În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Consiliul Județean Cluj, ales în urma alegerilor locale din 9 iunie 2024, și-a început, oficial, activitatea la începutul lunii noiembrie. Conform legii, fiecare consilier județean și-a completat declarația de avere aferentă anului 2023, iar Cluj24 le-a verificat aceste declarații și îi prezintă pe cei mai bogați, dar și pe cei mai săraci aleși ai județului.

Tișe, conturi și depozite bancare de un milion de lei și 380.000 de euro

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe (PNL), are pe numele său 2/3 dintr-un teren intravilan în Cluj-Napoca în suprafață de 786 mp, cumpărat în 2011, o casă de locuit de 134 de mp, cumpărată în același an, și o cotă parte de 1/2 dintr-un apartament moștenit de 50 mp.

De asemenea, acesta mai are bijuterii și ceasuri de 17.000 de euro, iar la bănci are conturi și depozite care totalizează un milion de lei și 380.000 de euro.

Alin Tișe a împrumutat în nume personal firma Central Investment Plaza SRL cu peste 5,7 milioane de lei, iar o altă sumă, de peste 3,1 milioane  lei, a fost împrumutată firmei 2 TSP SRL.

Președintele CJ Cluj a mai împrumutat și o altă firmă, TAD Business SRL, cu 800.000 de lei, având și credite bancare de 9,2 milioane de lei.

Acesta a trecut în declarația de avere și darul de nuntă de peste 115.000 de euro.

Tișe a câștigat ca președinte al CJ Cluj aproape 200.000 de lei pe an.

Rațiu: A împrumutat firma Mărul Vesel SRL cu 300.000 de lei

Vicepreședintele CJ Cluj, Radu Rațiu (PNL), are mai multe terenuri în satul Păniceni, de peste 15.000 mp, și alte 4 în Cluj-Napoca fiecare în suprafață de 500 mp, dar și 3 case de locuit, una în Păniceni, de 218 mp, și două în Cluj-Napoca, de 375 de mp, respectiv 119 mp.

Radu Rațiu conduce un BMW X5, din anul 2004.

Acesta are în conturi 17.000 de lei și a acordat împrumuturi în nume personal pentru două firme – RRF Comserv SRL de aproape 50.000 de lei și Mărul Vesel SRL cu 300.000 de lei.

Rațiu are și credite bancare de 670.000 de lei.

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj a încasat în 2023 un salariu de 130.000 de lei de la Cluj Arena unde a fost director, la care se adaugă alte 35.000 de lei de la Mărul Vesel SRL, unde este acționar, și 28.400 lei din chirii.

Vakar: Peste 775.000 de lei și 30.000 de euro în bănci

Celălalt vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan (UDMR), are o casă de 100 mp în Cluj-Napoca, conturi și depozite bancare de 775.000 de lei și 30.000 de euro, și a încasat un salariu de 184.000 pe an, la care se adaugă 24.000 de lei venituri din alte surse.

Ciuta: Apartament în Florești și Logan din 2005

Consilierul județean Cristian Ciuta (PNL) are un apartament de 62 mp în Florești, o Dacie Logan din 2005 și aproape 60.000 de lei în conturi și depozite bancare.

Acesta a încasat de la două firme un salariu de aproape 25.000 de lei, dar și dividente de aproape 180.000 de lei, la care se adaugă 11.000 de lei venituri agricole.

Ciuta a mai încasat 14.000 de lei ca indemnizația de consilier județean, plus 37.000 de lei subvenții din agricultură.

Cojocaru are trei mașini dintre care 2 sunt Mercedes

Igor Cojocaru (PNL) are două terenuri în Turda, unul agricol de 3300 mp și unul intravilan de 1369 mp, o casă de locuit în Turda de 150 mp și 3 mașini, din care 2 Mercedes din 2005, respectiv 2013, și un Nissan Patrol din 1999.

