Ziua Limbii Romani, o zi cu profundă însemnătate pentru identitatea, cultura și patrimoniul comunității rome din România și din întreaga Europă, este sărbătorită luni, 16 iunie.

”Ziua Limbii Romani este recunoscută oficial în România, conform Legii nr. 28/2016, ca un pas esențial spre recunoașterea contribuției romilor la patrimoniul cultural național și european.

Este un moment în care reafirmăm importanța protejării și promovării limbii romani în educație, în spațiul public, în cultură și în familie.

Simbol al rezilienței

Limba romani este un simbol al rezilienței noastre, dar și o punte de legătură între tinerii romi și rădăcinile lor. Tinerii trebuie să știe de unde vin pentru a ști încotro se îndreaptă.

Prin păstrarea și cultivarea limbii, ne afirmăm demnitatea, contribuim la diversitatea culturală a României și combatem uitarea.

Fac un apel către toate instituțiile publice, organizațiile civice și mass-media să sprijine și să promoveze limba romani – nu doar azi, ci în fiecare zi. Doar prin cunoaștere și respect reciproc putem construi o societate incluzivă și echitabilă.

Baxtalo dives le romane chibenqe! (La mulți ani limbii romani!)”, a transmis președintele organizației de tinere a Partidei Romilor ”Pro Europa” Cluj, Dragoș Roșianu.

Două accidente grave, petrecute aproape concomitent duminică, în jurul amiezii, în zona Cheilor Turzii, au necesitat intervenții ample ale salvatorilor montani și sprijin aero asigurat de elicopterul SMURD de la Mureș. 
Astfel, un cățărător a căzut de pe stâncă în Cheile Turzii, iar coechipierul său a anunțat accidentul la 112.

Salvamontiștii care asigurau permanența la Baza Salvamont Cheile Turzii au ajuns în câteva minute la victimă și au imobilizat-o complet cu ajutorul dispozitivelor specifice. Lor li s-au alăturat și alți voluntari Salvamont, care au ajuns repede la locul accidentului.

Traumatismele multiple ale victimei și starea generală a acesteia i-au determinat pe salvatori să ceară imediat sprijin aero. Elicopterul SMURD Mureș, cu medic, l-a troliat pe cățărător în targă și l-a transportat la spital, unde a intrat în operație.

Turistă din Cehia rănită

Al doilea caz care a necesitat evacuare aeriană s-a petrecut tot în arealul Cheilor Turzii, mai exact în zona Cascadei Ciucaș, unde o turistă din Cehia a căzut de la înălțime.

A fost anunțat serviciul 112, diagnosticul prezumtiv fiind în acest caz de dublă fractură – tibie și peroneu. La accident s-a deplasat formația care asigura permanența în Baza Băișoara, precum și salvatori montani care se aflau în timpul liber. Și în acest caz a fost solicitat sprijinului elicopterului SMURD Mureș, care a preluat victima și a transportat-o la spital.

Consiliul Județean Cluj, prin intermediul Asociației Produs de Cluj, organizează, în perioada 20-22 iunie 2025, cea de-a IV-a ediție a Târgului „Produs de România”, un eveniment de referință pentru promovarea tradițiilor și a autenticității românești, desfășurat pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Dacă Produs de Cluj este un proiect de suflet, atunci Produs de România este un proiect care aduce laolaltă inima și mintea românilor. Clujul este un centru universitar, economic și cultural care reunește întreaga spiritualitate românească, așa că este firesc să organizăm aici un târg reprezentativ pentru România și Republica Moldova. Unicitatea Târgului „Produs de România” constă tocmai în prezența artizanilor și producătorilor de pe ambele maluri ale Prutului, într-un eveniment dedicat culturii tradiționale locale, dar cu reprezentarea tuturor regiunilor etnofolclorice ale țării”.

Singurul eveniment de acest tip dintre Nistru, Dunăre și Someș, Târgul „Produs de România” reunește peste 100 de artizani și producători de preparate tradiționale din toate regiunile țării și din Republica Moldova. Vizitatorii vor putea degusta și achiziționa preparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).

Vin și pește

De asemenea, participanții vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor vor oferi costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.

