Connect with us

EVENIMENT

Val de VIROZE la Cluj. La UPU Copii vin peste 120 de pacienți pe zi. Părinții se plâng că timpul de așteptare este prea mare

Publicat


upu spital copii

Peste 1.800 de cazuri de viroză au fost diagnosticate la Cluj în această săptămână. De asemenea, crește numărul cazurilor de gripă. Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Copii din Cluj-Napoca se confruntă cu un număr mare de pacienți, iar timpul de așteptare pentru cazurile care nu sunt grave poate ajunge la 4 ore.

1.868 de cazuri de viroză respitarorie au fost diagnosticate la Cluj în această săptămână, potrivit directorului Direcției de Sănătate Publică Cluj, dr. Mihai Moisescu. De asemenea, la nivelul județului au fost înregistrate 469 de cazuri de pneumonie.

„În creștere față de săptămâna trecută sunt cazurile de gripă. În această săptămână au fost confirmate clinic 33 de cazuri de gripă. Nu sunt probleme la nivelul județului în ceea ce privește numărul de locuri în spitale pentru pacienți.

Trebuie spus că la UPU Copii a crescut timpul de așteptare, din cauza afluxului mare de pacienți, dar părinții trebuie să înțeleagă că se face triaj”, a declarat pentru Cluj24.ro, dr. Mihai Moisescu, care a mai precizat că săptămâna trecută numărul cazurilor de viroză a fost de peste 3.300.

Val de viroze la Cluj. La UPU Copii vin peste 120 de pacienți pe zi

Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca este într-adevăr plină în fiecare zi.

„Numărul de pacienți variază între 120 și 150 pe zi, dintre care necesită internare în jur de 20 de pacienți pe zi. Restul merg acasă cu recomandări de tratament”, a declarat pentru Cluj24.ro dr. Daniela Dreghiciu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Copii din Cluj.

Aceasta a mai precizat că timpul de așteptare pentru pacienți diferă în funcție de clasa de triaj în care sunt încadrați.

„Cei în stare gravă sunt preluați repede, iar cei care necesită un simplu consult, pot ajunge la un timp de așteptare și de 4 ore”, a mai declarat dr. Daniela Dreghiciu.

Medicul a mai precizat că sunt și pacienți care necesită suport respirator, dar aceștia sunt foarte puțini.

„Sunt care au nevoie de oxigen, dar nu am avut pacienți intubați și ventilați mecanic, ci doar cu suport respirator. E vorba în special de pacienții foarte mici, sub trei luni”, a mai spus dr. Daniela Dreghiciu.

Foto: UPU Spitalul de Copii Cluj



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

Când au loc simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Anunțul Ministerului Educației

Publicat

De

bacalaureat

Ministerul Educației a stabilit calendarul simulărilor examenelor naționale pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a, în acest an școlar.

Ordinul privind organizarea simulării Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului național de Bacalaureat, în anul școlar 2022 – 2023 a fost arpobat de Ministerul Educației și trimis spre publicare în Monitorul Oficial.

Când au loc simulările pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Anunțul Ministerului Educației

Astfel, potrivit ordinului, simularea Evaluării Naționale este programată în data de 20 martie la Limba și literatura română, 21 martie la Matematică, 22 martie la Limba și literatura maternă, iar în 29 martie este prevăzută comunicarea rezultatelor.

Simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat se va desfășura în perioada 27 martie – 6 aprilie, astfel:

  • 27 martie- Limba și literatura română,
  • 28 martie- proba obligatorie a profilului,
  • 29 martie- proba la alegere a profilului și a specializării,
  • 30 martie- Limba și literatura maternă
  • 6 aprilie- comunicarea rezultatelor.

Rezultatele obținute de elevi la simularea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și la simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2022 – 2023, sunt analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ în care s-au desfășurat aceste simulări, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Ministerul precizează că notele obținute la simulările naționale nu se trec în catalog, decât la solicitarea scrisă a elevului.

Desfășurarea simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2022 – 2023, se realizează în baza unei proceduri care va fi comunicată inspectoratelor școlare.

Citește mai departe

EVENIMENT

Pensia minimă socială ar putea CREȘTE de la 1.100 lei la 2.000-3.000 lei, anunță ministrul Boloș

Publicat

talon

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor, a anunțat că pensiile multor români ar putea crește substanțial. Boloș a declarat că Guvernul va decide dacă majorează pensia minimă de la 1.100 lei la 2.000 de lei, într-o primă etapă, scrie Alba24.ro.

Citește și: Cresc pensiile de la 1 ianuarie. Ajutoare pentru cei cu pensii până în 3.000 de lei

„Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă.

Este înspăimântător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.

„Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.

CNPP: 1 milioane de persoane au indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei

Pensia minimă socială garantată, numită și indemnizație socială pentru pensionari, a fost instituită de Guvernul României pentru prima dată la 1 aprilie 2009, având atunci un cuantum de 300 de lei, iar de la 1 octombrie 2009 aceasta a devenit la 350 de lei. De la 1 ianuarie 2023, valoarea acesteia a fost crescută la 1.125 de lei.

Conform datelor publicate de CNPP, în luna decembrie, 1,028 milioane de persoane au primit indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei, și doar 117.016 sunt foști agricultori.

Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 1,31 milioane de români încasează lunar sub 1.000 de lei, cei mai mulți – 335.823 de persoane – primind în luna decembrie sub 500 de lei.

index

Indemnizația socială a fost majorată la 1.125 lei de la 1 ianuarie

Ordonanța 168 publicată în MO la data de 9 decembrie 2022 prevede majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 ianuarie 2023 la 1.125 de lei.

„Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei”, se arată în art IX al ordonanței.

Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei

Același act normativ prevede și acordarea unor ajutoare pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei sau 3.000 de lei după cum urmează:

În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:

a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:

a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;

e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.

(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Când începe cel mai lung și ASPRU post din an, Postul Paștelui, pentru ortodocși și catolici

Publicat

Creștinii ortodocși încep Postul Paștelui pe 27 februarie și îl încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendarului Creștin-Ortodox 2023, scrie Alba24.ro. La catolici, Postul Mare începe și se termină cu o săptămâna mai devreme. 

Data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară (dată fixă) și de luna plină (dată variabilă). Astfel, data Paștelui se schimbă de la an la an.

În 2023, Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost și excepții, în unii ani când datele au coincis.

Când pică Paştele Ortodox în 2023

Paște 2023 – 16 aprilie

Când pică Paştele Catolic în 2023

Paște 2023 – 9 aprilie

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Mare (din 2018).

14 aprilie 2023 – Vinerea mare
16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)
Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români.

La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Când este Lăsata Secului înainte de Postul Paștelui 2023

Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 19 februarie 2023. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Postul Paștelui 2023: ce reguli trebuie să respecte credincioșii?

În popor Postul Paștelui mai este denumit și Postul Mare. Acest post durează de obicei patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Totodată, este cel mai lung și strict post ținut de creștinii ortodocși.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Însă, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii, pentru a sărbători Învierea Domnului Iisus Hristos.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios. De asemenea, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune, spun preoții.

Cum se ține Postul

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

– în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

– miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.

De BunaVestire (25 martie și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

– potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
– patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
– Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
– ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
– Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Zile de post si posturi – Calendar Ortodox 2023

Sunt mai multe perioade în care creștinii trebuie să țină post potrivit rânduielilor bisericești prezentate de crestinortodox.ro

-Miercurile si vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, insemnate cu harti
-Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )
-Taierea Capului Sfantului Ioan Botezătorul ( 29 august )
-Înălțarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )
-Postul Sfintelor Paști ( 27 februarie – 15 aprilie )
-Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 12 iunie – 28 iunie )
-Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )
-Postul Nașterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

În weekend vin ZĂPEZILE și ploile. Din noaptea de joi, un CICLON va intra în România

Publicat

Estul și centrul Europei se va întâlni cu zăpada în acest weekend. Un ciclon mediteraneean se formează miercuri, anunță meteorologii și va purta precipitații semnificative va afecta începând cu noaptea de joi spre vineri și în România, conform Alba24.ro.

Astfel, în unele regiuni, mai ales zona subcarpatică a Meridionalilor și în Carpații Meridionali, ninsorile vor forma straturi semnificative de zăpadă, chiar și de jumătate de metru.

Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operaţională în cadrul ANM, a detaliat situația pentru Digi24.ro.

„Sursa a ceea ce se va întâmpla la noi în țară este un ciclon mediteraneean care se va deplasa pe o traiectorie transbalcanică, astfel încât ne va afecta și pe noi, partea de sud a țării și ulterior, foarte probabil, și partea de est și sud-est.

Traiectoria lui cea mai probabilă nu este încă stabilită, sau gradul de precizie nu este foarte ridicat.

Însă, există mai multe scenarii, în care vor începe precipitațiile pe partea de sud a țării – la noi s-a instalat deja masa de aer rece – acestea să fie sub formă de ninsoare.

În partea de sud – est a României ar putea să fie precipitații mai ales sub formă de ploaie.

În mod cert, acest lucru îl putem spune cu un grad de precizie mai mare – se conturează ca acest ciclon care va aborda țara noastră încă de noaptea de joi spre vineri și se va manifesta și pe parcursul zilei de vineri și sâmbătă, să determine în unele zone din țară ninsori abundente.

Există semnale în momentul de față că în unele zone din țară, mă refer mai ales la zona subcarpatică, zona Carpaților Meridionali, ceea ce este un lucru îmbucurător, stratul de zăpadă să fie unul mai consistent, chiar de jumătate de metru.

M-aș hazarda dacă aș spune că vor exista și alte zone unde stratul de zăpadă va fi consistent”.

Dacă traiectoria acestui ciclon este diferită sau se abate cu 100 de kilometri, acest lucri poate să facă diferența între ploaie abundentă sau ninsoare semnificativă.

Weekend rece în toată Europa

Weekendul va aduce o răcire semnificativă pe întreg continentul european, deci și la noi, cu temperaturi și cu – 6, – 8 grade sub normalul perioadei. Sunt șanse foarte mari ca ultimul weekend din ianuarie să aducă un episod de viscol sever.

Iarna vine în forţă și în Europa. E viscol, ninge și e ger inclusiv în regiuni unde, în această perioadă a anului, temperaturile sunt mai blânde.

Reducerea temperaturii înseamnă, de asemenea, o scădere treptată a presiunii peste polul nord. În stratosferă, procesul este același.

Pe măsură ce temperatura scade peste pol și diferența de temperatură spre sud crește, o zonă cu presiune scăzută începe să se dezvolte peste stratosferă.

Vremea joi, 26 ianuarie 2023

În regiunile extracarpatice vremea va fi în general închisă.

Aria ninsorilor va cuprinde şi zona montană, iar în Carpaţii Meridionali şi în Carpaţii de Curbură se va depune strat nou de zăpadă, posibil mai consistent.

În vestul, centrul şi nord-vestul ţării cerul va fi temporar noros, iar mai ales spre sfârşitul intervalului pe alocuri va ninge slab.

Se va produce polei, cu o probabilitate mai ridicată în Muntenia şi în sudul Moldovei.

Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în regiunile sudice. Temperaturile maxime se vor încadra între 0 şi 7 grade, iar cele minime între – 6 şi 4 grade, mai ridicate pe litoral.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax