Connect with us

Clujul de altădată

Un MUNICIPIU de studenţi UBB la Cluj, 48.000. Cea mai MARE, mai VECHE şi mai VALOROASĂ universitate din ţară

Publicat


UBB a început luni cursurile noului an universitar, cu peste 48.000 de studenţi. Un număr mai mare decât populaţia municiiilor clujene Turda (47.744 locuitori) sau Dej (33.497 de locuitori). Este cea mai mare, mai veche, dar şi cea mai bine cotată universitate din România.

48.000 de studenţi în total, 16.000 în primul an

Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, a declarat, luni, la deschiderea noului an universitar, că unitatea de învăţământ pe care o conduce este cea mai mare şi cu cea mai veche tradiţie academică din ţară, dar şi prima din România în topurile internaţionale.
„Universitatea noastră, în acest moment, este cea mai mare comunitate academică din ţară, 48.000 de studenţi.

Are tradiţia academică cea mai veche şi se menţine în metarankingul naţional, care sumarizează toate rankingurile internaţionale majore, pe poţiţia întâi, pe poziţia 1 în ţară. Este un început bun, spun eu, uitându-mă spre exemplu la studenţii din anul I; noi avem aproximativ 16.000 de studenţi la nivel de licenţă şi master în anul I, douăzeci şi ceva de mii de studenţi, dacă socotim şi doctoratele, studiile postuniversitare etc”, a spus Daniel David.

700 de studenţi străini

El a adăugat că alte argumente în favoarea calităţii educaţiei la UBB rezultă din numărul mare de studenţi cu taxă, precum şi de numărul mare de studenţi străini.
„Un lucru foarte important pentru studenţii din anul I: aproximativ 52% sunt studenţi la taxă. Mie asta îmi spune că programele noastre sunt programe atractive, dacă tinerii, familiile lor sunt dispuse să plătească pentru a studia la Universitatea Babeş-Bolyai, acest lucru îmi spune că marca noastră, UBB, este un bun start în viaţă.

De asemenea, avem un număr mare, în comparaţie cu anii trecuţi, de studenţi internaţionali, aproximativ 700, ceea ce iarăşi arată internaţionalizarea universităţii noastre”, a mai spus Daniel David.

Printre cei prezenţi la festivitatea de deschidere s-au numărat acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi fost rector al UBB, acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc, primul rector al UBB după Revoluţia din 1989 şi fost preşedinte al Academiei Române, precum şi invitaţi din străinătate.

Cea mai veche

Universitatea clujeană a împlinit 440 de ani. Pe 12 mai 1581, Ştefan Báthory a emis diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu), precorsorul actualei universităţi.

Principele Transilvaniei Ştefan Báthory a solicitat acordul Papei Grigore al XIII-lea în vederea înfiinţării unui colegiu iezuit la Cluj. Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) a fost emisă de Ştefan Báthory în 12 mai 1581, potrivit site-ului UBB.

În anul 1583, alături de Colegiul Major Iezuit, a început să funcţioneze şi Seminarul Pontifical şi Regal (Seminarium Pontificium ac Regium) pentru preoţii catolici.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Dumitru balanici

    septembrie 29, 2021 la 8:27 pm

    Prima instituţie modernă de învăţământ superior de pe teritoriul principatelor române unite a fost Universitatea din Iaşi, fondată la 26 octombrie 1860

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujul de altădată

REGELE Mihai, 100. A VIZITAT Clujul la 10 ani. 400.000 de lei AUR donaţi de familia regală

Publicat

În 25 octombrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai. El a vizitat Clujul de mai multe ori, începând de la 11 ani neîmpliniţi. În total, vizite regale la Cluj au fost circa 17, potrivit istoricului clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Prima vizită a lui Mihai, la 10 ani

Din câte se ştie, prima vizită a lui Mihai la Cluj a fost în 1932. Încă nu avea 11 ani. L-a însoţit pe tatăl său.

