În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Centrul de kinetoterapie Aprophysio, în parteneriat cu Facultatea de Educație Fizică și Sport a UBB Cluj-Napoca, a găzduit prelegerea kinetoterapeutului expert consultant în neuropediatrie, Jean-Pierre Maes. În calitate de fondator al terapiei M.A.E.S, el a ținut un discurs despre beneficiile acestei abordări terapeutice în tratamentul kinetoterapeutic al bebelușilor și copiilor cu paralizie cerebrală și alte condiții de neurodezvoltare similare.

Publicul prezent a fost format atât  din terapeuți și medici, cât și părinți, dar au participat și studenți și profesori ai FEFS, unde se formează viitori kinetoterapeuți care ar putea opta pentru această specializare.

FOTO. Metodă revoluționară la Cluj pentru TRATAMENTUL kinetoterapeutic al bebelușilor și copiilor cu PARALIZIE cerebrală

„Nu sunt fizioterapeut, sunt un terapeut al creierului”

Jean-Pierre Maes a absolvit ca fizioterapeut în 1989 la Bruxelles și, încă de la începutul carierei sale, s-a specializat în domeniul neurologiei pentru adulți și copii. El a reunit anii săi de învățare, experiența sa și abilitățile sale de raționament clinic și de analiză de neegalat în abordarea terapeutică MAES. Această abordare oferă terapeuților capacitatea de a înțelege tabloul clinic ca expresie a funcției creierului și instrumentele de a viza funcția creierului mai degrabă decât funcția corpului.Astfel, se adresează oricărei persoane cu probleme de neurodezvoltare, indiferent de vârstă.

„Nu sunt fizioterapeut, sunt un terapeut al creierului”, a spus acesta.

Cu o experiență de 35 de ani în domeniu și peste 35 de state în care a predat, MAES se concentrează acum pe predarea de noi cursuri cu un nou curriculum și format – Terapia M.A.E.S: Mișcare, Analiză, Educație și Strategie.

„Dacă problema e la nivelul creierului, de ce tratăm corpul?”

În statele occidentale, ca de exemplu Marea Britanie, unde Jean-Pierre locuiește în prezent, numărul orelor de terapie finanțate de stat pentru copiii cu diverse forme de paralizie cerebrală este în scădere. Conform unor studii din literatura de specialitate, prezentate de acesta, motivul ar fi faptul că minorii cu acest diagnostic se dezvoltă până la o anumită vârstă, apoi se plafonează, iar investițiile în tratament devin o risipă de bani. Ca rezultat, tratamentul se încheie la vârsta de 5-7 ani, în dependență și de severitatea paraliziei, menționează specialistul.

Tot în Marea Britanie a fost emis un ghid național al serviciilor de sănătate, unde părinții copiilor care suferă de paralizie cerebrală pot găsi informații despre diversele tipuri ale acestei afecțiuni și tratamentele fizioterapeutice aferente.

„Dacă ne uităm peste aceste recomandări, problema de sănătate este definită de simptome, iar tratamentul este tot o abordare simptomatică. Nu ar fi mai bine să lucrăm asupra cauzei principale și nu a simptomelor? Știm deja că majoritatea copiilor cu paralizie cerebrală se nasc cu musculatura și articulațiile în regulă, deci problema este la creier. Cu toate acestea, specialiștii continuă să încerce să trateze corpul. Aceasta este una dintre cauzele pentru care, după o anumită perioadă, pacientul ajunge în faza de platou, adică nu mai progresează”, afirmă Jean-Pierre.

„M.A.E.S nu este o abordare simptomatică”

Toți pacienții de care s-a ocupat Jean-Pierre de-a lungul carierei sale aveau un creier tipic, cu excepția unor anumite părți ale acestuia. Toți aveau același diagnostic de paralizie cerebrală, dar fiecare avea leziuni în părți diferite ale creierului.

„Dacă  vorbim de corp, vorbim de putere musculară și mișcare, iar în cazul creierului vorbim despre abilitatea de a rezolva probleme. Corpul execută comenzile date de creier. Astfel, atunci când ai o leziune pe creier, ai dificultăți de a învăța să rezolvi anumite probleme. Aceasta este o abordare medicală a paraliziei cerebrale, pe când eu vreau să vă prezint o abordare educațională care poate fi extinsă și la pacienți cu leziuni pe creier de altă natură sau cu problemele genetice”, afirmă acesta.