Consilierul are conturi și depozite bancare de peste 310.000 lei și 71.000 de euro și a încasat 181.000 de lei de la Spitalul Municipal Turda, la care se adaugă 11.000 de lei indemnizație de consilier local și alte 11.700 de lei de la un cabinet medical din Ocna Mureș.

Forna: Depozite bancare de 170.000 de lei și 550.000 de euro din vânzarea unor bunuri

Consilierul județean Maria Forna (PNL) are o jumătate dintr-un apartament de 40 mp în Cluj-Napoca, un autoturism VW din 2015 și conturi și depozite bancare de aproape 170.000 de lei.

Aceasta a vândut către firma FOR CM SRL, unde asociat unic este soțul său, Călin Forna, în cursul anului 2024, un teren intravilan în valoare de 471.475 de euro, o casă de locuit în valoare de 54.000 de euro și alte bunuri imobile de peste 31.000 de euro.

De asemenea, aceasta are datorii/credite de peste 1,3 milioane de lei.

Maria Forna a încasat un salariu de 73.000 de lei de la ANCOM, la care se adaugă 40.000 de lei indemnizație de consilier județean și de la ATOP și aproape 20.000 de lei bursă doctorat de la UBB.

Marc: Nu are conturi și depozite bancare

Marinela Marc (PNL) are jumătate dintr-un teren de 1500 mp în Beliș, dar și jumătate dintr-un apartament de 70 mp în Cluj-Napoca și dintr-o casă de vacanță de 120 mp în Beliș.

De asemenea, are o mașină Mitsubishi Eclipse din 2023 și a vândut 2 mașini, o Mazda și un VW Golf, pentru care a primit 7000 de euro.

Consilierul județean nu are conturi și depozite bancare și nici credite pe numele său. Aceasta a încasat peste 127.000 de lei ca șef al ISJ Cluj, la care se adaugă 15.700 de lei indemnizație de la CJ Cluj.

Moldovan: Nu are terenuri, case sau depozite bancare pe numele său

Consilierul județean George Moldovan (PNL) nu are terenuri, apartamente sau conturi și depozite bancare pe numele său, doar un autoturism BMW din 2008. Acesta a vândut anul trecut o altă mașină și a încasat 5000 de euro.

Moldovan a contractat un credit bancar de 180.000 de lei.

Acesta încasat aproape 70.000 de lei salariu de la SAJ Cluj.

Molhem: Diamante și aur de 14.000 de euro

Bashar Molhem, consilier județean PNL, are un teren de 236 de mp în Cluj-Napoca, un apartament de 70 mp, dar și diamante și aur în valoare de 14.000 de euro și bijuterii și ceasuri de aproape 80.000 de lei.

Acesta are în conturi bancare 15.000 de lei.

Molhem a acordat împrumuturi în nume personal către Alastar Ahmed în sumă de 100.000 de dolari și 30.000 de euro, către Melhem M. Saleh de 50.000 de euro, către One Metropolitan SRL de 68.000 de lei și către Astoria Financing SRL de peste 1,2 milioane de lei.

Acesta a luat un credit bancar de peste 100.000 de lei.

Consilierul județean a încasat cadouri de la diverse persoane în valoare de peste 140.000 de lei, iar ca venituri, un salariu ca manager de 37.800 de lei, la care se adaugă alte 13.000 de lei indemnizație de la CJ Cluj.

Morar: 75.000 de lei încasați din indemnizații

Consilierul județean Ignat Morar (PNL) are un apartament de 87 mp în Cluj-Napoca, un autoturism Volvo XC60 din 2018 și nu are conturi și depozite bancare, ci doar un credit de peste 63.000 de lei.

Acesta a încasat peste 81.000 de lei de la cabinetul său de avocat din Dej, la care se adaugă 52.000 de lei de la Compania de Apă Someș, unde este membru în CA, și 23.600 de lei indemnizație de la ATOP.

Morar este fiul primarului din Dej, Costan Morar.

