În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

La data de 8 octombrie 2024, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că la aceeași dată, în jurul orei 08.00, Hedeș Andreea Loredana, în vârstă de 19 de ani, a plecat de la domiciliu din Cluj-Napoca, iar până în prezent nu a mai revenit.

SEMNALMENTE – înălțime aproximativă – 1,70 m, 65 kg, ochi căprui, păr de culoare șaten.

Ați VĂZUT-O? Fată de 19 ani din Cluj-Napoca, DISPĂRUTĂ de acasă. Sunați la 112

La momentul plecării, aceasta era îmbrăcată cu blugi de culoare neagră, geacă de culoare negru deschis, adidași sport de culoare albă, având asupra ei un ghiozdan de culoare negru.

Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceasta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!

În lumea fascinantă a cazinourilor, există un element care atrage mereu atenția jucătorilor, indiferent de experiența lor: sloturile. De la sunetul inconfundabil al monedelor care cad (la aparatele clasice), până la luminile strălucitoare și grafica impresionantă, aceste jocuri au evoluat dramatic de-a lungul anilor. Ca pasionat de jocuri de noroc și observator atent al industriei, am fost mereu fascinat de transformarea prin care au trecut aceste aparate.

Îmi amintesc prima mea vizită într-un cazinou, acum mai bine de două decenii. Eram copleșit de atmosfera electrizantă și de diversitatea jocurilor disponibile. Dar ceea ce m-a atras cel mai mult au fost rândurile lungi de sloturi clasice, cu mânerele lor caracteristice și role mecanice. Pe atunci, conceptul de aparate gratis era aproape de neimaginat, fiecare rotire necesitând inserarea unei monede.

Astăzi, peisajul s-a schimbat dramatic. Sloturile video domină acum majoritatea cazinourilor, oferind experiențe interactive și tematici diverse care depășesc cu mult simplitatea predecesoarelor lor mecanice. Această evoluție a adus cu sine nu doar schimbări în aspect și funcționalitate, ci și în modul în care jucătorii interacționează cu aceste jocuri.

Cum au evoluat sloturile de la mecanisme simple la grafică avansată

Călătoria sloturilor de la mecanisme simple la mașinării complexe bazate pe software este una fascinantă. Primul slot, cunoscut sub numele de „Liberty Bell”, a fost inventat de Charles Fey în 1895. Acesta avea trei role și cinci simboluri: potcoave, diamante, inimi, spade și un clopot al libertății. Mecanismul era complet mecanic, fiecare rotire fiind independentă și aleatorie.

Timp de aproape un secol, această structură de bază a rămas neschimbată. Sloturile clasice, sau cum le numesc unii, „cu un singur braț”, au dominat cazinourile. Erau simple, directe și aveau un farmec aparte. Sunetul monedelor căzând în tava metalică era muzică pentru urechile jucătorilor norocoși.

Marea revoluție a venit odată cu introducerea microprocesoarelor în anii ’70. Acest lucru a permis apariția primelor sloturi electronice, care încă păstrau rolele fizice, dar erau controlate de un computer intern. Aceasta a fost o schimbare majoră, permițând o mai mare varietate de combinații și introducerea jackpot-urilor progresive.

Următorul pas major a fost trecerea la sloturile video în anii ’80 și ’90. Acestea au înlocuit complet rolele mecanice cu un ecran care afișa role virtuale. Acest salt tehnologic a deschis o lume de posibilități în ceea ce privește designul și funcționalitatea jocurilor.

Îmi amintesc prima dată când am văzut un slot video modern. Era un aparat bazat pe un film popular, cu grafică 3D impresionantă și efecte sonore care te transportau direct în universul respectiv. M-am apropiat cu scepticism, fiind obișnuit cu simplitatea sloturilor clasice. Dar după câteva rotiri, am fost complet captivat. Jocul avea mai multe linii de plată, runde bonus interactive și chiar o mică poveste care se desfășura pe măsură ce jucam.

Această evoluție a adus cu sine și o schimbare în experiența jucătorului. Dacă înainte, satisfacția venea din simplul act de a trage de mâner și a vedea rolele aliniindu-se, acum jocul oferă o experiență mult mai complexă și imersivă. Sloturile moderne sunt adesea bazate pe teme populare din filme, seriale TV sau mitologie, oferind nu doar șansa de a câștiga, ci și o formă de entertainment.

Un aspect interesant al acestei evoluții este modul în care producătorii de sloturi au reușit să păstreze elemente ale experienței clasice în jocurile moderne. Mulți jucători, inclusiv eu, apreciază când un slot video modern include sunete sau animații care amintesc de aparatele clasice. Este o formă subtilă de nostalgie care adaugă la farmecul jocului.

Care sloturi oferă cele mai mari șanse de câștig?

Aceasta este, fără îndoială, întrebarea pe care și-o pun cei mai mulți jucători. Răspunsul, din păcate, nu este simplu sau universal valabil. Atât sloturile clasice, cât și cele video au avantajele și dezavantajele lor când vine vorba de șansele de câștig.

Sloturile clasice tind să aibă o structură mai simplă, cu mai puține linii de plată și mai puține simboluri. Acest lucru poate însemna că șansele de a nimeri o combinație câștigătoare sunt teoretic mai mari. De asemenea, jackpot-urile tind să fie mai mici, dar mai frecvente. Personal, am observat că atunci când joc la sloturi clasice, câștigurile mici și medii apar mai des, ceea ce poate fi satisfăcător pentru mulți jucători.

Pe de altă parte, sloturile video moderne oferă o gamă mult mai largă de posibilități. Cu multiple linii de plată (uneori sute), simboluri speciale precum wild-uri și scatter-uri, și runde bonus complexe, potențialul de câștig poate fi mult mai mare. Jackpot-urile progresive la unele sloturi video pot atinge sume astronomice, oferind șansa unor câștiguri care pot schimba vieți.

Totuși, această complexitate vine cu un preț. Volatilitatea la sloturile video tinde să fie mai mare. Poți avea perioade lungi fără câștiguri semnificative, urmate de o rundă bonus care oferă un câștig substanțial. Aceasta poate fi o experiență frustrantă pentru jucătorii care preferă câștiguri mai frecvente, chiar dacă sunt mai mici.

Un aspect important de menționat este conceptul de RTP (Return to Player). Acesta reprezintă procentul din banii jucați pe care un slot îi returnează jucătorilor în timp. În general, sloturile moderne tind să aibă un RTP ușor mai mare decât cele clasice, dar diferența nu este întotdeauna semnificativă.

Din experiența mea, alegerea între sloturi clasice și video în ceea ce privește șansele de câștig ține mai mult de preferințele personale și de stilul de joc. Dacă ești un jucător care apreciază câștiguri mai frecvente și o experiență mai directă, sloturile clasice ar putea fi mai potrivite. Dacă, în schimb, ești dispus să accepți o volatilitate mai mare pentru șansa unor câștiguri potențial mai mari și o experiență de joc mai complexă, sloturile video ar putea fi alegerea ta.

Un sfat pe care îl ofer întotdeauna prietenilor mei pasionați de sloturi este să se informeze despre RTP-ul jocurilor pe care le aleg și să-și stabilească limite clare înainte de a începe să joace. Indiferent de tipul de slot, jocul responsabil este cheia unei experiențe plăcute și sustenabile.

Concluzie

Evoluția de la sloturile clasice la cele video reprezintă mai mult decât o simplă schimbare tehnologică. Este o transformare a întregii experiențe de joc, reflectând schimbările mai largi din societate și tehnologie.

Sloturile clasice au un farmec nostalgic și o simplicitate care încă atrage mulți jucători. Ele reprezintă esența jocurilor de noroc: șansa pură, fără prea multe complicații. Există o satisfacție aparte în a trage de mânerul unui slot clasic și a auzi sunetul rolelor care se opresc.

Primăria Cluj-Napoca inițiază achiziția unui imobil multifuncțional pentru extinderea infrastructurii sportive a orașului. Plătește până la 20 milioane de lei (4 milioane de euro) pentru un astfel de spațiu.

Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca vor dezbate, vineri, 11 octombrie, un proiect de hotărâre ce vizează achiziționarea unui imobil multifuncțional cu funcțiuni sportive, cu o sumă maximă alocată de 20 milioane de lei. Adminsitrația locală dorește dezvoltarea unei infrastructuri pentru competiții sportive de anvergură în municipiu.

Amintim că primarul Emil Boc a declarat anterior că municipalitatea are deja în vedere un complex sportiv din cartierul Mănăștur, în apropierea bazei sportive „La Terenuri”. Oferta pentru achiziție este extinsă acum către întreaga piață imobiliară, pentru o evaluare largă a opțiunilor.