În cadrul prelegerii sale, Jean-Pierre a accentuat faptul că, părinții ar trebui să monitorizeze lucrurile noi pe care le învață copiii. Cel mai mult contează calitatea acelei abilități în formare, deoarece dacă aceasta nu progresează,  înseamnă că e vorba de o problemă pe termen lung.

„În cazul pacienților cu paralizie cerebrală, calitatea mișcărilor corpului pe care încearcă să le învețe e în scădere în momentul în care creierul execută o sarcină ce necesită o funcționare a  zonelor afectate ale sale. Astfel, această abordare poate fi folosită și de către logopezi sau psihopedagogi, nu numai de fizioterapeuți care lucrează pe motricitatea grosieră”, sugerează terapeutul belgian.

Principiile terapiei M.A.E.S

„La început trebuie să separăm acele lucruri pe care pacientul știe să le facă bine, pe care doresc să le păstreze și să le dezvolte, de cele pe care le folosește în exces, pentru a compensa ce nu poate să facă. Cel mai important este să nu-l punem pe pacient să exerseze acele mișcări pe care dorim să le îmbunătățească. Zic asta și în contextul  paraliziei cerebrale, pentru că, dacă practici ceva, dar creierul tău nu este fundamentat pentru executarea acestei practici, atunci nu lipsa practicii este problema.

E nevoie de a schimba abordarea. În primul rând, să-i asigurăm pacientului un mediu sigur pentru a-și dezvolta noi tehnici. Să facem tot posibilul să poată învăța lucruri noi fără să-i fie frică de consecințe, de eșec. În final, vom încerca să păstrăm partea lezată a creierului deschisă spre tratament, adică spre o îmbunătățire treptată a calității execuției mișcărilor corpului.”, relatează fondatorul acestei abordări de tratament, Jean-Pierre Maes.

Terapia M.A.E.S, pusă în aplicare deja de 10 ani în România

Rozália Apró este kinetoterapeut și coordonator al centrului de kinetoterapie Aprophysio din Cluj-Napoca.

„Centrul nostru are patru kinetoterapeuți cu specializare M.A.E.S, fiind deja formați de ani buni în străinătate. Eu m-am format de 10 ani în Ungaria, iar colegii în Serbia, Croația și Marea Britanie. Aceasta e o abordare terapeutică pe care noi o folosim, aici la Cluj, în tratamentele noastre zilnice și care ne asigură un feedback foarte bun din partea pacienților și părinților cu care lucrăm.

Astfel, am dorit să facilităm specializarea altor kinetoterapeuți așa că l-am invitat pe domnul Jean-Pierre ca să susțină un curs de fundamentare de o lună pentru specialiști: kinetoterapeuți, psihopedagogi, din România și Ungaria”, menționează Rozalia pentru Cluj24.

Paula Mariuța

Duminică, 12 ianuarie, „U” Cluj a disputat ultima partidă amicală din cantonamentul organizat în Turcia. La capătul duelului pierdut cu 0-2 în fața echipei elvețiene FC Zurich, antrenorul Ioan Ovidiu Sabău a analizat această perioadă de pregătire și a adus, totodată, noutăți în ceea ce privește starea lui Radu Boboc și posibile viitoare achiziții în această perioadă de transferuri.

„Cred că am făcut o pregătire bună. Am prins și zilele frumoase aici, cu condiții foarte bune. Eu cred că a fost o pregătire reușită. O concluzie după ultimul joc e că am arătat bine, nu ne-au pus în dificultate, am jucat de la egal la egal cu o echipă mult peste nivelul nostru. Sunt o echipă valoroasă, cu jucători buni, inventivi, tari pe picioare, cu tehnică bună. Dar ne-am descurcat destul de bine și arătăm destul de bine în momentul de față”, a declarat Ioan Ovidiu Sabău.

Sabău („U” Cluj), la final de cantonament în Turcia: Ne LIPSESC acei jucători în zonele laterale, de VITEZĂ

Radu Boboc, accidentat în partida cu UTA Arad din 2 decembrie 2024, s-a refăcut.

„Și el s-a refăcut, este bine. A jucat ieri 45 de minute, ceea ce e un lucru pozitiv. E bine, își va reveni, își va recăpata încet-încet și ritmul de meci. Important este că, după o perioadă destul de lungă, aproape o lună de zile, el s-a refăcut din punct de vedere medical. Treptat, trebuie să recupereze din punct de vedere fizic”, a spus antrenorul.