„Din câte îmi amintesc, în 1932 a fost prima dată la Cluj, avea cam 11 ani. A fost cu tatăl său, regele Carol al II-lea. A fost în 1932, când a fost înfiinţată USAMV-ul de acum, agronomia românească. Chiar s-au găsit nişte poze cu acea vizită. Dacă bine îmi amnitesc, pe urmă a fost în 5 noiembrie 1933, când s-a sfinţiat Catedrala Ortodoxă. Şi atunci a fost cu tatăl său.

A mai fost în 1945. Petru Groza, după ce a fost ales în guvern, 6 martie 1945, a introdus administraţia româneasdcă în Ardeal. Ziarul Universul din 15 şi 16 martie 1945 arată vizita regelui, care, după spusele ziariştilor, a fost primit cu mare alai de către români, de primarul Tudor Bugnariu, ginerele lui Lucian Blaga şi cumnatul lui Constantin Daicoviciu”, explică, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Crăciun cu regele la Cluj

Viaţa Ilustrată, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24)

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării, la Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista Viaţa Ilustrată din ianuarie 1940 de episcopal de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopul Nicolae Colan.

Vizitele lui Mihai după revoluţie

Vladimir Alexandru Bogosavlievici trece în revistă şi vizitele de după revoluţie făcute la Cluj de Regele Mihai.

„Pe urmă vine în 2003. A fost invitat de către mitropolitul Bartolomeu, când s-au sărbătorit 70 de ani de la sfinţirea Catedralei Ortodoxe. Pare-se că a mai fost în acel an, când a primit titlul de profesor honoris causa al UBB.

Cred că a mai fost în 2005 la statuile regelui Ferdinand şi a reginei Maria din incinta UBB. Şi în 2006, parcă, tot la invitaţia mitropolitului Bartolomeu, a fost la Mănăstirea Nicula. Cred că a mai fost şi în 2009. Tot după revoluţie a mai fost la Câţcău, tot în judeţul Cluj”, spune istoricul clujean.

17 vizite regale la Cluj şi sute de mii de lei aur

O fotografie mai puţin cunoscută cu Regina mamă Elena şi cu fiul său, Regele Mihai. Fotografia a apărut în 1926, pe prima pagină a publicaţiei L`ILLUSTRATION din Paris (arhiva Cluj24), alături de un articol tematic. Mihai avea mai puţin de 5 ani, iar Elena, mai puţin de 30

Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici socoteşte că, în total, la Cluj ar fi fost făcute 15-17 vizite regale. Iar familia regală a avut un rol important în dezvoltarea oraşului.

„Se pare că vizite regale la Cluj au fost în total 15 sau 17. Familia regală a avut un mare rol în edificarea Clujului românesc ca un oraş cu tradiţii culturale în primul rând. Regele Ferdinand a dat, de exemplu, 400.000 de lei aur ca să se facă institutul de istorie de astăzi, de pe strada Napoca”, menţionează Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Vizite în ţară după exil

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana au efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs astfel invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna.

Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. Principalele momente ale vizitei regelui Mihai I – la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.

La 25 aprilie 1992, la Mănăstirea Putna, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ”Trăiască regele”, ”Regele Mihai”.

Redarea cetăţeniei române regelui Mihai

Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948.

Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ”Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011).

Eforturi pentru UE şi NATO

Regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană.

În perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid. Vizitele, pe lângă întâlnirea cu şeful statului, de regulă, au cuprins o recepţie la ambasada României, întâlniri cu guvernul sau parlamentul, un discurs al regelui la o instituţie militară şi un interviu al regelui într-un ziar de mare tiraj, consemnează volumul ”Nunta de Diamant. Regele Mihai şi Regina Ana împlinesc la 10 iunie 2008, şaizeci de ani de căsnicie”.

Începând cu data de 18 mai 2001, regele Mihai şi regina Ana au efectuat, timp de trei săptămâni, o vizită în România, la invitaţia preşedintelui în exerciţiu, Ion Iliescu.

