În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Mijlocașul Andrei Artean s-a transferat, miercuri, de la CFR Cluj la Universitatea Cluj, liderul Superligii de fotbal, au anunțat cele două cluburi.

Campion al României cu Farul Constanța, Andrei Artean (31 de ani) a evoluat în 23 de partide pentru CFR.

Născut pe 14 august 1993 la Hunedoara, Artean a început fotbalul la formația locală, FC Hunedoara, iar în 2010 a făcut pasul la grupele de juniori ale celor de la Politehnica Timișoara. În 2012, a debutat pentru ACS Poli în eșalonul secund într-o remiză, scor 1-1, împotriva celor de la UTA.

Mutare din deal în vale. „U” Cluj și-a luat mijlocaș de la rivală

A debutat pe prima scenă a fotbalului românesc în data de 12 august 2015, atunci când, tot în tricoul celor de la ACS Poli, a evoluat meciul cu ASA Târgu Mureș (0-0). Cu excepția perioadelor în care a fost împrumutat la FC Caransebeș și CSM Râmnicu Vâlcea, Artean a fost jucătorul echipei timișorene până în vara anului 2018, timp în care a strâns 106 meciuri în alb ș violet, contribuind cu opt goluri și două pase decisive.

Primul sezon la Viitorul Constanța, echipa care l-a achiziționat în schimbul sumei de 100.000 de euro, a fost unul prolific pentru Artean, care a câștigat Cupa României cu formația de la malul mării. Stagiunea 2019-2020 a început tot cu un trofeu pentru Artean și echipa sa, Supercupa României, în fața celor de la CFR, grație chiar golului marcat chiar de mijlocaș, în minutul 86 al întâlnirii.

„Are trei convocări la naționala României”

În sezonul 2022-2023, Andrei Artean a fost o piesă de bază în echipa constănțeană pregătită de Gheorghe Hagi care a câștigat Superliga. Artean a mai jucat pentru gruparea dobrogeană până în luna ianuarie a anului 2024, când a făcut trecerea la formarea cipriotă Apollon Limassol. La FC Viitorul/Farul, Artean a evoluat în 208 meciuri în toate competițiile, dintre care două în preliminariile Champions League, trei în preliminariile Europa League și șase în tururile preliminare din Conference League.

La Apollon, Artean a fost utilizat în 22 de partide în a doua parte a sezonului 2023-2024, reușind un gol și un assist. În vara anului trecut, acesta a revenit în România și a evoluat în prima jumătate a acestui stagiuni pentru CFR.

Are trei convocări la naționala României, în mandatele lui Edward Iordănescu și Mircea Lucescu, aflându-se pe bancă atât la partida cu Elveția (1-0) din 2023, cât și la partidele cu Kosovo (0-3) și Lituania (3-1) de anul trecut.

„U” Cluj l-a mai transferat în această iarnă pe portarul Ștefan Lefter (Corvinul Hunedoara), dar și pe mijlocașul slovac Andrej Fabry (UTA), transfer care va fi valabil, însă, din vară.

Într-un top al celor mai dinamice orașe, Clujul este pe primul loc. Urbanizarea intensă din perioada comunistă a dus populația urbană de la circa 20% în anii ’40 la peste 50%. După București, sunt 7 mari poli regionali de dezvoltare: Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Iași, Galați și Constanța. 

Fiecare avea o regională CFR și o universitate comprehensivă, dar și o populație de peste 300.000 de locuitori, arată un raport al grupului Rethink România. În regiuni, au luat avânt mai ales reședințele de județ, alte 20 având populații de peste 100.000 de locuitori. Dar marele val de urbanizare a fost inversat odată cu falimentul industriei comuniste. În anii ’90 vorbim în multe cazuri de o re-ruralizare: atât autentică (reîntoarcerea în satele de origine ale unor muncitori), cât și administrativă (suburbanizare).

Clujul, oraș-magnet. CONDUCE în topul celor mai dinamice orașe din România

Datele luate în calcul pentru a determina dinamica unui oraș includeau construcția de locuințe, atragerea de studenți din afara județului sau numărul de locuri de muncă. Dinamismul polilor de dezvoltare este influențat de mulți alți factori care pot influența, de exemplu, mediul antreprenorial sau calitatea vieții. Mulți factori sunt extrinseci, iar alții sunt greu de măsurat.

Recent, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat un index amplu care evaluează orașele principale ale României (București și reședințele de județ) în baza a 51 de criterii. Acestea sunt grupate în 13 domenii, la rândul lor amalgamate în 3 categorii majore – calitate, prosperitate, vibrație. Cele 51 de criterii includ atât aspecte demografice și economice, cât și multe alte seturi de date: de la date geografice (climă, acces la spațiu verde), la elemente civice (mediul asociativ local) și multiple aspecte economice sau culturale.

Indexul nu măsoară doar calitatea administrației locale, ci și impactul mediului privat sau al poziției geografice a fiecărui oraș în parte. Acest aspect este important în condițiile în care accesul la infrastructură istorică sau o climă mai bună pot constitui factori importanți în puzzle-ul care determină succesul și atractivitatea unui oraș.

Deși metodologia și obiectivele studiilor Rethink și IOV diferă, rezultatele obținute prezintă mai multe similitudini.

În mod notabil, Rethink identificase șase mari poli de dezvoltare cu reziliență demografică: București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și Sibiu. Acești poli s-au plasat și pe primele 6 poziții în ierarhia generală rezultată din City Index-ul dezvoltat de IOV.

„Fenomenul de concentrare a populației s-a accelerat”

În mod crucial, studiul scalează performanța orașelor analizate în funcție de populație, ceea ce minimizează – dar nu înlătură complet – avantajele orașelor mari. Evident, unele beneficii ale unei populații mai mari (existența unei universități, număr mare de conexiuni de transport, servicii diversificate) nu vor fi înlăturate de utilizarea de date relative (la populația județului).

După 2029, va începe marea pensionare a „decrețeilor”. Îmbătrânirea accelerată a populației (și scăderea populației de vârstă activă) a afectat deja mai multe state europene sau est-asiatice, având ca impact o scădere asimetrică a populației, arată raportul Rethink.

Contrar așteptărilor ca locuințele să se ieftinească sau ca presiunea pe marile orașe să scadă, fenomenul de concentrare a populației s-a accelerat în multe cazuri. Tinerii pleacă din cele mai îmbătrânite orașe, luând de multe ori calea câtorva orașe-magnet atractive. Acestea nu sunt în mod necesar cele mai mari.

De exemplu, în Spania, orașele cu creștere rapidă au inclus capitala Madrid, dar și orașe regionale precum Valencia sau Alicante. În SUA, creșterea popularității muncii „remote” și creșterea prețurilor la locuințe în marile orașe au dus la boom-uri neașteptate în orașe relativ micuțe, precum Coeur d’Alene, în statul Idaho sau Murfreesboro, în Tennessee.

„Presiunea de a fi un loc atractiv, ca oraș, se va accentua”

În viitor, ne așteptăm ca și în România un număr limitat de orașe-magnet să atragă majoritatea imigranților de pe plan intern, dar și internațional. În acest sens, va exista o presiune deosebit de mare pe orașele din țară de a „performa”. Această performanță poate lua fie forma unei specializări de succes (de exemplu pentru un set de industrii sau tip de servicii), fie asigurarea unui nivel de trai ridicat pe mai multe planuri.

Presiunea de a fi un loc atractiv, ca oraș, se va accentua. După 2030, tendințele demografice vor face din atractivitatea orașelor un atu important în ceea ce va fi un joc cu sumă nulă: de multe ori orașele performante vor crește pe seama celor care nu oferă perspective economice adecvate sau un stil de viață dezirabil tinerilor înalt calificați.

Deja se observă tendința de concentrare demografică în anumiți poli. Cel mai bun exemplu este partea sudică a României, unde capitala a avut o traiectorie pozitivă, dar cele mai multe orașe s-au confruntat cu un declin accentuat pe durata tranziției. Transilvania, în contrast, s-a remarcat prin natura policentrică a dezvoltării.

Concluzii: orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili

Există tot mai multe dovezi care arată că boom-ul economic din ultimii 20 de ani s-a tradus diferit pentru orașele din România. O parte au profitat și și-au consolidat poziția în economia națională, au devenit atractive și au reușit să ofere o gamă diversificată de servicii cetățenilor. Altele au profitat de avantajele naturale pe care le au, de exemplu proximitatea față de frontiera de Vest sau marile căi de comunicare.

În același timp, pe fondul unei iminente accelerări a procesului de îmbătrânire a populației, orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili. Deja s-a observat în alte state că declinul demografic accentuează asimetriile de evoluție demografică dintre orașe. Mai mult, în condițiile în care dezvoltarea relativă a orașelor pare să fie măcar parțial condiționată de o populație numeroasă, există riscul ca cele mai puțin atractive municipii să se confrunte cu un declin al ofertei de servicii publice și private și implicit cu formarea unui cerc vicios al declinului.

Totuși, creșterea economică din România ultimilor 24 de ani pune la dispoziția celor mai multe orașe resurse care – împreună cu creativitatea mediului antreprenorial și a autorităților – le oferă șansa de a se reinventa și de a se îmbunătăți într-un mod care să le garanteze relevanța în deceniile următoare.

Sursa: Hotnews

Situația politică internă, rezultat al anulării alegerilor prezidențiale, lipsa bugetului de stat dar și creșterea inflației în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, au fost tot atâtea motive pentru banca centrală să mențină dobânda de referință la valorile stabilite în august trecut.

Miercurea aceasta, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%/an (una din cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană), pe cea a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi, respectiv, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

Dobânzile ar putea SCĂDEA la jumătatea anului

Piața a anticipat această decizie și am asistat lo o creștere marginală a indicilor ROBOR, care se află la jumătatea distanței dintre rata de referință și cea pentru facilitatea de depozit, față de începutul lui septembrie când se situa în apropierea pragului de 5,50%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, valoare stabilită marți. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%, iar cel la 12 luni de la 6,04 la 6,06%.

„Cursul euro a crescut marginal”

O primă scădere a dobânzii de politică monetară este anticipată de piață pentru jumătatea anului, pentru ca în decembrie aceasta să se situeze la 5,75%.

Chiar dacă la nivel regional se observa o tendință de apreciere a monedelor, în piața locală cursul euro a crescut marginal de la 4,9742 la 4,9750 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei.

Chiar dacă, conform departamentului Muncii, indicele global al prețurilor din Statele Unite a crescut în decembrie la 2,9% de la 2,7%, iar inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a atins un nivel de 3,2%, euro s-a apreciat la 1,0287 – 1,0355 dolari.

Media monedei americane a scăzut de la 4,8491 la 4,8266 lei, după creșterea la începutul acestei săptămâni a unui vârf de 4,8734 lei, când euro a scăzut la 1,0178 dolari, valoare care se mai înregistra în noiembrie 2022.

Creșterea inflației de bază va permite Rezervei Federale să mențină dobânda de referință la 4,25 – 4,50%, față de 3% în cazul BCE, ceea ce imprima o tendință ascendentă dolarului american.

În 19 decembrie cursul lirei sterline a atins un maxim istoric de 6,0430 lei, și se părea că tendința este una de creștere. Însă înrăutățirea costurilor de împrumut ale Regatului Unit, au redus achiziția de monedă britanică iar aceasta a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 5,9005 lei, față de 6,0012 lei, miercurea trecută.

„Prețul gramului de aur a crescut miercurea aceasta la 417,1686 lei”

Moneda elvețiană se menține în jurul pragului de 0,94 franci/euro, iar media ei a fost stabilită miercurea aceasta la 5,2934 lei, față de 5,3185 lei în prima ședință din acest an.

În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a crescut miercurea aceasta la 417,1686 lei, după de la începutul săptămânii a fost atins un maxim istoric de 419,9433 lei. Uncia de aur se tranzacționa între 2.668,70 și 2.697,30 dolari, mai jos cu circa 100 dolari sub recordul înregistrat în octombrie trecut.

După ce a cochetat la începutul săptămânii cu o scădere sub 90.500 dolari, sub presiunea vânzărilor și a aprecierii monedei americane, bitcoin se tranzacționa la jumătatea ei în culoarul 96.484 – 99.421 dolari. Ethereum fluctua între 3.186 și 3.312 dolari.

Radu Georgescu

Interpretul de muzică populară Grigore Leșe a fost dus de urgență la spital după ce a susținut un recital la Gala Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoșani. Artistul s-a simțit rău imediat după ce a terminat de cântat.

Ulterior, i s-a făcut rău și a fost transportat de urgență la spital. Potrivit medicului șef al UPU-SMURD, Ramona Guraliuc, interpretul a fost preluat de ambulanță de la hotelul în care era cazat, după ce s-a simțit rău și a sunat la 112.

O echipă SMURD cu medic i-a oferit primul ajutor, după care l-a transportat la urgențele Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.

Artistul în vârstă de 71 de ani a fost adus la spital cu tensiune ridicată și temperatură mare. După ce a trecut prin mai multe analize medicale, doctorii vor decide ce tratament îi vor administra.

Grigore Leșe, în vârstă de 71 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România, specializat în cântecele din zona Țării Lăpușului. Cu studii la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și doctor în muzică, el predă în prezent la Universitatea din București și la Universitatea de Muzică București.

În trecut, Grigore Leșe a mai avut episoade legate de starea sa de sănătate. De exemplu, în septembrie 2024, artistul a postat pe rețelele sociale un videoclip în care cânta de pe patul de spital, menționând că a fost internat pentru câteva investigații medicale și că se simte bine.

De asemenea, în trecut, artistul a menționat că a renunțat la alcool de peste 20 de ani și a avut probleme de sănătate care l-au adus aproape de moarte.