„Încercăm, suntem preocupați, pentru că așteptările sunt destul de mari. Noi am făcut ca așteptările să fie diferite, cu alte obiective și atunci sigur că ai nevoie de concurență. Ne lipsesc acei jucători în zonele laterale, de viteză, de dueluri unu contra unu. Ne-am descurcat, adaptându-ne la jucătorii pe care i-am avut la dispoziție, într-un sistem 4-3-1-2, dar ne lipsesc acei jucători în zonele laterale, de dribling. Nu sunt ușor de găsit, costă, avem nevoie de buget foarte mare pentru a aduce jucători de calitate. Încercăm, fiecare caută soluții, sper să le găsim pe cele mai bune. Nu doar să avem un lot numeric, cei care vin să fie peste jucătorii pe care îi avem noi”, a completat tehnicianul „Șepcilor roșii”.

„U” va debuta într-un meci oficial în noul an pe teren propriu, sâmbătă, 18 ianuarie, atunci când primește vizita celor de la Gloria Buzău.

Consiliul Județean Cluj, ales în urma alegerilor locale din 9 iunie 2024, și-a început, oficial, activitatea la începutul lunii noiembrie. Conform legii, fiecare consilier județean și-a completat declarația de avere aferentă anului 2023, iar Cluj24 le-a verificat aceste declarații și îi prezintă pe cei mai bogați, dar și pe cei mai săraci aleși ai județului.

Tișe, conturi și depozite bancare de un milion de lei și 380.000 de euro

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe (PNL), are pe numele său 2/3 dintr-un teren intravilan în Cluj-Napoca în suprafață de 786 mp, cumpărat în 2011, o casă de locuit de 134 de mp, cumpărată în același an, și o cotă parte de 1/2 dintr-un apartament moștenit de 50 mp.

De asemenea, acesta mai are bijuterii și ceasuri de 17.000 de euro, iar la bănci are conturi și depozite care totalizează un milion de lei și 380.000 de euro.

Alin Tișe a împrumutat în nume personal firma Central Investment Plaza SRL cu peste 5,7 milioane de lei, iar o altă sumă, de peste 3,1 milioane  lei, a fost împrumutată firmei 2 TSP SRL.

Președintele CJ Cluj a mai împrumutat și o altă firmă, TAD Business SRL, cu 800.000 de lei, având și credite bancare de 9,2 milioane de lei.

Acesta a trecut în declarația de avere și darul de nuntă de peste 115.000 de euro.

Tișe a câștigat ca președinte al CJ Cluj aproape 200.000 de lei pe an.

Rațiu: A împrumutat firma Mărul Vesel SRL cu 300.000 de lei

Vicepreședintele CJ Cluj, Radu Rațiu (PNL), are mai multe terenuri în satul Păniceni, de peste 15.000 mp, și alte 4 în Cluj-Napoca fiecare în suprafață de 500 mp, dar și 3 case de locuit, una în Păniceni, de 218 mp, și două în Cluj-Napoca, de 375 de mp, respectiv 119 mp.

Radu Rațiu conduce un BMW X5, din anul 2004.

Acesta are în conturi 17.000 de lei și a acordat împrumuturi în nume personal pentru două firme – RRF Comserv SRL de aproape 50.000 de lei și Mărul Vesel SRL cu 300.000 de lei.

Rațiu are și credite bancare de 670.000 de lei.

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj a încasat în 2023 un salariu de 130.000 de lei de la Cluj Arena unde a fost director, la care se adaugă alte 35.000 de lei de la Mărul Vesel SRL, unde este acționar, și 28.400 lei din chirii.

Vakar: Peste 775.000 de lei și 30.000 de euro în bănci

Celălalt vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan (UDMR), are o casă de 100 mp în Cluj-Napoca, conturi și depozite bancare de 775.000 de lei și 30.000 de euro, și a încasat un salariu de 184.000 pe an, la care se adaugă 24.000 de lei venituri din alte surse.

Ciuta: Apartament în Florești și Logan din 2005

Consilierul județean Cristian Ciuta (PNL) are un apartament de 62 mp în Florești, o Dacie Logan din 2005 și aproape 60.000 de lei în conturi și depozite bancare.

Acesta a încasat de la două firme un salariu de aproape 25.000 de lei, dar și dividente de aproape 180.000 de lei, la care se adaugă 11.000 de lei venituri agricole.

Ciuta a mai încasat 14.000 de lei ca indemnizația de consilier județean, plus 37.000 de lei subvenții din agricultură.

Cojocaru are trei mașini dintre care 2 sunt Mercedes

Igor Cojocaru (PNL) are două terenuri în Turda, unul agricol de 3300 mp și unul intravilan de 1369 mp, o casă de locuit în Turda de 150 mp și 3 mașini, din care 2 Mercedes din 2005, respectiv 2013, și un Nissan Patrol din 1999.

Consilierul are conturi și depozite bancare de peste 310.000 lei și 71.000 de euro și a încasat 181.000 de lei de la Spitalul Municipal Turda, la care se adaugă 11.000 de lei indemnizație de consilier local și alte 11.700 de lei de la un cabinet medical din Ocna Mureș.

Forna: Depozite bancare de 170.000 de lei și 550.000 de euro din vânzarea unor bunuri

Consilierul județean Maria Forna (PNL) are o jumătate dintr-un apartament de 40 mp în Cluj-Napoca, un autoturism VW din 2015 și conturi și depozite bancare de aproape 170.000 de lei.

Aceasta a vândut către firma FOR CM SRL, unde asociat unic este soțul său, Călin Forna, în cursul anului 2024, un teren intravilan în valoare de 471.475 de euro, o casă de locuit în valoare de 54.000 de euro și alte bunuri imobile de peste 31.000 de euro.

De asemenea, aceasta are datorii/credite de peste 1,3 milioane de lei.

Maria Forna a încasat un salariu de 73.000 de lei de la ANCOM, la care se adaugă 40.000 de lei indemnizație de consilier județean și de la ATOP și aproape 20.000 de lei bursă doctorat de la UBB.

Marc: Nu are conturi și depozite bancare

Marinela Marc (PNL) are jumătate dintr-un teren de 1500 mp în Beliș, dar și jumătate dintr-un apartament de 70 mp în Cluj-Napoca și dintr-o casă de vacanță de 120 mp în Beliș.

De asemenea, are o mașină Mitsubishi Eclipse din 2023 și a vândut 2 mașini, o Mazda și un VW Golf, pentru care a primit 7000 de euro.

Consilierul județean nu are conturi și depozite bancare și nici credite pe numele său. Aceasta a încasat peste 127.000 de lei ca șef al ISJ Cluj, la care se adaugă 15.700 de lei indemnizație de la CJ Cluj.

Moldovan: Nu are terenuri, case sau depozite bancare pe numele său

Consilierul județean George Moldovan (PNL) nu are terenuri, apartamente sau conturi și depozite bancare pe numele său, doar un autoturism BMW din 2008. Acesta a vândut anul trecut o altă mașină și a încasat 5000 de euro.

Moldovan a contractat un credit bancar de 180.000 de lei.

Acesta încasat aproape 70.000 de lei salariu de la SAJ Cluj.

Molhem: Diamante și aur de 14.000 de euro

Bashar Molhem, consilier județean PNL, are un teren de 236 de mp în Cluj-Napoca, un apartament de 70 mp, dar și diamante și aur în valoare de 14.000 de euro și bijuterii și ceasuri de aproape 80.000 de lei.

Acesta are în conturi bancare 15.000 de lei.

Molhem a acordat împrumuturi în nume personal către Alastar Ahmed în sumă de 100.000 de dolari și 30.000 de euro, către Melhem M. Saleh de 50.000 de euro, către One Metropolitan SRL de 68.000 de lei și către Astoria Financing SRL de peste 1,2 milioane de lei.

Acesta a luat un credit bancar de peste 100.000 de lei.

Consilierul județean a încasat cadouri de la diverse persoane în valoare de peste 140.000 de lei, iar ca venituri, un salariu ca manager de 37.800 de lei, la care se adaugă alte 13.000 de lei indemnizație de la CJ Cluj.

Morar: 75.000 de lei încasați din indemnizații

Consilierul județean Ignat Morar (PNL) are un apartament de 87 mp în Cluj-Napoca, un autoturism Volvo XC60 din 2018 și nu are conturi și depozite bancare, ci doar un credit de peste 63.000 de lei.

Acesta a încasat peste 81.000 de lei de la cabinetul său de avocat din Dej, la care se adaugă 52.000 de lei de la Compania de Apă Someș, unde este membru în CA, și 23.600 de lei indemnizație de la ATOP.

Morar este fiul primarului din Dej, Costan Morar.

Sămărtean: Patru terenuri, case și mașini, dar niciun salariu trecut în declarația de avere

Iuliu Sămărtean (PNL) are patru terenuri, intravilane sau agricole, în Gherla, Țaga și Chiochiș, cu o suprafață totală de aproape 60.000 de mp, o casă de locuit în Gherla, de 140 mp, și jumătate dintr-un apartament de 62 mp în Florești.

Consilierul județean are 2 mașini, marca Seat și VW, din 2011, respectiv 2017.

Acesta a vândut anul trecut o casă de locuit cu suma de 105.000 euro.

Sămărtean are în conturi bancare o sumă de 144.000 de lei, dar și un credit de 250.000 de lei.

În declarația de avere, acesta nu a trecut salariul încasat de la Electrica, ci doar indemnizația de 13.000 de lei de la Consiliul Județean Cluj.

Sima: Depozite bancare în lei și euro

Consilierul Georgiana Sima (PNL) nu are terenuri, apartamente sau mașini, ci doar conturi și depozite bancare de 185.000 de lei și 25.000 de euro.

Aceasta a încasat 90.800 de lei salariu de la Primăria Cluj-Napoca și 10.000 de lei indemnizație de consilier local la Câmpia Turzii.

Stamatian: Tablouri și icoane de 20.000 de euro

Florin Stamatian (PNL) nu are trecut în declarația de avere că ar deține vreun teren sau casă, în condițiile în care și-a donat casa, evaluată la 5,2 milioane de lei, fiului său. Acesta folosește un autoturism BMW X1 din 2020.

Consilierul deține tablouri și icoane evaluate la 20.000 de euro și bijuterii de 8000 de euro, iar în conturi și depozite bancare are aproape 170.000 de lei și 102.000 euro. De asemenea, mai deține titluri de stat estimate la 100.000 de dolari.

Stamatian a încasat 120.000 de lei de la Institutul Imogen al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și 8000 de lei de la Autoritatea Națională de Management în Domeniul Sănătății, precum și 19.200 de lei de la Academia de Științe Medicale.

De asemenea, a mai încasat 139.000 de lei sub formă de pensie și 31.000 de lei indemnizație de la Parlament.

Florin Stamatian este fost prefect al județului Cluj și deputat.

Stănilă: Credite bancare de 180.000 de euro

Consilierul județean Ovidiu Stănilă (PNL) deține o jumătate dintr-o casă de locuit de 350 de mp și dintr-un apartament de 67 mp, ambele situate în Cluj-Napoca, dar nu are niciun ban în conturi sau depozite bancare.

În schimb, are credite bancare de 180.000 de euro.

Stănilă a câștigat 150.000 de lei ca manager al Spitalului Municipal Turda.

Țiriac: N-are terenuri, case, mașini sau depozite bancare

Paul Țiriac, consilier județean PNL, nu are terenuri, case, mașini sau depozite bancare, ci doar un credit de 102.000 de lei. Acesta a încasat 70.000 de lei salariu de la BT Arena.

Bradea: Terenuri, case și depozite bancare

Consilierul Andrei Bradea (PSD) a trecut în declarația de avere faptul că are 2 terenuri, unul de 667 mp în Cluj-Napoca și unul de 250 de mp în Dej, și două case de locuit, una de 180 mp în Cluj-Napoca și alta de 210 mp în Dej.

De asemenea, are conturi/ depozite bancare de aproape 80.000 de lei, dar și un credit de peste 160.000 de lei.

Acesta a câștigat peste 93.000 de lei din salariu la o firmă din Dej unde este director de vânzări.

Chiorean: A împrumutat PSD Cluj cu 50.000 de lei

Laura Chiorean (PSD) deține un teren de 250 de mp în Cluj-Napoca și jumătate dintr-o casă de locuit de 255 de mp și un apartament de 100 de mp.

Aceasta nu are conturi și depozite bancare, dar a împrumutat organizația județeană a PSD Cluj cu 50.000 de lei. De asemenea, are un credit bancar de 55.000 de euro.

Chiorean a câștigat, ca avocat, aproape 165.000 de lei pe an, plus 3600 de lei ca mediator și 14.000 indemnizație de consilier județean.

Chirteș: Manager de firmă, a câștigat mai puțin decât soția asistent – manager

Consilierul județean Horea Chirteș (PSD) are 10 terenuri intravilane și agricole în Cluj-Napoca și Beliș, însumând aproape 20.000 mp. Acesta nu are trecut nici un apartament pe numele său, nici mașină ori conturi sau depozite bancare și a câștigat ca manager la o firmă suma de 24.336 lei, mai puțin cu 306 lei decât soția sa care este asistent manager la aceeași firmă.

Totodată, Chirteș a încasat 14.411 lei indemnizație de consilier județean și aproape 3000 de euro din închirierea unui teren.

