VIDEO/ 7 ani de la tragedia aviatică din Apuseni. Ce s-a schimbat în modul de intervenție. Ce spun salvamontiștii clujeni și ISU

Azi, în 20 ianuarie, se împlinesc șapte ani de la tragedia aviatică din Munții Apuseni, când un avion medical s-a prăbușit pe Vârful Petreasa din comuna Horea – între județele Cluj și Alba. Atunci, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața.

Procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat în august 2018 dosarul accidentului aviatic, care viza modul de intervenție al serviciilor de urgență.

Anchetatorii au precizat atunci că acţiunile sau inacţiunile acestora nu au reprezentat o cauză care să ducă la accidentul aviatic, respectiv la moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aura Ion.

În 2014 au existat mai multe acuze legate de modul de intervenție al autorităților, întreaga operațiune fiind catalogată drept un ”haos”, noroc cu intervenția localnicilor.

Salvamontiștii, care cunosc cel mai bine zona, au fost ultimii anunțați pentru operațiunile de salvare.

S-a înființat DSU

De atunci s-au produs multe schimbări în bine, la început în ritm de melc, însă astăzi există o procedură mult mai clară pentru incidentele produse în zona montană. Cel mai mult a ajutat înființarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), în coordonarea lui Raed Arafat, cu misiunea clară de a gestiona resurse în situații complicate, de la diferite structuri.

”Am intrat în coordonarea operativă la DSU. De atunci a început să se clarifice fiecare ce zonă de responsabilitate are. Există un index de alarmare, iar operatorii de la 112 trebuie direcționeze apelul către o anumită structură.

Dacă structura constată că are nevoie de resurse suplimentare, poate să ceară dispeceratului de la ISU mai multe resurse. Avem și multe acțiuni de căutare care pot fi gestionate de Poliție, de la caz la caz. S-a tot îmbunătățit partea de a face distincție în funcție de caz – cine e responsabil și cum se pot solicita resurse suplimentare”, a declarat directorul Salvamont Cluj, Gheorghe Frățilă, pentru Cluj24.

S-au îmbunătățit dotările

Șeful extensiei Vlădeasa a Salvamontului clujean, Florin Mihuț, consideră la rândul său că aceste schimbări erau necesare întrucât până la respectivul accident aviatic, anunțarea salvamontiștilor era o chestiune opțională.

Însă nu doar modul de alertare s-a schimbat, ci au crescut și dotările de care dispun salvamontiștii.

”Nivelul de dotare al Salvamontului s-a ridicat enorm. Am accesat și fonduri europene în această direcție. Acum dispunem și de o Ambulanță specială de intervenție omologată, dar și de snowmobil, cu care putem acoperi mult mai rapid zonele înzăpezite. Am pus accent și pe resursa umană. 

Sunt buni și voluntarii, pentru că sunt plini de pasiune și sunt bine pregătiți, dar nu poți să îl iei la intervenții fără să îi anunți din timp. Mergem mai mult pe partea de angajări pentru o mai multă responsabilizare”, mai precizează Mihuț.

Salvamontiștii au fost dotați și cu stații de comunicații Tetra pentru o comunicare mai bună, care să nu depindă de semnalul telefoniei, cu UTV-uri pe șenile și mai multe mașini 4×4.

”Foarte importantă e resursa umană și că avem mai mulți voluntari și angajați. Există un calendar anual de pregătire, pe trei direcții – pentru că avem Salvamont, Salvaspeo și scufundări, dar avem și pregătiri medicale comune.

Toate acestea sunt necesare mai ales pentru că a crescut numărul de turiști pe partea de drumeții și ieșiri în natură. Iarna ne confruntăm cu pârtii ultrapline și mulți drumeți”, a mai spus Gheorghe Frățilă.