarea. În schimb, termenul științific și identitar „rom” provine din „dom”, cu sensul de „om”, reflectând originea indiană a romilor și continuitatea lor culturală.

Limba romani, liant între generații

Un alt capitol important al expoziției a fost dedicat limbii romani, prezentată drept element central al identității romilor. Panoul sublinia faptul că această limbă nu este doar un mijloc de comunicare, ci un simbol al legăturii cu rădăcinile culturale și cu comunitatea.

Transmisă oral din generație în generație, limba romani a supraviețuit adaptărilor și influențelor locale, devenind un reper esențial al continuității și al rezistenței identitare.

Holocaustul romilor, o istorie dureroasă

Expoziția a reamintit vizitatorilor drama Holocaustului romilor. În perioada regimului nazist, romii au fost marginalizați, considerați „națiune de categorie inferioară” și deportați în lagăre de concentrare.

În România și în alte țări din Europa de Est, zeci de mii de romi au fost victime ale persecuțiilor, fiind supuși muncii forțate, înfometării și execuțiilor. Panourile expuse au evidențiat pierderea a mii de vieți și impactul acestei traume asupra identității etnice a romilor în perioada postbelică.

Originea și atestările documentare ale romilor

Un segment al expoziției a prezentat istoria romilor, de la migrația lor din India și Persia către Europa, până la atestările documentare din spațiul românesc. Primele mențiuni datează din 1374, în contextul apariției robiei romilor.

Documentele medievale confirmă rolul lor social și economic, dar și discriminarea la care au fost supuși. În același timp, au fost evidențiate contribuțiile romilor la meșteșuguri, prelucrarea metalelor, muzică și alte activități care au îmbogățit viața comunităților locale.

Simboluri identitare: steagul și imnul romilor

Expoziția a inclus și elemente reprezentative pentru mișcarea internațională a romilor. Steagul romilor, adoptat la Congresul Mondial din 1971, are două culori: verde (pământul) și albastru (cerul), și o roată roșie, simbol al călătoriei și libertății. Tot atunci a fost adoptat și imnul „Gelem, Gelem”, care vorbește despre unitatea romilor și despre memoria celor persecutați.

De asemenea, au fost prezentate „Zile cu semnificație ale romilor”, precum 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, dar și momente de comemorare precum 2 august, Ziua Holocaustului Romilor.

Romii în perioada comunistă și post-comunistă

O parte a expoziției a fost dedicată perioadelor recente. În comunism, comunitatea romă a fost exclusă din documentele oficiale și redusă la roluri folclorice, limba romani fiind marginalizată. După 1989, odată cu instaurarea democrației, romii au obținut pentru prima dată dreptul la reprezentare politică directă și recunoașterea oficială a identității lor. Totuși, provocările sociale și discriminarea au continuat să marcheze parcursul comunității.

Expoziția de la Gilău este o prezentare de obiecte și panouri și un prilej de dialog și cunoaștere. Ea a arătat că istoria, cultura și tradițiile romilor fac parte din patrimoniul comun al localității și al întregii regiuni, contribuind la o mai bună înțelegere și respect reciproc între oameni.