Sămărtean: Patru terenuri, case și mașini, dar niciun salariu trecut în declarația de avere

Iuliu Sămărtean (PNL) are patru terenuri, intravilane sau agricole, în Gherla, Țaga și Chiochiș, cu o suprafață totală de aproape 60.000 de mp, o casă de locuit în Gherla, de 140 mp, și jumătate dintr-un apartament de 62 mp în Florești.

Consilierul județean are 2 mașini, marca Seat și VW, din 2011, respectiv 2017.

Acesta a vândut anul trecut o casă de locuit cu suma de 105.000 euro.

Sămărtean are în conturi bancare o sumă de 144.000 de lei, dar și un credit de 250.000 de lei.

În declarația de avere, acesta nu a trecut salariul încasat de la Electrica, ci doar indemnizația de 13.000 de lei de la Consiliul Județean Cluj.

Sima: Depozite bancare în lei și euro

Consilierul Georgiana Sima (PNL) nu are terenuri, apartamente sau mașini, ci doar conturi și depozite bancare de 185.000 de lei și 25.000 de euro.

Aceasta a încasat 90.800 de lei salariu de la Primăria Cluj-Napoca și 10.000 de lei indemnizație de consilier local la Câmpia Turzii.

Stamatian: Tablouri și icoane de 20.000 de euro

Florin Stamatian (PNL) nu are trecut în declarația de avere că ar deține vreun teren sau casă, în condițiile în care și-a donat casa, evaluată la 5,2 milioane de lei, fiului său. Acesta folosește un autoturism BMW X1 din 2020.

Consilierul deține tablouri și icoane evaluate la 20.000 de euro și bijuterii de 8000 de euro, iar în conturi și depozite bancare are aproape 170.000 de lei și 102.000 euro. De asemenea, mai deține titluri de stat estimate la 100.000 de dolari.

Stamatian a încasat 120.000 de lei de la Institutul Imogen al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și 8000 de lei de la Autoritatea Națională de Management în Domeniul Sănătății, precum și 19.200 de lei de la Academia de Științe Medicale.

De asemenea, a mai încasat 139.000 de lei sub formă de pensie și 31.000 de lei indemnizație de la Parlament.

Florin Stamatian este fost prefect al județului Cluj și deputat.

Stănilă: Credite bancare de 180.000 de euro

Consilierul județean Ovidiu Stănilă (PNL) deține o jumătate dintr-o casă de locuit de 350 de mp și dintr-un apartament de 67 mp, ambele situate în Cluj-Napoca, dar nu are niciun ban în conturi sau depozite bancare.

În schimb, are credite bancare de 180.000 de euro.

Stănilă a câștigat 150.000 de lei ca manager al Spitalului Municipal Turda.

Țiriac: N-are terenuri, case, mașini sau depozite bancare

Paul Țiriac, consilier județean PNL, nu are terenuri, case, mașini sau depozite bancare, ci doar un credit de 102.000 de lei. Acesta a încasat 70.000 de lei salariu de la BT Arena.

Bradea: Terenuri, case și depozite bancare

Consilierul Andrei Bradea (PSD) a trecut în declarația de avere faptul că are 2 terenuri, unul de 667 mp în Cluj-Napoca și unul de 250 de mp în Dej, și două case de locuit, una de 180 mp în Cluj-Napoca și alta de 210 mp în Dej.

De asemenea, are conturi/ depozite bancare de aproape 80.000 de lei, dar și un credit de peste 160.000 de lei.

Acesta a câștigat peste 93.000 de lei din salariu la o firmă din Dej unde este director de vânzări.

Chiorean: A împrumutat PSD Cluj cu 50.000 de lei

Laura Chiorean (PSD) deține un teren de 250 de mp în Cluj-Napoca și jumătate dintr-o casă de locuit de 255 de mp și un apartament de 100 de mp.

Aceasta nu are conturi și depozite bancare, dar a împrumutat organizația județeană a PSD Cluj cu 50.000 de lei. De asemenea, are un credit bancar de 55.000 de euro.