În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.

La 3 mai 2005, regele Mihai a plecat spre Bratislava şi Praga, dorind să refacă un drum înapoi în istorie, pe traseul urmat de Armata Română, în urmă cu 60 de ani. Pe acest parcurs, a depus coroane de flori la marile monumente ridicate în memoria bravilor ostaşi români căzuţi în luptele din 1945. Cu acest prilej, regele Mihai I, unicul supravieţuitor dintre şefii de stat implicaţi în evenimentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost decorat, la 9 mai 2005, de preşedintele Vladimir Putin, cu medalia ”60 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Aniversări

La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

La 10 iunie 2008, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la căsătorie, regele Mihai I şi regina Ana au sărbătorit ”Nunta de Diamant”, marcată mai întâi de un concert extraordinar la Ateneul Român, în prezenţa a 700 de invitaţi.

Din momentul redobândirii Castelului de la Săvârşin, regele Mihai I şi regina Ana au petrecut aici, în fiecare an, atât Sfintele Sărbători de Paşti, cât şi Sărbătorile de Iarnă, când, potrivit obiceiului, regele Mihai era colindat de numeroase grupuri de colindători, primindu-i, totodată, pe toţi cei care doreau să-i adreseze urări cu prilejul Crăciunului.

La 25 octombrie 2011, zi în care împlinea 90 de ani, Regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

Distincţii primite de Mihai la Cluj şi în România

De-a lungul timpului, regelui Mihai I, membru de onoare al Academiei Române (din 19 decembrie 2007), i-au fost acordate titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009) şi cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), a domnit între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

CLUJUL DE ALTĂDATĂ Boala sinuciderilor la Cluj

Publicat

De

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Ultima vreme cronica sinuciderilor la Cluj creşte în mod considerabil. După impresionanta sinucidere a unei doamne din înalta societate a Clujului şi după grozava dramă din pădurea Baciului, iată că ultima zi ne aduce trei noi sinucideri în mai puţin de 24 de ore.

S-a otrăvit din mizerie

Prima tentativă de sinucidere a fost cea  a lui Oriold Z. şomeur de mai multe luni de zile şi tatăl a lor trei copii. Oriold, vroind să se sinucidă, a băut aproape un kg. de soluţie de sodă caustică. Vecinii şi rudeniile au observat imediat actul desperat a lui Oriold şi au chemat întru ajutor salvarea. Sosind salvarea, Oriold a fost transportat la Clinică încă în decursul serii de ieri. Starea sa este gravă.

S-a împuşcat în prag după ce şi-a luat adio de la părinţi

A doua sinucidere curat zguduitoare s-a petrecut în strada Consiliului Naţional 10, la locuinţa lui Ajtay Odon, funcţiona de bancă şi de prezent concentrat călăraş cu schimbul la Regimentul 11 Călăraşi din localitate. Ajtay s-a sinucis noaptea pe la 1, trăgându-şi două focuri de revolver în inimă.

Ajtay făcea serviciul militar la Regimentul 11 Călăraşi numai de o zi. Era călăraş cu schimbul şi era concentrat pe două săptămâni. În preziua sinuciderii, ştiind că are să plece la armată, Ajtay a petrecut la barul Palace cu mai mulţi cunoscuţi până la orele târzii de noapte. Plecând prietenii spre casă, Ajtay s-a reîntors la bar, unde a stat puţin şi apoi a plecat fără a mai da pe acasă. La orele prescrise de regulament, Ajtay s-a prezentat la regiment, unde şi-a făcut serviciul toată ziua. La orele 9 seara s-a dus acasă, unde s-a întreţinut cu mamă-sa până după miezul nopţii. Cam pe la ora 1 din noapte, motivând serviciul la regiment, şi-a luat adio de la cei de acasă. Nu a ajuns însă bine la prag, că şi-a scos revolverul încărcat, s-a oprit o clipă şi a tras două focuri în regiunea inimii. Dus la sanatorul <<Charite>>, Ajtay a încetat din viaţă după câteva ore de chinuri groaznice, deşi doctorii au cercat a-i salva viaţa printr-o operaţie urgentă.

