În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Rezolvarea subiectelor la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională este făcută marți, în studioul TV al Cluj24, de către profesoara Manuela Galea de la Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca.

Aceasta are la dispoziție atât subiectele, cât și baremurile pentru probă.

Rezolvarea subiectelor poate fi văzută pe site-ul Cluj24, pe YouTube – Cluj24 și pe Facebook – Cluj24.

Maestrul Dorel Vișan aniversează azi 87 de ani de viață. A jucat peste 40 de roluri în teatru şi în peste 50 de filme.

Dorel Vișan s-a născut la data de 25 iunie 1937 în satul Tăușeni, județul Cluj. A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. După absolvirea facultății a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cluj.

Marele actor clujean Dorel Vișan împlinește 87 de ani. A jucat peste 40 de roluri în teatru şi în peste 50 de filme

Este unul din cei mai importanți actori de film din România și unul dintre puținii care au ajuns la o solidă reputație europeană. În anul 1974, a debutat pe marele ecran în comedia Păcală, iar patru ani mai târziu este magistral în Între oglinzi paralele, în regia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul Iacob, film în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată.

Cotidianul The New York Times îl elogia astfel: „Dorel Vișan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute”.

După ce în 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul Moromeții, în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul Senatorul melcilor. Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța.

În anii următori, Dorel Vișan a jucat în filmele Magnatul (2004) și Sistem nervos (2005). În paralel cu activitatea sa artistică de pe scena Teatrului din Cluj și din filme, a fost și director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj, precum și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din același oraș.

De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii:

Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costinești (1981),
Cel mai bun actor al anului acordat de Asociația Oamenilor de Teatru (1987),
Nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988),
Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din „Senatorul melcilor” la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța (1995),
Premiul de Excelență la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).

A fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

La mulți ani, maestre!

Sursa: Wikipedia

Dacă în Statele Unite, deși se face foarte mult sport, obezitatea a atins cote alarmante, Europa ar trebui să stea mai bine. E adevărat, hamburgerii își fac de cap și aici însă problema e că europenii au lăsat-o mai moale la capitolul sport.

Conform unui studiu, procentajul celor de peste 15 ani care fac sport cel puțin o dată pe săptămână este mai mare în țările nordice, unde cultul pentru mișcare se păstrează în ciuda tuturor tentațiilor gastronomice și scade pe măsură ce cobori spre sud, mai mult ca sigur din cauza temperaturilor mai ridicate care creează o stare de moleșeală…

Europa „sportivă”. Pe ce loc e România la capitolul „SPORT cel puțin o dată pe săptămână”

Finlanda e cap de listă, cu 71%, urmată de Luxemburg, Olanda, Danemarca și Suedia, în timp ce pe ultimele locuri se află Ungaria, Grecia, Polonia, Portugalia, Bulgaria șiii… tadaaam, România, cu doar 20%.

Comentariile sunt împărțite:

„In urban, problema e mare și vizibila, inclusiv în cum arata populația. În rural se muncește fizic încă, sportul ar fi necesar doar pentru relaxare, dar cine sa se mai relaxeze așa după ce e deja obosit fizic? Revenind in urban, sportul e privit ca un soi de chin care ar fi benefic, inclusiv orele de sport ale copiilor tot asa sunt privite, nicidecum ca un foarte bun mod de relaxare psihică”, scrie un cetățean.

„Noi să avem probleme? Nuuu… Important e să ai mașina la scară, dacă se poate BMW sau Audi, dacă nu merge și Volkswagen, și neapărat ceafa sau mici cu cartofi prăjiți. Cine e fraier să alerge sau să meargă cu bicicleta, ăia care încurcă traficul?”, scrie un altul.

„Avem bărbați cu sâni”, conchide un alt cititor.

Sursa: Facebook

Câte pensii speciale sunt în România? Un revoluționar primește de la stat de două ori mai mult decât un veteran de război. 

Un număr de 422.523 de persoane beneficiau, în luna iunie 2024, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, cu 267 mai puţine faţă de luna anterioară.

Datele au fost centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Agerpres, scrie Alba24.ro.

Câte pensii speciale sunt în România? Veteranii, SURCLASAȚI de revoluționari

Câți beneficiari de pensii prevăzute de legi speciale: Cel mai mare număr de persoane se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizaţii privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este vorba despre 189.975 de persoane care beneficiază de o indemnizaţia medie de 1.537 lei.

Un număr de 15.977 de persoane beneficiau de o indemnizaţie medie de 942 de lei (veteranii de război, invalizi şi văduve de război) şi 66.150 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii aferente persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 874 lei.

În ceea ce priveşte beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 45.635, suma medie plătită fiind de 83 de lei.

Peste 12.000 de revoluționari primesc dublul sumei alocate unui veteran de război

Beneficiarii de indemnizaţii cf. Legii nr. 341/2004 – recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.769, aceştia primind o sumă medie de 2.168 lei.

Mai mult decât dublu față de un veteran de război.

De asemenea, în iunie 2024, erau înregistraţi 556 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artişti, indemnizaţia medie fiind de 345 lei, 14.062 beneficiari de indemnizaţii conform Legii 8/2006 – Uniuni de creaţii, cu o indemnizaţie medie de 1.916 lei, şi 77.399 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soţ Supravieţuitor, cu o indemnizaţie medie de 128 lei.