Un specialist în construcții: Unde au minusuri lucrările de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca

Mariana Garștea (CEO Sixense România) este specialist în monitorizare structurală și geotehnică și în soluții pentru transformarea digitală a infrastructurii. Compania pe care o conduce oferă soluții și expertiză pentru sănătatea mediului construit, prin automatizarea procesului de urmărire a comportării construcțiilor în timp, atât pentru etapa de execuție, cât și pentru cea de exploatare a proiectelor.

La invitația redacției Cluj24, aceasta a acceptat să analizeze câteva aspecte legate de șantierul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, care a trecut prin câteva etape ce semănau a haos.

Pe lângă desele schimbări de benzi pentru circulația mașinilor și îngrămădeala cauzată între autoturisme, au fost afectați și pietonii, care la rândul lor nu aveau un traseu bine delimitat iar clujenii au reclamat și ritmul lent al lucrărilor.

În Cluj-Napoca este în derulare o lucrare mare de modernizare a Bulevardului 21 Decembrie 1989, care străbate orașul de la Est la Vest. Pietonii au cel mai mult de suferit pentru că nu au traseu delimitat. Cum credeți ar trebui protejate zonele din jurul anumitor șantiere, ce fel de riscuri există atunci când proiecte mari de infrastructura (de transport, de exemplu) sunt modernizate sau se plănuiește reabilitarea lor, ce trebuie luat în considerare?

Mariana Garștea: Fiecare proiect de infrastructură de transport – fie că vorbim despre modernizarea sau reabilitarea lui, fie că vorbim despre dezvoltarea unui proiect nou – vine cu o serie de riscuri care trebuie identificate, bugetate și monitorizate, și în funcție de care trebuie luate măsuri clare înaintea demarării.

Strict legat de riscurile cu impact asupra construcțiilor din zona de influență a noilor șantiere, menționez: riscurile de mediu (care sunt identificate în faza de aprobare de către inițiatorul proiectului, prin studiile de mediu referitoare la zgomot, vibrații, nivelul de praf etc.), respectiv riscul structural pentru construcțiile învecinate (identificat de către proiectanți în etapa de realizare a studiilor de teren și pe durata proiectării).

Măsurile potrivite pentru diminuarea impactului acustic, structural etc. sunt propuse de către cei care identifică riscurile și aprobate sau nu de către autoritățile publice, însă sunt specifice și depind de fiecare proiect.

Una dintre cele mai importante măsuri este comunicarea cu cei din zonele afectate. Este clar că orice șantier produce deranj, însă atât timp cât se comunică organizat și targetat, cât se prezintă beneficiile proiectului, respectiv măsurile propuse pentru diminuarea acestor riscuri, tot proiectul se derulează altfel, inclusiv reacția populației din zonă este complet alta – și se schimbă în bine.

De la infrastructura destinată pietonilor, astfel încât aceștia să fie în siguranță la traversarea zonei, echipamente cu amortizoare la monitorizarea structurală a construcțiilor din zona de influență, toate trebuie planificate din faza de studii, avize, proiectare.

Nivelul de informație și tehnologie nu ne mai permite nouă, ca industrie, să ajungem în situații de genul celei descrise în întrebarea dvs.