Versantul Partizanilor din Apuseni. Este înspăimântător câtă ură s-a sădit între moții care trăiau în pace de mii de ani

Versantul Partizanilor din Apuseni este un proiect despre moții de altădată care s-au luptat pentru libertate și care astfel au șansa să mai trăiască în mentalul colectiv. Personalități ale lumii culturale naționale și mai multe fundații au anunțat că sprijină proiectul inițiat de Clubul Monarhiștilor Clujeni, în special pentru a da o șansă generației tinere să se trezească.

Versantul Partizanilor vrea să spună o poveste, aceea a familiei Șușman și a luptătorilor anticomuniști de la Răchițele (jud. Cluj), din anii ’40 și ’50. O poveste despre prețul libertății și al democrației, despre principii și curaj, despre onoare și moarte eroică. O poveste unică, încă prea puțin cunoscută, pe care comuniștii și urmașii lor de după 1989 și de astăzi își doresc să o țină ascunsă, sortită uitării și irosirii.

Grupul Şuşman a fost unul dintre cele mai cunoscute organizații anticomuniste din Apuseni. Au reușit să se lupte timp de 10 ani cu regimul comunist.

În cadrul unei conferințe de presă organizată joi, la Cluj, a fost expusă pentru prima dată macheta casei familiei Șușman din Răchițele, demolată de regimul comunist după ce timp de o perioadă a fost transformată în sediu al Miliției, unde erau torturați sătenii care îi ajutau pe partizani. Casa va fi restaurată și va deveni punct de pelerinaj pentru toți cei care doresc să își cunoască mai bine trecutul.

Constantin-Teodor Șușman – nepotul partizanului anticomunist din Apuseni, Teodor Șușman,
liderul grupului Șușman, a fost și el prezent astăzi la Cluj, prilej cu care a mulțumit echipei conduse de Marius Oprea, care i-a găsit osemintele bunicului său, aceasta fiind cea mai fierbinte dorință a tatălui său.

Teodor Şuşman fusese primar al comunei Răchiţele în mai multe mandate și era supranumit ”tatăl munţilor” sau ”tatăl moţilor”.

Administra o avere considerabilă și era admirat pentru că ar fi bătut în masa regelui Ferdinand I, în 1925, pentru drepturile moților.

Comportamentul autorităților comuniste l-au determinat să ia arma în mână și să pornească la luptă alături de familia sa. Doar trădarea a făcut ca Grupul Șușman să fie în cele din urmă executat de către Securitate. Copiii lui Teodor Șușman, care au rămas în viață, au fost exilați în diferite colțuri ale țării și supuși muncii forțate.

Printre cei care susțin proiectul de restaurare a memoriei se numără și Ana Blandiana. Aceasta a anunțat că admiră încăpățânarea de a încerca să înțelegem cine ne-au fost părinții și bunicii într-una dintre cele mai dramatice cărți ale istoriei noastre recente.

”Istoria familiei Șușman are formatul unei tragedii antice, care vorbește despre libertate, curaj, onoare, despre nerenunțare și în care toată lumea moare în cele din urmă. Numai de noi depinde măsura în care le vom cunoaște suferința. Această istorie dintr-un sat din munții Apuseni poate să devină un moment cheie al întoarcerii tinerilor indiferenți, nepăsători și necunoscători ai propriei lor definiții înspre un fel de înfiere intelectuală și spirituală.

Este o poveste simbolică pentru felul în care comunismul a introdus ura ca element declanșator al istoriei, felul în care țăranii din Răchițele au ajuns să se trădeze unii pe alții. Este înspăimântător că ura a fost adusă din afară, implementată și transformată în combustibil de ură în acel sat în care probabil de milenii oamenii erau uniți”, a afirmat Ana Blandiana.

Istoricul Cornel Jurju, președintele Clubului Monarhiștilor Clujeni, a prezentat unul dintre momentele eroice ale Grupului Șușman, încercuit de către trupele de Securitate în anul 1952.

Ioan Popa – zis Ciota, rămâne ultimul în fața unui pluton de securitate de la Oradea. Le spune celorlalți: ”Mergeți la vale!” și se aruncă de pe stâncă, în fața trupelor de Securitate, și începe să tragă, încercând să-i protejeze pe colegii lui. Toți scapă, dar el este ciuruit de câteva zeci de gloanțe. Două batalioane de Securitate cutreierau versanții în căutarea lor și chiar și urșii și lupii au năvălit peste Doda Pilii, alungați de trupele de securitate care au terorizat întreaga zonă.

Inginerul Călin Roșu, care se va ocupa de restaurarea casei Șușman, a declarat că întregul proces se va întinde pe mai mulți ani. În acest timp trebuie să fie și găsite surse alternative pentru alimentarea cu energie electrică a proiectului, întrucât rețelele de curent nu ajung până acolo.

Însă încă din luna august 2021 va fi inaugurat Traseul Partizanilor, o altă modalitate prin care poate să fie cunoscută viața eroilor anticomuniști. Vizitatorii vor fi direcționați spre locuri frecventate de partizani precum Cascada Vălul Miresei, Grota Șușmanilor și alte puncte folosite ca ascunzători în cei 10 ani de luptă.