Cordoș: Bijuterii și tablouri de 12.000 de euro

Consilierul județean Alexandru Cordoș (PSD) are 4 terenuri intravilane și agricole situate în Feleacu și Turda în suprafață totală de peste 8 ha, o casă de locuit de 126,5 mp în Cluj-Napoca.

Acesta are bijuterii și tablouri de 12.000 de euro și 120.000 de lei în conturi sau fonduri de investiții.

De asemenea, Cordoș are și un credit bancar de peste 83.000 de lei.

Consilierul a încasat 97.000 de lei ca decan la o universitate privată, peste 16.000 de lei de la altă universitate privată, precum și 35.000 de lei ca și consilier județean, 7000 de lei dintr-un proiect de cercetare și 2500 de lei arendă teren agricol.

Cuibus: Investiții în titluri de stat de peste 1,5 milioane de lei

Un alt consilier județean de la PSD, Valentin Cuibus, are un teren de 2700 mp în Iara, un apartament de 67,5 mp în Cluj-Napoca și o casă de vacanță de 360 de mp în Iara, dar și o mașină Jeep Compass din 2008.

Și Cuibus are bijuterii și tablouri de evaluate la 19.000 de euro și un cont bancar de 65.000 de lei.

Consilierul județean are titluri de stat cu o valoare de peste 1,5 milioane de lei, la care se adaugă altele în valoare de 75.000 de euro. Acesta a acordat un împrumut de 180.000 de lei în nume personal unei persoane fizice și a luat unul de la socrul său, Grigore Zanc, în valoare de 100.000 de lei.

Valentin Cuibus a încasat un salariu de 100.000 de lei de la Palatul Copiilor.

Cuibus a fost șef al ISJ Cluj și prefect de Cluj.

Șerban: N-are casă, mașină și conturi bancare

Ultimul consilier județean PSD, Luana Șerban, deține un teren de peste 1500 mp în Jucu de Sus, dar nu are casă, mașină sau conturi/ depozite bancare pe numele său, ci figurează în declarația de avere doar cu două credite care însumează 36.000 de lei.

Ca venituri, aceasta a încasat de la PSD, unde este consilier juridic, aproape 25.000 de lei într-un an.

Antal: N-are terenuri, casă sau depozite bancare, doar o Skoda

Consilierul județean Antal Geza (UDMR) nu are terenuri, case sau conturi/ depozite bancare ori credite pe numele său, ci doar un autoturism Skoda din 2014.

Acesta a încasat 50.000 de lei de la două fundații, plus 14.000 de lei indemnizație de la Consiliul Județean Cluj.

De asemenea, a mai realizat un venit de 250.000 de lei de la o asociație.

Balla: Deține un autoturism vechi de 36 de ani

Balla Francisc (UDMR) deține o casă de locuit de 120 mp în Gherla și un imobil de 550 mp în comuna Bonțida, dar și un autoturism Suzuki Samurai din anul 1988.

Acesta nu are conturi/ depozite bancare, ci doar un credit de 86.000 de lei.

Balla a câștigat peste 57.000 de lei salariu de la o fundație, la care se adaugă indemnizația de consilier județean de 15.756 lei și dividende de aproape 10.000 de lei.

Lorinczi: A luat împrumut 50.000 de lei de la părinți

Consilierul județean Lorinczi Zoltan (UDMR) are un teren de 1300 mp și o casă de locuit de 178 mp în Căpușu Mic, precum și două apartamente în Cluj-Napoca, de 17 mp, respectiv 60 mp.

Acesta are două mașini, un Renault Clio din 2003 și un Mitsubishi Outlander din 2008, și a vândut una cu 20.500 de lei.

Lorinci are depozite/ conturi bancare de 57.000 de lei, un credit de aproape 200.000 de lei și a luat un împrumut de la părinți de 50.000 de lei.

Consilierul județean a încasat aproape 100.000 de lei de la AFIR,  35.000 de lei de la Consiliul Județean Cluj, plus 23.500 lei din chirii.

Reș: Trei terenuri în Florești și unul în județul Harghita

Reș Eva (UDMR) este deținătoarea a trei terenuri în Florești cu o suprafață totală de 1500 mp și a unuia de 1150 mp în localitatea Gheorgheni din județul Harghita.

De asemenea, are o casă de locuit de 300 mp în Florești și un credit bancar de 27.000 de lei.

Reș a câștigat aproape 20.000 de lei ca asistent manager de la firma unde soțul său este administrator și 15.700 de lei indemnizație de consilier județean.

Szabo-Csorba: Fără casă, mașină și depozit bancar

Szabo-Csorba Zsuzsanna (UDMR) are jumătate dintr-un teren de 310 mp în Cluj-Napoca, dar nu figurează în declarația de avere nici cu casă, mașină sau cont/depozit bancar.