Cei mici vor putea explora tainele meșteșugurilor la atelierele de creație, iar pentru o doză suplimentară de veselie, târgul va include și un parc de distracții plin de culoare. Pentru cei pasionați de gastronomia tradițională sau de preparatele moderne, oferta culinară va fi variată: de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.

”Atmosfera târgului va fi completată de un program artistic bogat, cu artiști consacrați din toate regiunile țării, care vor urca pe scenă pe parcursul celor trei zile, transformând Clujul într-o adevărată capitală a României autentice.

Clujenii sunt invitați să fie parte din povestea tradițiilor românești și să celebreze valorile autentice!”, transmite Consiliul Județean Cluj.

Pe 16 iunie 2004, premierul Adrian Năstase inaugura, cu mare fast, lucrările la Autostrada Brașov-Borș, văzută atunci drept poarta României spre Uniunea Europeană. Promisă pentru finalizare în 2012, Autostrada Transilvania rămâne, 21 de ani mai târziu, un proiect nefinalizat, marcat de întârzieri, scandaluri și contracte controversate.

Astăzi se împlinesc 21 de ani de când, în 16 iunie 2004, în comuna Săvădisla, era lansat cu surle și trâmbițe unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României postdecembriste: Autostrada Transilvania. Pentru a înțelege atmosfera de atunci și cum a fost reflectat momentul în presă, Cluj24 a consultat Arhiva Arcanum, care cuprinde numeroase publicații naționale și locale din perioada respectivă.

Primele excavații, pe muzică de Vivaldi

Ceremonia de inaugurare a fost una grandioasă: premierul de la acea vreme, social-democratul Adrian Năstase, a sosit cu elicopterul pe șantier, fiind întâmpinat de oficialitățile locale și județene, precum și de localnici. La eveniment au participat și alți oficiali de la acea vreme: ministrul transporturilor, Miron Mitrea, negociatorul șef al României cu UE, Vasile Pușcaș, președintele UDMR, Marko Béla și liderii UDMR Frunda Gyorgy, Takacs Csaba, Verestóy Atilla, președintele executiv al PD, Emil Boc și șeful Agenției pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dîncu.

Primele excavații s-au făcut chiar sub ochii premierului, pe muzică de Vivaldi, relata presa. Proiectul urma să lege Brașovul de granița cu Ungaria, la Borș, pe o distanță de 415 kilometri, cu termen de finalizare anul 2012.

Curierul Național, 17 iunie 2004

„Legătura României la Uniunea Europeană”

Autostrada Brașov-Borș era văzută drept legătura României la Uniunea Europeană, la care țara noastră urma să adere la 1 ianuarie 2007. „Dincolo de frontiera de la Borș, practic este UE. Nu putem să rămânem izolați și de aceea este important să acordăm o atenție deosebită dezvoltării infrastructurii rutiere“, a spus Năstase în discursul său de la inaugurarea lucrărilor.

Agenda Zilei, 17 iunie 2004

Premierul Năstase a declarat că Ioan Rus, fost ministru al administrației și ,este „părintele proiectului”, iar numele de „Autostrada Transilvania” i se datorează chiar acestuia: „loan Rus a fost cel care în interiorul guvernului a venit de fiecare dată cu argumente, el a fost cel care ne-a impulsionat să facem lucrurile mai repede spre finalizare. (…) loan Rus a avut un rol deosebit de important în susținerea acestui proiect, vital pentru România. Chiar și denumirea de «autostrada Transilvania» îi aparține domnului loan Rus”, a spus Năstase.

Inaugurarea, devansată pentru campania electorală

Potrivit publicațiilor vremii, inaugurarea a devansată cu circa trei săptămâni din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale. Americanii de la Bechtel și-ar fi dorit ca începerea lucrărilor să se fi întâmplat în data de 4 iulie, ziua Statelor Unite ale Americii.

Opoziția a reclamat folosirea politică a evenimentului, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Ioan Rus, candidatul PSD la Primăria Cluj-Napoca, prezent la eveniment, a fost acuzat că a folosit momentul pentru avantaj electoral. Amintim că, în 20 iunie 2004, urma să aibă loc turul al doilea al alegerilor locale în care, la Cluj-Napoca, bătălia pentru primărie s-a purtat între Emil Boc (PD) și Ioan Rus (PSD). Mai multe informații despre alegerile locale din 2004, aici.

Ziua, 17 iunie 2004

Devansarea lucrărilor a creat o situație jenantă: Evenimentul Zilei relata că, cu o zi înainte de inaugurarea lucrărilor de construcție la autostradă, în punctul de plecare al construcției noii autostrăzi erau doar trei utilaje de mare tonaj: un excavator, o basculantă și un buldozer, toate aduse din Statele Unite și mânuite de același american. Premierul Năstase a negat însă că tăierea panglicii mai devreme decât era programat ar fi fost legată de campania electorală.

Evenimentul Zilei, 16 iunie 2004

PNL a solicitat sancţionarea candidatului PSD la Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ioan Rus, pentru că nu ar fi respectat prevederi ale Legii privind alegerile locale. BEC a transmis la CNA contestația PNL pentru „competenta soluţionare”. Potrivit contestaţiei PNL, în cadrul ştirii privind inaugurarea lucrărilor la autostrada Transilvania, alături de reprezentanţi ai Executivului, a fost prezentat şi fostul ministru Ioan Rus, care la acel moment se afla în campanie electorală, ceea ce ar fi fost „o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare”.

Cuvântul nou, 19 iunie 2004

Contract încredințat americanilor de la Bechtel fără licitație

O altă controversă a fost legată de încredințarea directă a contractului în valoare de 2,2 miliarde de euro firmei americane Bechtel, ceea ce a atras criticile Comisiei Europene. Oficialii europeni au cerut explicații, iar România a promis că astfel de practici nu vor mai fi repetate, relata Ziarul de Iași la 22 iunie 2004:

„Am întrebat Guvernul de ce proiectul autostrăzii a fost acordat unei companii americane, fără licitație, iar poziția Guvernului a fost că există o bază legală. Totuși, Guvernul a promis că, in viitor, alte proiecte de acest tip nu vor fi contractate fără licitație și fără respectarea legislației europene în domeniu”, a declarat comisarul european pentru extindere de la acea vreme, Gunter Verheugen.

Adrian Năstase a explicat că experienţa acumulată prin încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş cu firma Bechtel va fi utilă autorităţilor române pentru a evita pe viitor ca astfel de documente să fie încheiate fără organizarea, în prealabil, a licitaţiilor, arată Cuvântul Nou pe 23 iunie 2004. Premierul a amintit că România este în proces de adaptare la standardele europene, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Costuri de patru ori mai mari decât cele estimate

De-a lungul timpului, detaliile contractului încheiat între statul român și compania americană Bechtel, în valoare de 2,2 miliarde de euro, nu au fost niciodată prezentate public în mod transparent. Documentul a fost secretizat ani la rând, iar în 2013, ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Șova, declara că originalul contractului s-a pierdut.

Contractul a fost în cele din urmă reziliat, după ce compania americană încasase deja peste 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați – adică peste 22 de milioane de euro/km. Asta după ce, inițial, costul unui kilometru de autostradă era estimat între 3,5 și 5,5 milioane de dolari, în funcție de teren și structuri speciale precum viaducte sau poduri.

Lucrările abandonate de Bechtel pe tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost reluate abia în anul acesta, de către compania românească Construcții Erbașu, și urmează să fie finalizate în 2026.

Ce s-a ales de proiect?

Primele inaugurări au avut loc în 2009, pe tronsonul Turda – Gilău (42 km), iar în 2010 au fost dați în folosință încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii. Până în 2018, nu a mai fost deschis niciun kilometru nou de autostradă pe Autostrada Transilvania.

După 21 de ani, proiectul este departe de a fi finalizat. Tronsonul Brașov-Târgu Mureș a fost abandonat, în locul său fiind prioritizată autostrada A1, pe ruta Constanța-București-Sibiu-Deva-Arad.

Sursa: 130km.ro

Situația actuală a Autostrăzii A3 (București – Borș), lungime totală estimată de 442 km, potrivit 130km.ro:

• În exploatare: 46%
• În execuție: 31%
• Planificată: 23%

La 21 de ani de la primul excavator, Autostrada Transilvania, un proiect care a început cu speranța conectării rapide la Europa, încă bate pasul pe loc, între planuri, licitații eșuate și cioturi întregi care lipsesc.