În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Guvernul a anunțat devansarea eliminării facilităților fiscale pentru industria IT, măsură prevăzută inițial pentru 2028, care ar urma să fie aplicată din ianuarie 2025. Decizia Executivului a generat reacții puternice din partea reprezentanților industriei.

Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster, o autoritate recunoscută în sectoarele IT și robotică, cu dublu doctorat în Inginerie și Economie, a declarat pentru Cluj24 că decizia Guvernului este pripită și arată o abordare incorectă față de cetățeni și de mediul economic.

„Nu e ceea ce trebuie, e o măsură luată în pripă, sau poate să a fost planificată dar acum anunțată, dar pe care nu este bine să o pui în practică fără să previi din timp mediul economic, ca să își poată planifica lucrurile, lucru care arată clar că nu a fost o abordare corectă față de cetățeni și față de mediul economic”, a explicat Brad.

Îngrijorări privind efectele asupra sectorului IT

Acesta a declarat că măsura anunțată de Guvern este îngrijorătoare și va avea un efect negativ în economie.

„Sunt efecte multiple, o dată îngrijorare, are un efect din punct de vedere psihologic în primul rând. Pe urmă, măsurile anunțate vor avea un efect negativ în economie, în niciun caz nu va duce la dezvoltare. Este o chestiune mai degrabă contabilă decât dezvoltare economică. Intervenția ar trebui să se facă exact acolo unde sunt cheltuieli foarte mari în aparatul de stat, acolo trebuie făcută reformă”, a arătat președintele Cluj IT Cluster.

Firmele se gândesc la relocarea activității

În opinia sa, impactul asupra sectorului IT va include scăderea profitabilității și pierderea locurilor de muncă, prin relocarea activității în alte țări, cum ar fi Republica Moldova, care oferă încă facilități fiscale.

„Profitabilitatea sectorului de IT va avea de suferit, ceea ce va duce la consecințe negative în ceea ce privește sustenabilitatea firmelor. Vor fi locuri de muncă pierdute. Cheltuielile salariale vor fi mai mari, nu am făcut un calcul. În aceste condiții se vor lua măsuri de sustenabilitate din partea companiilor. Am putea vedea un transfer al activității în alte părți ale lumii, de exemplu în Republica Moldova, unde există încă o serie de facilități pentru sectorul de IT. Multe firme se vor gândi, probabil, să își deschidă filiale acolo, să își desfășoare activitățile acolo”, a mai spus Stelian Brad.

Măsura, efecte negative asupra economiei locale

Efecte negative se vor face simțite și în economia locală, este de părere Brad, inclusiv stagnarea sectorului și reducerea contribuției economice a IT-iștilor care deja aleg să lucreze de la distanță din alte orașe.

„Un efect de stagnare a sectorului s-a văzut deja de anul trecut, a avut loc relocarea multor IT-iști care nu mai locuiesc în Cluj, își desfășoară activitatea în alte orașe, lucrează de la distanță dar nu mai locuiesc în Cluj și acest lucru va avea, în mod clar, consecințe asupra economiei locale.

O măsură contestată

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) critică decizia ca fiind una „intempestivă” și lipsită de consultare reală cu mediul de afaceri, care poate avea efecte negative severe asupra economiei, precum reducerea locurilor de muncă, retragerea unor investitori internaționali și pierderea competitivității globale.

ANIS avertizează că industria IT riscă să devină izolată pe piața internațională, pierzând din atractivitatea pentru investitori și subminând eforturile de digitalizare a economiei românești. În ultimii cinci ani, sectorul IT a generat un excedent la export de peste 20 miliarde de euro, contribuind direct cu 8% la PIB și indirect cu peste 14%. Măsurile anunțate pun în pericol acest parcurs.

Decizia de eliminare a facilităților fiscale ar putea duce la o diminuare a competitivității industriei IT, la scăderea numărului de locuri de muncă și la relocări masive ale companiilor. Studiile ANIS indică deja o reducere a forței de muncă în 2023 cu aproximativ 10.000 de locuri.

O mașină a luat foc luni seară, pe strada Donath din cartierul Grigorescu. Pompierii au intervenit la fața locului cu o autospecială pentru stingerea flăcărilor.

Pompierii clujeni au intervenit la un incendiu care a cuprins o mașină care circula pe strada Donath din Cluj-Napoca. Nu sunt semnalate victime, iar incendiul nu este în pericol de extindere.

„A fost trimisă o autospecială de la Detașamentul 2 de Pompieri Cluj-Napoca. Nu au fost anunțate probleme, nu este o situație de amploare, nu sunt victime și nu există pericolul ca focul să se extindă. Urmează să vedem în ce măsură e avariată mașina, dacă e în totalitate sau doar la compartimentul motor”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Cluj.

Update

Pompierii au lichidat incendiul, însă autoturismul a ars în totalitate, a informat ISU Cluj. La fața locului a fost chemată o ambulanță pentru o femeie care a suferit un atac de panică.

„Toate persoanele aflate în autoturism au reușit să se autoevacueze, una dintre acestea suferind un atac de panică. Mai exact, este vorba despre o femeie de aproximativ 25 de ani, evaluată de către echipajul SAJ”.

Cauza izbucnirii incediului este o defecțiune la compartimentul motor.

Polițiștii de la Penitenciarul Spital Dej se alătură protestului inițiat de colegii lor de la Penitenciarul Gherla, refuzând să efectueze ore suplimentare.

Membrii Sindicatului Hipocrate din Dej își exprimă nemulțumirea față de măsurile economice impuse prin „Ordonanța trenuleț” și refuză să lucreze ore suplimentare, începând cu data de 30 decembrie 2024, ora 14.

Refuzul muncii suplimentare, un semnal de nemulțumire

Sindicatul Hipocrate a transmis o notificare oficială prin care informează angajatorul că, începând cu 30 decembrie 2024, polițiștii de penitenciar din Dej nu vor mai accepta muncă suplimentară.

„Sindicatul HIPOCRATE, în temeiul prevederilor art. 120, alin. 2 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, vă aducem la cunoștință că, începând cu data de 30.12.2024 ora 14, poliţiştii de penitenciare înscriși pe tabelul anexat prezentei notificări nu sunt de acord să efectueze muncă suplimentară.

Totodată, vă învederăm faptul că, în situația în care, după data prezentei notificări, poliţiştii de penitenciare înscriși pe tabel vor fi planificați în serviciu în afara uratei normale a timpului de muncă săptămânal, ne vom adresa instituţiilor abilitate, inclusiv instanţei de judecată, deoarece considerăm că această practică reprezintă in abuz al angajatorului faţă de angajaţi”, se arată în document.

Nemulțumiri legate de „Ordonanța trenuleț”

Decizia de a refuza munca suplimentară vine în contextul nemulțumirilor legate de măsurile economice impuse prin controversata „Ordonanță trenuleț”. În Penitenciarul Gherla, unde mai bine de 350 de polițiști au semnat tabele de refuz pentru orele suplimentare, situația este similară, mulți angajați acumulând lunar între 80 și 100 de ore suplimentare.

Update

La Penitenciarul Spital Dej nu a intrat în serviciu personalul care a avut ore suplimentare.

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a lansat o licitație pentru servicii de cadastru necesare modernizării și electrificării liniei ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, în vederea exproprierilor aferente proiectului de utilitate publică.

CFR SA a lansat, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație care are ca obiect „Servicii topo-cadastrale în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a tuturor terenurilor necesare implementării proiectului și continuarea procedurii de expropriere a imobilelor afectate de lucrarea de utilitate publică Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor”, scrie clubferoviar.ro.

Valoarea estimată a contractului este între 4.116.800 și 4.940.160 lei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 10 februarie 2025, ora 15:00, iar ofertele vor trebui să rămână valabile până la 10 august 2025.

Exproprieri pentru realizarea lucrărilor

Modernizarea liniei ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor include electrificarea și reabilitarea acesteia. În acest sens, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 1437/12.12.2022, prin care au fost demarate procedurile de expropriere pentru imobilele situate pe traseul liniei ferate.

Este vorba despre imobile aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Cluj-Napoca, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Izvoru Crișului, Huedin, Poieni, Ciucea și Negreni – județul Cluj; Cuzăplac și Almașu – județul Sălaj; Bulz, Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului, Măgești, Aștileu, Țețchea, Tileagd, Săcădat, Oșorhei, Oradea și Borș – județul Bihor.

Procedurile de expropriere, inclusiv consemnarea sumelor pentru despăgubiri, notificarea proprietarilor și emiterea deciziilor de expropriere, au fost deja inițiate.

Proprietarii nu pot dispune în mod liber de terenurile rămase

În conformitate cu prevederile legale, în vederea clarificării situaţiei juridice a zonelor afectate de exproprieri, expropriatorul trebuie să întocmească documentația cadastrală. Documentația cadastrală întocmită de firma selectată va fi recepționată de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. Ulterior, un expert evaluator ANEVAR va întocmi un raport de evaluare pentru imobilele expropriate care au suferit modificări față de datele inițiale.

Proprietarii afectați au solicitat accelerarea procesului de acordare a despăgubirilor. Acestea depind însă de finalizarea documentațiilor cadastrale, în condițiile în care cărțile funciare sunt blocate din cauza suprapunerii cu coridorul de expropriere. De asemenea, proprietarii nu pot dispune în mod liber de terenurile rămase.