În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

„Lacul Lebedelor”… Sau poate „Giselle”… Ori poate preferați ceva contemp. Renumita coregrafă americană Martha Graham spunea: „Dansul este limbajul ascuns al sufletului”. Dansatorul este cel care-și deschide sufletul în fața celor care-l admiră. A fi coregraf înseamnă a alcătui o poveste pe sufletul tău din sufletele celor pe care-i strunești.

Jakab Melinda a început dansul, mai exact baletul, de la vârsta de 4 ani. Bunica ei și-a dorit să fie balerină și pentru că în acea vreme era destul de dificil, a încercat să-i insufle nepoatei dragostea pentru această artă. „Nu pot să spun c-a fost o pasiune de la început. Ne-a luat bunica de o aripă, și pe mine și pe verișoara mea și ne-a dus la un club de dans în Cluj, la doamna Dombi… Am fost un copil foarte energic. Bunica mă înfășura noaptea într-o pătură, ca să nu dau din picioare și să mă dezvelesc”, spune Melinda.

VIDEO FOTO. Noi, cei din linia a doua. Jakab Melinda (coregraf): Nu lucrezi doar cu corpuri fizice, lucrezi și cu EMOȚII

Până în clasa a III-a a fost la Liceul „Bathory”, de mate-fizică, după care, din clasa a IV-a, a intrat prin concurs la Liceul de Coregrafie din Cluj. „A fost o perioadă foarte grea. Fiind unguroaică, în primul an a trebuit să-mi dezvolt abilitățile lingvistice în română, deoarece în română se preda. Am fost în clasă la doamna Zoe Nichita, o profesoară foarte severă. Îmi era frică de ea. S-ar putea spune c-am trecut prin liceu cu frică… cu frică și cu lupta cu corpul meu, pentru că niciodată nu m-am simțit destul de potrivită și bună pentru dans. Eram nemulțumită de cum arătam. Am compensat, însă, prin ambiție și prin tehnică. Mi-am terorizat corpul… Sper că nu s-a supărat pe mine”, recunoaște, zâmbind,  Melinda.

Din clasa a X-a i s-au schimbat percepțiile despre meseria pe care și-o alesese, pentru că baletul era o meserie. „Atunci am luat contact cu spectacolele. Opera Maghiară căuta balerini și uite-așa am ajuns eu acolo. Și-acum țin minte mirosul specific al sălii. Îl ador… Frica a început să dispară. Mi-am dat seama că meseria mea e spectacolul, nu doar orele de repetiții.

S-a angajat la Opera Maghiară în 1989. A avut de unde fura meserie, pentru că erau foarte mulți maeștri în corpul de balet. „Maestrul Valkay Francisc a fost mentorul meu,  a fost cel care mi-a arătat că în mine se află mult mai mult decât credeam eu. Cu el am început limbajul modern, mult mai liber, mult mai pe emoție, fără constrângerile și rigorile clasice cu care am crescut eu. El m-a făcut solistă”, spune Melinda.

Melinda preferă dansul modern. „El m-a definit. Dar nu pot ignora nici dansul clasic, pentru că el m-a format. El a pus bazele a ceea ce înseamnă muncă, disciplină și autocontrol”.

Cum trebuie să fie un coregraf?

„În primul rând trebuie să aibă o putere de creație mereu trează, să nu se plafoneze. Eu am început prin a fi all in one… Eram și dansator, și coregraf, și regizor. Trebuie să fie un dansator bun dar și un creator excelent. Musai să aibă și mult curaj. Trebuie să fii un pedagog bun, un psiholog bun, pentru că tu nu lucrezi doar corpuri fizice, lucrezi și cu emoții, cu energii. Să aibă ureche muzicală și ritmul în sânge. În 1999 am avut curajul de a mă face coregraf. Atunci am făcut pasul decisiv spre ceea ce-mi doream cu adevărat”, spune Melinda.

În 1999 a început și facultatea la „Gheorghe Dima”. După 5 ani plus masterul a fost prima promoție a secției de balet. „După primul an am zis că nu-i de mine. Simțeam că nu se lipește nimic, nu puteam să-nvăț. Am vrut să abandonez. M-am dus în prima vacanță de vară în Germania la un târg unde am descoperit o lume a dansului contemporan care m-a convins că n-am greșit când am ales facultatea. Am început să merg la workshop-uri în străinătate, să studiez cu fel de fel de maeștri ai dansului contemporan. M-au ajutat foarte mult”, mărturisește Melinda.

„Mi-am chemat la spectacol toate prietenele, toți vecinii”

Când a încercat să predea dansul contemporan colegilor, i s-a spus că „nenorocește” corpurile. Acest stil era în fază germinală la noi, în timp ce în occident avea deja 50-60 de ani. „Am început să predau la liceu metodele mele și astfel am crescut o generație pentru care dansul contemporan nu mai era o necunoscută și cu ei am ajuns să lucrez la operă”, mai spune Melinda.

Corpul de balet al Operei Maghiare are acum 16 fete și 8 băieți. „E subdimensionat. Au în repertoriu, opere, operete, figurație, musical-uri, spectacole de dans, vodevil… Sunt foarte prinși”, spune Melinda.

Primul spectacol în care a jucat a fost „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev. „Eram în clasa a X-a și jucam o cadână. Mi-am chemat la spectacol toate prietenele, toți vecinii… Am intrat în scenă, aveam un voal de mătase, eram în poante, am făcut un pas și-am căzut în nas. Ăsta a fost debutul meu”, râde Melinda.

Cel mai dificil spectacol la care i-a făcut coregrafia a fost „Mandarinul miraculos” pe muzica lui Bartók Béla. „A fost un spectacol foarte greu, și emoțional, și în dinamică. Eram într-o formă fizică extraordinară. Știam coregrafia tuturor personajelor și aveam la un moment dat senzația că mă multiplic, că sunt în toate corpurile existente. Totul era în capul meu ca într-un computer”, mai spune Melinda.

Melinda are și elevi care-i duc munca mai departe. „Viorica Bogoi a fost crescută de mine, a fost muza mea care mă inspira în alegerea coregrafiei potrivite”, mărturisește ea.

„La un moment dat îmi sar ghemotoacele de vată din sutien și se împrăștie pe scenă”

Dansul poate fi o meserie periculoasă uneori. „Am fost scăpată în cap nu o dată. Se mai întâmplă dar, slavă Domnului, nu mi-am rupt nimic și n-am rămas cu sechele”, râde Melinda.

„Mentorița mea a fost doamna Gabi Rusu Pop. M-a luat sub aripa ei într-un mod educativ. Era umbra mea. La un moment dat m-a distribuit în Baiadera de Serghei Hudekov. Aveam rolul unei umbre. A fost prima mea ieșire ca solistă, în 1989. Personajul trebuia să aibă niște forme rubensiene, apetisante. Cum eu eram slăbuță, Gabi mi-a propus să port un sutien cu o cupă care nu-mi era comodă. Așa că m-am apucat să-mi îndes în ea ghemotoace de vată. Încep eu să dansez și la un moment dat îmi sar ghemotoacele de vată din sutien și se împrăștie pe scenă. Colegii mei râdeau în culise, eu nu știam cum să ies din situația jenantă dar în același timp haioasă”, își amintește, zâmbind, Melinda.

Melinda a mai avut o apariție scenică mai nonconformistă. „Aveam rolul unei păpuși care ieșea din fosa sufleurului. Piesa se numea Copilul și vrăjile, pe muzica lui Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gabor. Cântăreața care juca rolul s-a îmbolnăvit și regizorul m-a pus pe mine în locul ei. Eu nu știu cânta așa că cineva cânta din fosa orchestrei iar eu făceam playback”, râde ea.

Melinda lucrează acum la coregrafia spectacolului „Jesus Christ Superstar” și la „Spărgătorul de nuci”, într-o manieră originală.

„Dansul face parte din sufletul meu. Mă bucur de el, îi face pe oameni fericiți și mă face și pe mine fericit”, spunea John Travolta. Acum înțeleg de ce zâmbește tot timpul Jakab Melinda…

Primarul Emil Boc a alergat, sâmbătă, la Maratonul Internațional Wizz Air de la Cluj-Napca. Nu este primar dată cănd primarul orașului ia startul la acest maraton.

Mii de oameni au participat la Maratonul Internațional Wizz Air, care a devenit deja o tradiție la Cluj-Napoca.

Emil Boc a alergat la Maratonul Internațional de la Cluj-Napoca. A scos un timp mai bun ca anul trecut

Emil Boc s-a înscris la cursa de cros de 4 kilometri, la care au participat peste 1.100 de peroane. El a scor un timp de 22,48 minute, mai bun decât cel de anul trecut.

Primarul face sport de mulți ani și este un mare susținător al mișcării în aer liber. De câte ori are ocazia, el îi invită și pe clujeni să facă mișcare și să ducă un trai sănătos.

Conform clasamentului final, Emil Boc s-a clasat pe locul 134 la Crosul de 4 km la masculin, și pe 4 la categoria de vârstă 55-64 de ani.

Anul acesta, la Maratonul Wizz Air s-au înscris peste 5.000 de alergători din 28 de țări.

Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 17 aprilie 2024, monede care care marchează 200 de ani de la naşterea lui Avram Iancu.

Monedele au valoarea de 1 leu, 10 lei și 500 de lei.

FOTO. Monede cu tema 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, lansate la Cluj. Vor fi din aur, argint și tombac cuprat

Potrivit reprezentanților BNR, Aversul monedei din aur prezintă o imagine de epocă a casei părintești a lui Avram Iancu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”

Aversul monedei din argint prezintă o imagine de epocă a casei părintești a lui Avram Iancu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o imagine de epocă a casei părintești a lui Avram Iancu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul comun al monedelor din aur, argint și tombac cuprat redă portretul, numele și semnătura lui Avram Iancu și anii între care a trăit acesta „1824-1872”.

Ce prețuri au monedele

Monedele din aur, argint și tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim aprobat pentru moneda din aur este de 1.000 de piese, pentru moneda din argint este de 5.000 de piese, pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 de piese.

Preţurile de vânzare sunt:

• 15.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 490,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 190,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur, argint și tombac cuprat cu tema 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Modificări pentru motocicliști în Codul rutier. Aceștia nu mai sunt obligați să aibă trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și extinctor.

Aceste modificări ssunt valabile din 13 aprilie și se aplăcă și celor care circulă pe scutere sau mopede.

Codul rutier aduce modificări pentru motocicliști. Aceștia „scapă” de trusa medicală, extinctor și triunghiul reflectorizat

Până în prezent, în Codul rutier nu se făcea distincție între vehiculele rutiere. Astfel, toți conducătorii erau obligați să dețină, pentru fiecare vehicul în parte, trusă medicală, triunghiuri și stingător de incendiu.

Legea nr. 82/2024, care modifică art. 8 din OUG 195/2002 – Codul rutier, a fost publicată recent în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare din 13 aprilie, potrivit Alba24.ro.

Ce spun inițiatorii legii

Potrivit inițiatorilor legii, este îngrijorător faptul că legea română a lăsat loc de interpretare, obligând astfel şi șoferii de mopede şi motociclete să se echipeze cu extinctor, triunghiuri și trusă.

„Mulţi dintre deţinătorii de permis din categoriile AM, A1, A2 și A nici nu sunt informaţi de această obligaţie. Şcolile de şoferi pentru motociclete nu subliniază această informație, precum o fac şcolile auto în cazul autoturismelor. Această obligație nu este mediatizată şi nici adusă la cunoştinţa generală a poporului.

Aşadar, cetăţenii români cad victime a unei legi pe care nu o cunosc. Într-un caz recent din judeţul Cluj, a fost mediatizat faptul că un anume echipaj de poliție folosea acest tip de amendă ca pedeapsă pentru motocicliştii asupra cărora nu se putea reţine o altă ilegalitate. Acest abuz a fost facilitat de către o astfel de lege fără utilitate, dar încă în vigoare”, au explicat inițiatorii legii, în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit parlamentarilor, riscurile şi complicațiile unui accident din care face parte un şofer al unui astfel de vehicul, într-o mare parte din cazuri nu se pot înlătura prin utilizarea extinctorului, a trusei şi a triunghiurilor.

Adesea, şoferul se află întro situație în care este grav rănit, catapultat la o distanţă considerabilă de vehicul şi având nevoie de ajutor extern.

Extinctorul, un risc suplimentar în cazul unui accident de motocicletă

„Multe dintre aceste vehicule sunt de mici dimensiuni şi au spaţii limitate pentru compartimentare. În practică, lipsa de spațiu se traduce în necesitatea şoferului de a îşi ataşa spaţii de compartimentare suplimentare, care pot dezechilibra motocicleta şi pot duce la accidente.

O altă posibilitate este depozitarea acestor obiecte într-un ghiozdan pe care şoferul să îl poarte în spate pe timpul călătoriei.

În cazul unui accident, indiferent de gravitate, şoferul catapultat de pe motocicletă, cărând în spate un extinctor, se supune unui risc suplimentar de impact cu un obiect contondent, care poate conduce la fracturi de coloană, paralizie şi alte tipuri de handicap permanent”, au mai explicat inițiatorii legii.

Aceste obligații erau greu de pus în practică

Pentru a elimina obligația greu de pus în practică, Codul rutier a fost modificat.

Astfel motocicliștii nu vor mai trebui să aibă la ei trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante și un stingător de incendiu.

„Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele, cu excepția celor din categoriile AM, A1, A2 și A, tractoarele agricole sau forestiere și tramvaiele trebuie să fie dotate cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante și un stingător de incendiu, omologate”, prevede noua lege.

Sunt vizate astfel următoarele categorii de autovehicule:

• categoria AM – mopede a căror viteză maximă prin construcție este mai mare de 25 km/h, dar nu depășește 45 km/h;
• categoria A1 – motociclete cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW sau tricicluri cu motor cu puterea maximă de 15 kW;
• categoria A2 – motociclete cu puterea maximă de 35 kW;
• categoria A – motociclete cu sau fără ataș și tricicluri cu motor cu puterea de peste 15 kW.

Ce amenzi riscă cei care nu au autovehiculele dotate cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător

Potrivit Codului rutier, conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, omologate, constituie contravenție.

Sancțiunea este amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă), respectiv între 660 și 825 de lei.

Foto: pixabay.com