Chiorean a câștigat, ca avocat, aproape 165.000 de lei pe an, plus 3600 de lei ca mediator și 14.000 indemnizație de consilier județean.

Chirteș: Manager de firmă, a câștigat mai puțin decât soția asistent – manager

Consilierul județean Horea Chirteș (PSD) are 10 terenuri intravilane și agricole în Cluj-Napoca și Beliș, însumând aproape 20.000 mp. Acesta nu are trecut nici un apartament pe numele său, nici mașină ori conturi sau depozite bancare și a câștigat ca manager la o firmă suma de 24.336 lei, mai puțin cu 306 lei decât soția sa care este asistent manager la aceeași firmă.

Totodată, Chirteș a încasat 14.411 lei indemnizație de consilier județean și aproape 3000 de euro din închirierea unui teren.

Cordoș: Bijuterii și tablouri de 12.000 de euro

Consilierul județean Alexandru Cordoș (PSD) are 4 terenuri intravilane și agricole situate în Feleacu și Turda în suprafață totală de peste 8 ha, o casă de locuit de 126,5 mp în Cluj-Napoca.

Acesta are bijuterii și tablouri de 12.000 de euro și 120.000 de lei în conturi sau fonduri de investiții.

De asemenea, Cordoș are și un credit bancar de peste 83.000 de lei.

Consilierul a încasat 97.000 de lei ca decan la o universitate privată, peste 16.000 de lei de la altă universitate privată, precum și 35.000 de lei ca și consilier județean, 7000 de lei dintr-un proiect de cercetare și 2500 de lei arendă teren agricol.

Cuibus: Investiții în titluri de stat de peste 1,5 milioane de lei

Un alt consilier județean de la PSD, Valentin Cuibus, are un teren de 2700 mp în Iara, un apartament de 67,5 mp în Cluj-Napoca și o casă de vacanță de 360 de mp în Iara, dar și o mașină Jeep Compass din 2008.

Și Cuibus are bijuterii și tablouri de evaluate la 19.000 de euro și un cont bancar de 65.000 de lei.

Consilierul județean are titluri de stat cu o valoare de peste 1,5 milioane de lei, la care se adaugă altele în valoare de 75.000 de euro. Acesta a acordat un împrumut de 180.000 de lei în nume personal unei persoane fizice și a luat unul de la socrul său, Grigore Zanc, în valoare de 100.000 de lei.

Valentin Cuibus a încasat un salariu de 100.000 de lei de la Palatul Copiilor.

Cuibus a fost șef al ISJ Cluj și prefect de Cluj.

Șerban: N-are casă, mașină și conturi bancare

Ultimul consilier județean PSD, Luana Șerban, deține un teren de peste 1500 mp în Jucu de Sus, dar nu are casă, mașină sau conturi/ depozite bancare pe numele său, ci figurează în declarația de avere doar cu două credite care însumează 36.000 de lei.

Ca venituri, aceasta a încasat de la PSD, unde este consilier juridic, aproape 25.000 de lei într-un an.

Antal: N-are terenuri, casă sau depozite bancare, doar o Skoda

Consilierul județean Antal Geza (UDMR) nu are terenuri, case sau conturi/ depozite bancare ori credite pe numele său, ci doar un autoturism Skoda din 2014.

Acesta a încasat 50.000 de lei de la două fundații, plus 14.000 de lei indemnizație de la Consiliul Județean Cluj.

De asemenea, a mai realizat un venit de 250.000 de lei de la o asociație.

Balla: Deține un autoturism vechi de 36 de ani

Balla Francisc (UDMR) deține o casă de locuit de 120 mp în Gherla și un imobil de 550 mp în comuna Bonțida, dar și un autoturism Suzuki Samurai din anul 1988.

Acesta nu are conturi/ depozite bancare, ci doar un credit de 86.000 de lei.

Balla a câștigat peste 57.000 de lei salariu de la o fundație, la care se adaugă indemnizația de consilier județean de 15.756 lei și dividende de aproape 10.000 de lei.