Aceasta a câștigat peste 33.390 de lei de la asociație.

Florea: Are 23 de dolari într-un cont și obligațiuni la Trezoreria SUA de 400 de dolari

Ionuț Florea (USR) deține un teren de 13 mp și două apartamente, de 67,5 mp, respectiv 73,2 mp, în Florești.

Acesta a vândut anul trceut un autovehicul cu 2900 de euro.

Florea are conturi și depozite bancare de circa 270.000 de lei și 23,65 dolari, precum și titluri de stat, acțiuni și obligațiuni cu o valoare totală de 140.000 de lei și 400 de dolari la Trezoreria SUA.

Consilierul a acordat unei persoane un împrumut de 10.000 de lei și are credite bancare de aproape 260.000 de lei.

Ionuț Florea a încasat un salariu de peste 90.000 de lei de la o firmă, plus 14.000 de lei indemnizația de consilier județean.

Iepure: A împrumutat USR cu 100.000 de lei

Mihai Iepure (USR) deține cote părți din mai multe terenuri agricole sau intravilane în Cluj-Napoca, Ciumbrud, Țaga și Supuru de Jos, moștenite sau cumpărate, de peste 12.000 mp, cel mai mare fiind cel din Supuru de Jos, județul Satu-Mare, de 3,6 ha.

De asemenea, are un apartament de 44 mp și jumătate dintr-o casă de vacanță de 32 mp din Țaga.

Consilierul are 2 autoturisme, o Toyota din 2008 și o Dacie din 1993, precum și peste 82.000 de lei în conturi, depozite bancare și fonduri de investiții.

Mihai Iepure a împrumutat USR în nume personal cu 100.000 de lei și a luat la rândul său credite de 109.000 de lei.

Ca venituri, acesta a încasat în 2023 o indemnizație de 15.756 lei ca și consilier județean, plus 1225 de lei de la Colegiul Medicilor Stomatologi.

Pițu: Terenuri, apartamente și bani în bănci

Consilierul județean Adrian Pițu (USR) este deținătorul de trei terenuri în Jucu de Sus și Jucu de Mijloc, în suprafață totală de aproape 2500 de mp, un apartament de 69 mp în Jucu de Mijloc și a unui alt apartament de 80 mp în Cluj-Napoca și conduce un autoturism Toyota din 2010.

Pițu are aproximativ 300.000 de lei în conturi, depozite bancare și fonduri de investiții, dar a luat și un credit de 327.000 de lei.

Acesta a încasat puțin peste 20.000 de lei ca salariat la un SRL, dar și dividende de 165.000 lei, la care se adaugă 7700 de lei indemnizație de consilier local la Jucu.

Secară: Patru case și patru apartamente

Dorel Secară (PMP) are jumătate din patru terenuri în comuna Borșa, care totalizează peste 7 ha și jumătate din patru case de locuit și patru apartamente, precum și dintr-un spațiu comercial/ producție de 1000 mp situate în Cluj-Napoca și Borșa.

Acesta mai are două Dacii Duster și un Logan, dar și patru tractoare, o remorcă și o mașină agricolă.

Secară are în conturi bancare aproape un milion de lei și a încasat în 2023 o sumă de 23.319 lei ca salariu de la firma unde este administrator. De asemenea, a încasat aproape 300.000 de lei ca subvenții APIA și din activități agricole.

Timiș: Lei, euro și dolari în depozite bancare și acțiuni

Ionela Timiș (USR) nu are terenuri sau case pe numele său ci doar un autoturism Peugeot din anul 2005.

În conturi, depozite bancare și fonduri de investiții are circa 177.000 de lei și peste 16.000 de dolari.

De asemenea, aceasta are acțiuni și titluri de stat de 1200 de lei și 7000 de euro.

Timiș a lucrat ca manager programe IT la firma Emerson, dar nu și-a trecut venitul realizat.

Curea: Trei mașini și bijuterii din aur de 25.000 de euro

Consilierul județean Alexandru Curea (AUR) deține jumătate dintr-un teren de aproape 4000 de mp în Cluj-Napoca și jumătate dintr-o casă de locuit de 104 mp în satul Chesău.

Acesta are trei mașini: Mercedes din 2001, Peugeot din 2004 și Toyota din 2007, dar și bijuterii din aur evaluate la 25.000 de euro.

Curea nu are conturi și depozite bancare, ci doar un credit de 40.000 de lei.

Consilierul județean a câștigat 55.000 de lei ca agent vânzări și 5800 de lei ca și consilier la Camera Deputaților.

Irimie: Apartament și teren în Saturn

Mircea Irimie (AUR) are jumătate din 2 terenuri în satul clujean Micești de aproape 6000 mp, tot jumătate dintr-un teren de 23,60 mp în localitatea Saturn, județul Constanța, și unul de 22,37 mp în Cluj-Napoca.

Irimie mai are jumătate dintr-o casă de locuit de 380 mp în Micești, o jumătate dintr-un apartament de 30,73 mp în Saturn, dar și un apartament de 52,78 mp în Cluj-Napoca.

Consilierul conduce o mașină Dacia Duster din 2022.

Acesta are un depozit bancar de 40.000 de lei și unul de 500 de euro și a acordat un împrumut de 91.000 de lei în nume personal unui SRL.

În anul 2023, Mircea Irimie a încasat un salariu de 2343 de lei și o indemnizație de șomaj de 8446 lei.

Și Irimie a fost deputat de Cluj.

Petaca: Nimic – nimic, în afară de o mașină

Dan Petaca, de asemenea consilier județean AUR, nu are nici un teren, casă sau cont/ depozit bancar pe numele său, ci doar un autoturism Ford din anul 2006.

Consilierul județean a încasat în anul 2023 suma de 41,60 lei de la Camera Deputaților.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un clujean atrage atenția asupra pericolului reprezentat de șinele de cale ferată dezafectate de pe DN1C, în centrul localității Jucu. Situația problematică a fost semnalată autorităților, fiind o sursă de riscuri pentru participanții la trafic.

Un cititor Cluj24 a semnalat că asfaltul din jurul șinelor este sever degradat, formând cratere care pot provoca daune grave autoturismelor.

Propunere: scoaterea șinei și nivelarea drumului

Șinele sunt parte a unei linii feroviare dezafectate, care nu mai are nicio utilitate practică. Acesta propune scoaterea lor completă și nivelarea drumului pentru a elimina pericolul.

„Doresc să vă semnalez pericolul foarte mare pe care îl reprezintă şinele de cale ferată din centrul localității Jucu pe DN1C, înainte de semaforul spre Jucu de sus, sens spre Dej. Asfaltul de sub ele este foarte deteriorat şi s-au format cratere mari, şi rişti să-ţi tai anvelopele sau să primeşti un şoc foarte mare trecând peste ele. Este o cale ferată dezafectată de mult, şi nu are nici o conexiune cu nimic, sunt doar nişte şine care traversează drumul şi s-ar putea dezafecta şi nivela frumos acolo”, a arătat clujeanul.

Manevre riscante și parapeți inestetici

Problema este amplificată de manevrele bruște pe care șoferii le fac pentru a evita craterele, existând riscul de a intra pe contrasens sau în parapeții metalici recent instalați. Cetățeanul propune vopsirea parapeților cu vopsea fosforescentă și marcarea lor cu semne roșii pentru o mai bună vizibilitate pe timp de noapte.

„Mulţi şoferi fac manevre foarte bruşte de schimbare a benzii şi riscă să intre pe contra-sens sau în noii parapeţi metalici extremi de urâţi şi inestetici pe care nicăieri, în nici o ţară europeană, nu i-am mai văzut. Ar trebui vopsiţi acei parapeţi cu vopsea fosforescentă deoarece acel gri este mat, iar noaptea abia îi vezi, precum trebuie marcaţi şi cu semne roşii”, a mai spus acesta.

Propunere pentru creșterea vitezei și instalarea de camere radar

O altă sugestie vizează creșterea limitei de viteză pe această porțiune de drum la 70 km/h, air în locul parapeților metalici, se propune instalarea de camere radar fixe, conforme cu legislația adoptată în octombrie 2024, care permite astfel de măsuri pentru monitorizarea traficului.

„Era mult mai simplu să fie mărită viteza la 70km/h, deoarece fiind în linie dreaptă, nu reprezintă nici un pericol acea viteză, şi în loc de parapeţii aceia extrem de urâţi, parcă sunt pripoane pentru cai şi vite, se puteau pune camere radar fixe, care sunt perfect legale după noua legislaţie care a intrat în vigoare în octombrie 2024”, susține clujeanul.

Cetățeanul arată că a trimis petiție la Primăria Jucu și la CNAIR să repare calea ferată de la Jucu sau să o scoată, arătând că din calea ferată mai există doar câțiva metri, restul fiind deja eliminată.