Din motive familiare o doamnă încearcă să se sinucidă

A treia încercare de sinucidere a fost în Calea Regele Ferdinand 122, unde doamna I. Richter a cercat să se sinucidă noaptea pe la orele 2, tăindu-şi arterele de la mâini cu un briciu. Chemată imediat Salvarea, sinucigaşa a fost transportată la Clinică, unde i s-au dat primele ajutoare, salvându-i-se viaţa. Doamna Richter a cercat să se sinucidă din motive familiare”. [„Patria”, Anul al XII-lea, nr.75, Cluj, 4 aprilie 1930].

felix carte

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

CLUJUL DE ALTĂDATĂ Opera edilitară a primăriei și prefecturei Cluj. Reconstruirea șoselei din Mănăștur

Publicat

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„De doi ani fața orașului nostru s-a primenit radical. Chiar minoritarii sunt uimiți de stăruința cu care primăria municipiului Cluj a urmărit îmbunătățirile edilitare.

Clujul echipagiilor luxoase ale conților și grofilor era neglijat, pardoseala, pietruirea, asfaltarea piețelor și a străzilor lăsau mult de dorit.

În primii ani de după Unire nu era posibilă o energică operă de modernizare. Apoi s-a instalat politica în palatul comunal și a dar naștere la prea multe ravagii. Cine nu-și aduce aminte de regimul de pomină al averescanilor cari au tulburat rosturile financiare și au provocat o penurie generală, încât nu se mai găsea un ban la casieria orașului.

Locul politicianilor a fost luat de gospodari muncitori, cari s-au consacrat cu toată râvna problemelor orașului. Publicul mare este martor permanentelor sforțări de civilizare a Clujului. Piețele Unirii și Mihai Viteazul, Calea regele Ferdinand au aspectele cele mai moderne și mai plăcute. Se va construi un pod nou peste Someș pentru a decongestiona circulația de pe actualul pod central din Calea Regele Ferdinand.

Oriunde te întorci în cuprinsul orașului dai de aceleași transformări cari schimbă fizionomia capitalei Ardealului și ne fac onoare.

Au încetat și șicanele uzinei electrice. Populația Clujului a fost cruțată în vremea din urmă de întreruperile de curent. Tot primăria actuală a inaugurat deservirea curentului electric de către noile motoare Diesel.

Dar nu vrem să ne întindem azi decât la activitatea edilitară propriu-zisă.

Cele din urmă înnoiri se fac în piața gării, unde în vreme ploioasă circulația era făcută imposibilă.

O mare lucrare de îndreptare  șoselei a fost desăvârșită în Mănăștur. De la Academia de Agricultură începând până la hotarul Floreștilor, șoseaua a fost refăcută din nou, înălțată mult astfel încât apa să se poată scurge în șanțuri, fundamentată cu material durabil și bine pietruită la suprafață. Mănășturenii sunt astăzi extrem de mulțumiți că le-a fost dat să vadă această grijă părintească a edililor municipiului și județului. Toată primăvara au durat lucrările la această șosea, care ne face cinste.

Municipiul și prefectura orașului au depus toate strădaniile ca să îmbunătățească deopotrivă centrul și periferiile. Au dovedit curaj de întreprindere și simț de modernizare. Nici o preocupare politică nu deranjează înfăptuirea planurilor de ameliorări continue. Deviza primăriei este: hărnicie, curaj, întreprindere și cruțare”. [„Patria”, anul IX, nr.127, Cluj, 13 iunie 1929].

carte felix

Citește mai departe

ACTUALITATE

Foto. ŞEFUL României cu cel mai LUNG mandat. 107 ani de la MOARTEA Regelui Carol I. VIZITE regale la Cluj