Lorinczi: A luat împrumut 50.000 de lei de la părinți

Consilierul județean Lorinczi Zoltan (UDMR) are un teren de 1300 mp și o casă de locuit de 178 mp în Căpușu Mic, precum și două apartamente în Cluj-Napoca, de 17 mp, respectiv 60 mp.

Acesta are două mașini, un Renault Clio din 2003 și un Mitsubishi Outlander din 2008, și a vândut una cu 20.500 de lei.

Lorinci are depozite/ conturi bancare de 57.000 de lei, un credit de aproape 200.000 de lei și a luat un împrumut de la părinți de 50.000 de lei.

Consilierul județean a încasat aproape 100.000 de lei de la AFIR,  35.000 de lei de la Consiliul Județean Cluj, plus 23.500 lei din chirii.

Reș: Trei terenuri în Florești și unul în județul Harghita

Reș Eva (UDMR) este deținătoarea a trei terenuri în Florești cu o suprafață totală de 1500 mp și a unuia de 1150 mp în localitatea Gheorgheni din județul Harghita.

De asemenea, are o casă de locuit de 300 mp în Florești și un credit bancar de 27.000 de lei.

Reș a câștigat aproape 20.000 de lei ca asistent manager de la firma unde soțul său este administrator și 15.700 de lei indemnizație de consilier județean.

Szabo-Csorba: Fără casă, mașină și depozit bancar

Szabo-Csorba Zsuzsanna (UDMR) are jumătate dintr-un teren de 310 mp în Cluj-Napoca, dar nu figurează în declarația de avere nici cu casă, mașină sau cont/depozit bancar.

Aceasta a câștigat peste 33.390 de lei de la asociație.

Florea: Are 23 de dolari într-un cont și obligațiuni la Trezoreria SUA de 400 de dolari

Ionuț Florea (USR) deține un teren de 13 mp și două apartamente, de 67,5 mp, respectiv 73,2 mp, în Florești.

Acesta a vândut anul trceut un autovehicul cu 2900 de euro.

Florea are conturi și depozite bancare de circa 270.000 de lei și 23,65 dolari, precum și titluri de stat, acțiuni și obligațiuni cu o valoare totală de 140.000 de lei și 400 de dolari la Trezoreria SUA.

Consilierul a acordat unei persoane un împrumut de 10.000 de lei și are credite bancare de aproape 260.000 de lei.

Ionuț Florea a încasat un salariu de peste 90.000 de lei de la o firmă, plus 14.000 de lei indemnizația de consilier județean.

Iepure: A împrumutat USR cu 100.000 de lei

Mihai Iepure (USR) deține cote părți din mai multe terenuri agricole sau intravilane în Cluj-Napoca, Ciumbrud, Țaga și Supuru de Jos, moștenite sau cumpărate, de peste 12.000 mp, cel mai mare fiind cel din Supuru de Jos, județul Satu-Mare, de 3,6 ha.

De asemenea, are un apartament de 44 mp și jumătate dintr-o casă de vacanță de 32 mp din Țaga.

Consilierul are 2 autoturisme, o Toyota din 2008 și o Dacie din 1993, precum și peste 82.000 de lei în conturi, depozite bancare și fonduri de investiții.

Mihai Iepure a împrumutat USR în nume personal cu 100.000 de lei și a luat la rândul său credite de 109.000 de lei.

Ca venituri, acesta a încasat în 2023 o indemnizație de 15.756 lei ca și consilier județean, plus 1225 de lei de la Colegiul Medicilor Stomatologi.

Pițu: Terenuri, apartamente și bani în bănci

Consilierul județean Adrian Pițu (USR) este deținătorul de trei terenuri în Jucu de Sus și Jucu de Mijloc, în suprafață totală de aproape 2500 de mp, un apartament de 69 mp în Jucu de Mijloc și a unui alt apartament de 80 mp în Cluj-Napoca și conduce un autoturism Toyota din 2010.

Pițu are aproximativ 300.000 de lei în conturi, depozite bancare și fonduri de investiții, dar a luat și un credit de 327.000 de lei.

Acesta a încasat puțin peste 20.000 de lei ca salariat la un SRL, dar și dividende de 165.000 lei, la care se adaugă 7700 de lei indemnizație de consilier local la Jucu.

Secară: Patru case și patru apartamente

Dorel Secară (PMP) are jumătate din patru terenuri în comuna Borșa, care totalizează peste 7 ha și jumătate din patru case de locuit și patru apartamente, precum și dintr-un spațiu comercial/ producție de 1000 mp situate în Cluj-Napoca și Borșa.

Acesta mai are două Dacii Duster și un Logan, dar și patru tractoare, o remorcă și o mașină agricolă.

Secară are în conturi bancare aproape un milion de lei și a încasat în 2023 o sumă de 23.319 lei ca salariu de la firma unde este administrator. De asemenea, a încasat aproape 300.000 de lei ca subvenții APIA și din activități agricole.

Timiș: Lei, euro și dolari în depozite bancare și acțiuni

Ionela Timiș (USR) nu are terenuri sau case pe numele său ci doar un autoturism Peugeot din anul 2005.

În conturi, depozite bancare și fonduri de investiții are circa 177.000 de lei și peste 16.000 de dolari.

De asemenea, aceasta are acțiuni și titluri de stat de 1200 de lei și 7000 de euro.

Timiș a lucrat ca manager programe IT la firma Emerson, dar nu și-a trecut venitul realizat.

Curea: Trei mașini și bijuterii din aur de 25.000 de euro

Consilierul județean Alexandru Curea (AUR) deține jumătate dintr-un teren de aproape 4000 de mp în Cluj-Napoca și jumătate dintr-o casă de locuit de 104 mp în satul Chesău.

Acesta are trei mașini: Mercedes din 2001, Peugeot din 2004 și Toyota din 2007, dar și bijuterii din aur evaluate la 25.000 de euro.

Curea nu are conturi și depozite bancare, ci doar un credit de 40.000 de lei.

Consilierul județean a câștigat 55.000 de lei ca agent vânzări și 5800 de lei ca și consilier la Camera Deputaților.

Irimie: Apartament și teren în Saturn

Mircea Irimie (AUR) are jumătate din 2 terenuri în satul clujean Micești de aproape 6000 mp, tot jumătate dintr-un teren de 23,60 mp în localitatea Saturn, județul Constanța, și unul de 22,37 mp în Cluj-Napoca.

Irimie mai are jumătate dintr-o casă de locuit de 380 mp în Micești, o jumătate dintr-un apartament de 30,73 mp în Saturn, dar și un apartament de 52,78 mp în Cluj-Napoca.

Consilierul conduce o mașină Dacia Duster din 2022.

Acesta are un depozit bancar de 40.000 de lei și unul de 500 de euro și a acordat un împrumut de 91.000 de lei în nume personal unui SRL.

În anul 2023, Mircea Irimie a încasat un salariu de 2343 de lei și o indemnizație de șomaj de 8446 lei.

Și Irimie a fost deputat de Cluj.

Petaca: Nimic – nimic, în afară de o mașină

Dan Petaca, de asemenea consilier județean AUR, nu are nici un teren, casă sau cont/ depozit bancar pe numele său, ci doar un autoturism Ford din anul 2006.

Consilierul județean a încasat în anul 2023 suma de 41,60 lei de la Camera Deputaților.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leul a avut o evoluție pozitivă în primele zile din acest an, în ciuda faptului că Produsul Intern Brut a stagnat, în termeni reali, în trimestrul al treilea comparativ cu cel de al doilea din 2024, dar a scăzut cu 0,1% faţă perioada iulie – septembrie 2023. După minivacanța de Bobotează, cursul euro a coborât la 4,9738 lei, tendința care a continuat și vineri când media a fost stabilită la 4,9728 lei, minim al ultimei luni.