Comisie de evaluare și negociere pentru achiziție

Proiectul de hotărâre prevede formarea unei comisii de evaluare și negociere, pentru a asigura un proces corect și transparent. Aceasta va analiza ofertele primite și va negocia prețul de achiziție al imobilului, în conformitate cu criteriile stabilite cum ar fi lipsa ipotecilor, branșarea la utilități și conformitatea cu destinația de imobil sportiv. Conform proiectului de hotărâre aprobat de Consiliul Local, după finalizarea evaluărilor și negocierilor, comisia desemnată va prezenta un raport final care va fi supus aprobării Consiliului.

Un complex sportiv din Mănăștur, luat în vizor

Amintim că primarul Emil Boc anunța, într-o ședință a Consiliului Local din iulie, intenția municipalității de a cumpăra complexul sportiv OH din cartierul Mănăștur, investiție estimată la 3,6 milioane de euro.

Edilul a arătat că această investiție se aliniază cu obiectivul Primăriei Cluj-Napoca de a crea o infrastructură pentru competiții sportive de anvergură în municipiu, printr-un circuit de baze sportive și săli de sport care să găzduiască probe și antreanamente, dar și activități pentru amatori.

„Este un complex multifuncțional, unde astăzi se desfășoară multiple activități sportive, gimnastică ritmică, volei, baschet, karate, dans pentru adulți și copii, ale diverselor cluburi din municipiul Cluj-Napoca. Astăzi, este o sală privată. Dacă noi nu o cumpărăm, se sistează contractele pentru cluburile sportive, nu vor mai avea unde să își desfășoare activitățile în viitor.

Am analizat luni bune această infrastructură sportivă, complementară cu baza sportivă La Terenuri și poate fi integrată într-un sistem de săli sportive alături de Sala Polivalentă, să sperăm că vom primi și Sala Sporturile și împreună cu această sală să creăm o infrastructură de competiții pentru diverse sporturi și pentru a atrage competiții sportive de anvergură”, a explicat Emil Boc.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a fost invitatul jurnalistului Florin Danciu la podcastul Contraste de pe Cluj24.

Prezent în cursul zilei de marți, 8 octombrie, la podcastul „Contraste”, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a avut câteva intervenții legate de marile proiecte de infrastructură ale orașului.

Redăm mai jos o parte din afirmațiile domnului Tarcea. Nu am ocolit subiectele politice, domnia sa fiind și liderul PNL Cluj-Napoca. Dialogul complet îl puteți găsi pe canalul de YouTube al cluj24.ro.

Critici la adresa „pseudo-specialiștilor”

Viceprimarul Dan Tarcea a criticat „pseudo-specialiștii” care au pus la îndoială viitorul proiectului de metrou și a reafirmat determinarea Primăriei de a continua acest proiect major ale orașului, indiferent de schimbările politice.

„Dați-mi voie să am niște rezerve asupra acestor specialiști, pseudo-specialiști, că așa se erijează în specialiști ca și cum sunt mari constructori de metrou în condițiile în care nu știu dacă au fost cu metroul vreodată în viața lor. Deci de aici ar trebui să pornim situația. Și aș vrea doar ca să dau așa exemplu și pentru cei care ne ascultă de-a lungul timpului care au fost, să spun așa, lucrurile pe care acești specialiști sau pseudo-specialiști le-au dus în discuție și de fiecare dată au spus gata, s-a terminat proiectul, că nu se va merge mai departe”, a arătat viceprimarul Dan Tarcea.

Criticii proiectului au răspândit zvonuri de-a lungul timpului

Dan Tarcea a criticat în mod direct persoanele care se erijează în specialiști și care, în trecut, au susținut că proiectul metroului nu va avansa.  Tarcea a arătat că, de-a lungul anilor, acești critici au răspândit zvonuri că proiectul nu va primi acordul de mediu sau că nu va fi semnat contractul de finanțare.

„Deci de-a lungul anilor au apărut o felul de zvonul genul acesta că proiectul nu o să primească niciodată acordul de mediu. Ia uitați că s-a trecut și peste acordul de mediu. După care s-a spus că niciodată statul român nu o să semneze contractul de finanțare. Iată că s-a semnat și contractul de finanțare. Niciodată nu o să fie aprobați indicatorii tehnico-economici. Au fost aprobați și indicatorii tehnico-economici. După care că nu există contract de finanțare pentru metrou că s-au pierdut banii din PNRR. Am clarificat și acest aspect că s-au pierdut banii din PNRR și nu s-au pierdut banii din PNRR. Astăzi metroul are finanțare și din PNRR și are finanțare și din certificate verzi”, a mai declarat Dan Tarcea.

Finanțare diversificată pentru proiect

Viceprimarul a subliniat faptul că proiectul metroului din Cluj are o finanțare solidă, provenind din multiple surse.

„Finanțarea poate să fie din PNRR, poate să fie din certificate verzi, poate să fie din împrumuturi, poate să fie din granturi, poate să fie din bugetul național, adică acolo sunt trecute toate sursele de finanțare. Acum când a apărut această oportunitate cu certificatele verzi s-a mai introdus încă o sursă în contractul de finanțare pentru că s-a făcut un act adițional la contractul de finanțare în care s-a mai adăugat încă o sursă de finanțare” a explicat Tarcea.

Viceprimarul i-a îndemnat pe cetățeni să aibă încredere în Primăria Clujului, menționând că aceasta este singura instituție care are responsabilitatea directă pentru realizarea proiectului: „Lucruri de genul acesta se vor mai întâmpla și eu îi rog pe oameni să aibă încredere în Primăria Municipiului Cluj-Napoca, pentru că dintre toți cei care sunt implicați în acest proiect, singurii care au responsabilități suntem noi, cei de la Primărie. Restul, cei care sunt în societatea civilă sau în alte părți, n-au niciun fel de responsabilitate.”

Provocări și soluții pe piața muncii

Dan Tarcea a discutat și despre dificultățile întâmpinate în găsirea forței de muncă pentru proiectele mari ale orașului, menționând că au fost necesare angajări din străinătate.

„Am ajuns să aducem oameni din India, să aducem oameni din Pakistan, să aducem oameni din alte țări ale lumii pentru că, din păcate, nu mai găsim forța de muncă necesară pentru amplitudinea proiectelor pe care le avem la noi în țară. Trăim și situații de genul acesta. Eu sunt optimist și sper că această ofertă este conformă, dar ce pot să spun?”, a mai spus viceprimarul.

„Metroul și spitalul regional trebuie să meargă mai departe”

Tarcea a afirmat cu tărie că proiectele de infrastructură, inclusiv metroul și spitalul regional, trebuie să continue indiferent de schimbările politice.

„Metroul trebuie să meargă mai departe, indiferent dacă rămâne PSD la guvernare sau nu rămâne PSD la guvernare, sau vine altcineva. Spitalul regional trebuie să meargă mai departe, centura trebuie să meargă mai departe, pentru că pe oameni prea puțin interesează, la final, cine a fost la guvernare, este, cred că, mai important că aceste proiecte se meargă mai departe. Asta este cel mai important lucru pe care au reușit oamenii politici de azi să-l facă, să dea dovadă de responsabilitate”, a mai arătat Dan Tarcea.

„Pentru că această colaborare a fost între, dacă ne aducem aminte, între domnul Ciucă, domnul Grindeanu, domnul Ciolacu, primăria municipiului Cluj-Napoca, evident, domnul primar Boc, și aceste lucruri, să știți că s-au întâmplat și în alte părți ale țării. Ce este corect, este corect și să vă spunem, mulțumesc ministerului transporturilor, pentru că ar fi putut foarte bine să mai amâne luarea unor decizii, să mai faulteze, să mai pună niște virgule în anumite părți și nu au făcut acest lucru, asta înseamnă responsabilitate, la fel cum și miniștrii PNL au dat dovadă de responsabilitate, pentru că în acest proiect, să știți că nu sunt implicați doar miniștrii PSD. Aici sunt implicați miniștrii Fondurilor Europene, este Ministerul de Finanțe, care este cheia în această zonă, evident, ministerul transporturilor, deci, practic, discutăm aici de o colaborare interministerială sub coordonarea primului ministru, care a fost una funcțională. Eu cred că asta au vrut românii de la noi!”, a spus viceprimarul.

Proiecte de mare anvergură, la Cluj-Napoca

Referindu-se la amploarea proiectelor, viceprimarul a subliniat dimensiunea uriașă a acestora, menționând că doar contractele de supervizare pentru metrou și centură sunt în valoare de 50 de milioane de euro.

„Aceste lucrări mari de anvergură au nevoie de aceste contracte de supervizare. Și doar contractele de supervizare de la centură și de la metrou sunt de aproximativ 50 de milioane de euro o valoare fără TVA. Gândiți-vă că alte orașe le ajung banii ăștia să facă două mini-centuri dacă discutăm de un oraș cum este Câmpia Turzii, de exemplu, sau cum este Huedinul. Ca să înțelegeți anvergura și complexitatea acestor lucrări. Sunt lucrări de foarte mare anvergură, lucrări pe care le-am asumat și știm foarte bine că vin cu foarte multe provocări”, a conchis Dan Tarcea.