Publicat

rege carol moarte

În 10 octombrie 1914, acum 107 ani, se stingea din viață regele Carol I. Era supranumit „Regele de Oțel” datorită sobrietății și tenacității de care a dat dovadă în perioada când a condus România. Domnia sa de 48 de ani a fost cea mai lungă din istoria statelor românești. Este urmată ca durată de cea a lui Ștefan cel Mare, care a condus Moldova timp de 47 de ani.

rege carol moarte

Carol I pe catafalc şi, alături, regina Elisabeta (Carmen Sylva), carte poştală editată imediat după moartea regelui (arhiva Cluj24)

Ferdinand şi Maria la Cluj

La o zi după moartea lui Carol I, rege devenea, pe 11 octombrie 1914, Ferdinand, nepotul său. Acesta a fost regele României de pe urma căruia Clujul a avut cel mai mult de câştigat.

regina maria

Carte poştală din anii 1920 cu Regele Ferdinand şi Regina Maria (arhiva Cluj24)

Împreună cu Regina Maria, regele Ferdinand a fost în două vizite oficiale la Cluj. Prima vizită la Cluj a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a României la Cluj a avut loc pe 27 mai 1919, în cadrul turneului lor în Transilvania. Între 23 mai și 1 iunie 1919, cei doi au vizitat Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistrița, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Țebea, Alba Iulia, Blaj, Copșa, Sibiu, Săliște, Făgăraș, Brașov.

rege ferdinand regina maria cluj

 Regele Ferdinand şi Regina Maria în vizită la Cluj

Ferdinand şi Maria au ajuns la Cluj pe 27 mai, în jurul orei 10.30, au fost întâmpinaţi la gară și, pe tot traseul până la piața din centrul orașului, s-au bucurat de o primire extraordinară. Defilarea populației a fost mai mare ca oriunde, mii și mii au venit din toate satele învecinate. (…) La Cluj am avut câteva ploi torențiale puternice, dar aceasta nu a diminuat entuziasmul popular, avea să noteze Regina Maria. A urmat masa, primirea tuturor autorităților, vizitarea unor spitale, iar la ora 18.00 s-au îndreptat spre Turda, pentru turneul din Apuseni.

rege ferdinand regina maria cluj 2

Regele Ferinand şi Regina Maria în vizită la Cluj

Regina Maria şi Regele Ferdinand au avut o relaţie nefericită cam tot timpul celor 30 de ani petrecuţi împreună, dar, aşa cum era, relaţia lor a fost benefică României.

Discursul regelui la universitatea clujeană

A doua vizită a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cluj a avut loc în 31 ianuarie-2 februarie 1920, când au participat la inaugurarea universității românești din Cluj.

Printre altele, Primăria a organizat, seara, un banchet la Hotelul New York, pe 1 februarie a avut loc o ședință solemnă în Aula Magna a Universităţii, au participat la banchet dat de rector la Prefectură, apoi la o reprezentație de gală la Teatrul Național.

Pe 2 februarie au vizitat căminele studențești, clinicile și Biblioteca Centrală Universitară, au participat la o defilare a armatei în Piața Unirii, au luat apoi masa la comandamentul militar din Cluj, au participat la un nou spectacol de gală la teatru, după care au părăsit Clujul.

În semn de preţuire, la moartea Regelui Ferdinand, în 1927, universitatea clujeană i-a preluat numele.

Regi şi regine în Cluj

În anii dintre războaie, regele care a vizitat de cele mai multe ori Clujul a fost Carol al II-lea. El a participat la fondarea catedralei ortodoxe, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a Colegiului Academic, precum și a numeroase școli și biblioteci. Regele Carol al II-lea a participat de câteva ori şi la Raliul Feleacului.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Apoi, regele Mihai a participat la fondarea unor instituții importante din Cluj, precum clădirea laboratorului din cadrul Academiei de Înalte Studii Agricole, astăzi USAMV, sau a catedralei ortodoxe.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Regele Mihai a fost cel care a avut şi rolul principal în eliberarea Clujului, în 1944, după patru ani în care orașul fusese încorporat în Ungaria.