Moneda națională a profitat de creșterea apetitului pentru active considerate mai riscante, astfel că oferta de valută a fost mai mare, iar cotațiile au coborât la 4,971 – 4,975 lei.

Piața se întreabă când va permite banca centrală depășirea pragului de 5 lei/euro, care ar echivala cu o depreciere de doar 0,5 – 0,6%. Probabil se așteaptă o clarificare a situației politice și a efectelor economice a „ordonanței trenuleț”, având în vedere că cursul de schimb este principalul instrument folosit în lupta cu inflația.

Prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în septembrie, estimează o medie anuală a euro de 5,01 lei.

Piața monetară, stabilă

Piața monetară a rămas stabilă, în apropierea pragului de 6%, valoare nemodificată din noiembrie, după ce BNR a menținut rata de referință la 6,5%. Dealerii anticipează o măsură asemănătoare la ședința de politică monetară a BNR, programată la jumătatea acestei luni.

O primă reducere ar urma să fie efectuată la jumătatea anului, urmată de alte două decizii asemănătoare, ce ar urma să ducă rata de referință la 5,50 – 5,75% la sfârșitul anului. Politica băncii centrale este influențată de lipsa predictibilității fiscale din partea guvernului, chiar dacă scăderea dobânzilor este necesară pentru relansarea creditării şi stimularea economiei.

Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,03 la 6,04%.

Împrumuturile continuă

Anul acesta Ministerul de Finanțe va continua să se împrumute din piețele externe, cu scopul de a acoperi necesarul de finanţare  a deficitului bugetar. Trezoreria și-a propus să atragă circa 13 miliarde euro prin emisiuni de euroobligaţiuni.

Euro a scăzut vineri la 1,0215 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2022, după ce s-a anunțat că economia Statelor Unite a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, dovedind astfel rezistența sa la nivelul ridicat al dobânzilor. Piața se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină la sfârșitul acestei luni dobânzile în culoarul 4,25 – 4,5% și să opereze doar două reduceri ale acestora în cursul acestui an.

Creșterea costurilor de împrumut pentru Marea Britanie, randamentul titlurilor la 10 ani urcând joi la un maxim care nu a mai fost atins din iulie 2008, a depreciat joi cursul lirei sterline de la 6,0012 la 5,9269 lei, pentru ca a doua zi acesta să fie stabilit la 5,9363 lei. Vineri, media francului elvețian a scăzut de la 5,2922 la 5,2812 lei.

Aurul, nou maxim istoric

Aprecierea monedei americane a împins prețul gramului de aur la un nou maxim istoric de 415,8147 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.659,90 și 2,709.10 dolari/uncie.

Vânzările de criptomonede s-au înmulțit după publicarea datelor privind piața muncii din SUA care au apreciat moneda americană. Bitcoin a scăzut joi aproape de 91.300 dolari, iar tranzacțiile de la finalul săptămânii se realizau între 93.710 și 94.650 dolari. Ethereum a alunecat la circa 3.170 dolari și a urcat apoi la 3.225 – 3.289 dolari.

Radu Georgescu

Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinți români, printre care și Liviu Galaction din Cluj, va avea loc pe 4 februarie, la Catedra Patriarhală, și va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfantului Sin ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, arată Patriarhia Română, citată de Agerpres.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut a 16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX și anume:

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie):

Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie):

Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie):

Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie):

Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie):

Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie):

Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie):

Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie):

Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie):

Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie):

Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie):

Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie):

Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai):

Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);

Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august):

Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Noii sfinţi sunt reprezentanti in icoana Soborul Sfinţilor Români, care este Icoana Anului omagial-comemorativ 20

Primul sfânt sărbătorit, Liviu Galaction din Cluj

Sfinții au fost deja incluşi în Calendarul Ortodox 2025, iar la aproximativ o lună distanţă de la proclamarea generala sărbătorită şi prima zi de pomenire a unuia dintre ei: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va fi cinstit in bisericile in data de 8 martie.

Proclamarea generală a sfinteniei celor 16 marturisitori, desfăşurată la Bucureşti, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au inaintat argumentele pentru canonizarea lor,

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction va avea loc la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca în 25 martie, odată cu Hramul Mitropoliei Clujului.

Alți canonizați

Lor li s-ar putea adăuga alți patru părinți athoniți de origine română a căror proclamare ar putea avea loc și la noi dacă Patriarhia Ecumenică îl canonizează anul acesta:

Cuviosul Nectarie Protopsaltul, supranumit şi Privighetoarea Sfântului Munte:

Cuviosul Nifon, intemeletorul Schitului Românesc Prodromu:

Arhim. Petroniu Tănase, fostul staret al aceluiaşi schit:

leroschim. Dionisie Ignat de la Chlila Colciu, la a cărui înmormântare a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii

Procesul de canonizare

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă şi-a încheiat viața pământească: sunt strânse documente şi mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan. Dacă la nivel mitropolitan este aprobată iniţiativa de canonizare, dosarul este inaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhli Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este prociamată public intr-o ceremonie în cadrul căreia credincioşii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura şi data de prăznuire a sfântului, precum şi cu troparul si icoana lui,

Anul acesta Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de la dobândirea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. De aceea, anul 2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul af 20-lea.

Mai multe persoane, cel mai probabil copii, care i-au pus unui câine o petardă în gură și l-au mutilat, sunt căutați de polițiștii clujeni, întâmplarea având loc zilele trecute la Beliș. 

Petard a explodat, a împrăstiat fragmente de oase, astfel încât o parte din mandibulă lipsește complet, a sfârtecat limba care a ajuns, necrozată, să se țină într-o pieliță.

Reprezentanții asociației de protecție a animalelor Arca lui Noe au preluat câinele și l-au dus Urgențe, dar medicul veterinar le-a explicat că nu se mai poate face nimic.

”În gura câinelui a fost, practic, un război. Unul cu efecte ireversibile și ireparabile chiar mai profund decât se vede cu ochiul liber. Si Doamne…cât de dureros se vede și miroase.

S-a luat decizia eutanasierii

Prin urmare, în urma evaluării s-a luat decizia demnă și umană pentru un astfel de caz greu de privit și greu de explicat. L-am lăsat să doarmă pentru totdeauna în pace, pentru că a prelungi suferința unui animal pentru liniștea sufletului nostru.

Am anunțat și autoritățile și le mulțumim pentru colaborare și promptitudine. Ne permitem să dăm și aici un tag Poliției Română. Niște oameni (posibil minori, dar lăsăm ancheta să se desfășoare) au cumpărat petarde, au prins in câine prea blând ca să se apere, și au făcut să îi explodeze o pedardă în gură. Lăsăm psihologii să se pronunțe dar nu putem să nu reamintim că în teorie comercializarea și utilizarea lor este interzisă prin lege.

În practică, bucăți din sufletele noastre mor de-odată cu corpurile animalelor ucise de petarde și nepăsare”, au spus reprezentanții asociației.

Dosar penal deschis de polițiștii clujeni

Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Huedin s-au sesizat, sâmbătă, din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de rănirea cu intenție a animalelor, faptă prevăzută de Legea 205/2004 privind protecția animalelor.

”Sesizarea a fost formulată după ce un reprezentant al unei asociații pentru protecția animalelor a semnalat că un exemplar canin, de rasă metiș, a fost găsit în localitatea Beliș, având leziuni grave la nivelul botului, care ar fi fost provocate de persoane necunoscute.

Animalul a fost transportat la un cabinet veterinar pentru evaluare medicală.

Din nefericire, în urma investigațiilor de specialitate, s-a constatat că leziunile erau incompatibile cu viața, iar câinele a fost eutanasiat.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul, identificarea persoanelor implicate și aplicarea măsurilor legale corespunzătoare”, arată IPJ Cluj.