Tradiția vizitelor regale la Cluj a fost reluată după căderea comunismului, când Regele Mihai a devenit profesor honoris causa al universității fondate de bunicul său. Acum, custodele Coroanei, Margareta, şi principele Radu sunt cetățeni de onoare ai județului Cluj.

Un decret semnat de Carol al II-lea şi de Octavian Goga (arhiva Cluj24)

Carol I

Carol I al României (Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, 20 aprilie 1839, 10 octombrie 1914), domnitor şi apoi rege al României, 48 de ani de domnie, cea mai lungă din istoria statelor româneşti. A fost primul rege al României.

regele carol i

Un decret semnat de regele Carol I (arhiva Cluj24)

Printre altele, a obținut independența țării, a redresat economia, a dotat România cu instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii, a construit castelul Peleș, a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă. Ion Brătianu a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol și familia sa posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României.

Pe 10 mai 1866, el intră în Bucureşti şi este proclamat domnitor, titlu pe care îl deţine până pe 14 martie 1881, când este proclamat rege, primul al României. Pe 29 iunie 1866 este adoptată prima Constituție a țării, una dintre cele mai avansate constituții ale timpului. A fost un om curajos, pe timpul luptelor desfășurate pe teritoriul Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe Carol ca lider efectiv, regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă.

Când a fost ales principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform Constituției române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine română. În 1869, principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi o mireasă şi a întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, cu care s-a căsătorit pe 3 noiembrie 1869.

Au avut doar un copil, principesa Maria, născută pe 27 august 1870 și decedată după nici trei ani. Lipsa urmaşilor a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României, dar acesta renunţă în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare, care, la rândul său, renunţă la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand.

Ferdinand, Maria, Carol al II-lea, Elena, Mihai

*Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (12/24 august 1865, 20 iulie 1927), al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa, în 1927.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953), a fost regale României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), a domnit între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*Maria a României (29 octombrie 1875, 18 iulie 1938) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, soția principelui de coroană devenit regele Ferdinand I. A fost mama regelui Carol al II-lea şi a avut o contribuţie decisivă pentru România la Tratatul de Pace de la Paris (1919-1920), când s-au fixat graniţele țării.

A fost cea mai frumoasă şi mai influentă politic regină a României şi a avut o viaţă sentimentală tumultoasă. A fost infirmieră pe front în timpul Primului război mondial, iar curajul său în faţa obuzelor i-a impresionat pe contemporani. Poporul o numea “mama răniţilor” şi a iubit-o foarte mult. Era pasionată de flori -în special de violete, culoarea sa preferată fiind violet cardinal, în care a fost înmormântată şi în care s-a purtat doliul- şi şi-a amenajat grădinile după propriile gusturi, iar cea a Castelului din Balcic este uimitoare din punctul meu de vedere, probabil cea mai frumoasă grădină pe care am văzut-o pe viu.

*Regina mamă Elena a României (3 mai 1896, Atena-28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveţia) a fost soţia lui Carol al II-lea şi mama lui Mihai I. S-a căsătorit cu Carol în 1921, an în care s-a născut şi Mihai, dar în 1925, Carol a rămas în străinătate cu amanta sa, Elena Lupescu.

O fotografie mai puţin cunoscută cu Regina mamă Elena şi cu fiul său, Regele Mihai. Fotografia a apărut  în 1926, pe prima pagină a publicaţiei L`ILLUSTRATION din Paris. Mihai avea  mai puţin de 5 ani, iar Elena avea mai puţin de 30 (arhiva Cluj24)

În perioada primei domnii a lui Mihai (1927-1930), Elena a divorţat de Carol, iar în 1932, după întoarcerea lui Carol în ţară, a părăsit România şi i-a fost permis să-şi vadă fiul doar timp de două luni în fiecare an.

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate