EVENIMENT
Tradiții culinare la români de Revelion și Anul Nou. Ce nu trebuie să lipsească de pe masă, la cumpăna dintre ani?

Noaptea dintre ani este momentul în care tradițiile, superstițiile și gastronomia se îmbină pentru a atrage noroc, prosperitate și sănătate în anul care vine. Românii respectă cu sfințenie anumite obiceiuri culinare, iar mesele de Revelion devin adevărate spectacole gastronomice pline de semnificații simbolice.
Struguri pentru un an mai dulce
Un obicei împrumutat, dar tot mai popular în România, este consumul a 12 boabe de struguri la miezul nopții. Fiecare boabă reprezintă o lună a anului care urmează, iar dulceața acestora anticipează cât de bună sau dificilă va fi perioada respectivă. Este un ritual simplu, dar plin de speranță pentru cei care doresc un an lipsit de griji.
Peștele, simbol al fluidității și norocului
Peștele ocupă un loc de cinste pe mesele festive de Revelion. Conform tradiției, consumul de pește la cumpăna dintre ani asigură o trecere lină prin evenimentele anului următor, asemenea unui pește care înoată fără dificultate prin apă. Preparatele variază de la pește la grătar la somon afumat sau salate cu fructe de mare.
Pahare sparte pentru sănătate
Un alt obicei inedit este spargerea paharelor din care s-a băut prima șampanie a Noului An. Gestul simbolic, deși zgomotos, se spune că alungă ghinionul și aduce sănătate pentru anul ce vine.
Fructe rotunde și dulciuri pentru continuitate
Forma rotundă a fructelor este asociată cu infinitul și continuitatea. De aceea, multe familii își decorează mesele cu mere, portocale, struguri sau alte fructe sferice. În aceeași notă, deserturile precum torturile sau prăjiturile cu forme circulare simbolizează veșnicia și un viitor prosper.
Leguminoasele, o sursă de belșug
Fasolea, lintea, mazărea și năutul sunt considerate alimente norocoase datorită asocierii cu belșugul. Acestea pot fi incluse în supe, iahnii, piureuri, salate sau chiftele. Pe lângă tradiție, aceste leguminoase sunt și o alegere sănătoasă, fiind bogate în nutrienți și ideale pentru un început de an echilibrat.
Porcul, simbol al prosperității
Preparatele din carne de porc nu lipsesc de pe mesele românilor, fiind considerate simboluri ale abundenței. Friptura de porc este preferata serii, iar pentru a completa perfect gustul, vinul roșu sec este alegerea ideală. În tradiția românească, porcul este văzut ca un simbol al prosperității, legat și de imaginea clasică a pușculiței în formă de purceluș.
Fiecare preparat de pe masa de Revelion este mai mult decât o alegere culinară, este o invitație către noroc, belșug și sănătate în Noul An. Mâncărurile tradiționale, combinate cu ritualuri simbolice, creează o atmosferă festivă și speranța unui an mai bun.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Praf SAHARIAN deasupra României. Depunerile pot fi observate în intervalele în care va ploua

O masă de aer încărcată cu particule de praf saharian va traversa din nou România, anunță meteorologii.
Praful saharian este un amestec de particule minerale foarte fine, respectiv nisip fin, praf, argilă și silt provenite din Deșertul Sahara din Africa de Nord
Praf SAHARIAN deasupra României. Depunerile pot fi observate în intervalele în care va ploua
“Până în18 aprilie, circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcate cu particule de praf de origine sahariană către sud-estul Europei si implicit deasupra României. Depunerile de praf vor putea fi observate în intervalele în care va ploua”, au anunțat reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie.
Expunerea la praful saharian poate irita căile respiratorii și ochii, în special la persoanele care suferă de astm, bronșită sau alergii. De aceea se recomandă purtarea măștilor de protecție și evitarea activităților intense în aer liber, în special în zilele cu concentrații mari de praf în atmosferă.
Foto: Arhivă
EDUCATIE
VIDEO. Cel mai rezistent pod din spaghete construit de studenții UTCN. Participă la două concursuri în Slovenia și Ungaria

Facultatea de Construcții a Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) a organizat, luni, etapa locală a competiției “Spaghetti Bridge Building” eveniment în cadrul căruia au fost testate șase machete de poduri construite din paste făinoase, în speță din spaghete, primele trei primind biletul de participare la două concursuri internaționale, la Maribor (Slovenia), și la Budapesta (Ungaria), care vor avea loc în perioada următoare.
Șef lucrări la UTCN, Cristian Mojolic, a declarat că s-a început această tradiție a construirii podurilor din spaghete în anul 2011, fiind înregistrate rezultate excepționale.
”Adunăm echipe de studenți care doresc să încerce altceva, care să iasă din zona lor de confort, să învețe lucruri noi și să-și pună în aplicare cunoștințele dobândite în cursul facultății. Pe lângă faptul că își întăresc aceste cunoștințe, dezvoltă și altele noi care le sunt predate, cum ar fi lucrul în echipă sau rezoluția conflictelor.
În cadrul etapei locale, studenții au realizat poduri din paste făinoase cu care vom participa la două concursuri internaționale: <<How Strong is the Bridge>>, din Maribor, în perioada 22-24 aprilie, și <<RECCS – World Championship in Spaghetti Building>>, din Budapesta, în 29 mai.
Podurile care au fost făcute luni au masa maximă de 1,9 kg, deschiderea de 1 m și au fost încărcate cu o forță incrementală în două puncte, fiind testate până la rupere.
Lipirea pastelor s-a făcut cu adeziv și s-au folosit doar tipurile de paste oferite de organizatorii concursului”, a precizat Mojolic.
Acesta a precizat că podurile au fost realizate din paste Barilla nr. 7.
Pod care a rezistat la 123,9 kg
Potrivit clasamentului final, cele trei echipe câștigătoare ale etapei locale de construit poduri din spaghete sunt ”Spaghetti bridge construct”, al cărui pod a rezistat la 123,9 kg, ”TriForce Engineering”, cu 75,1 kg, și ”Great Construct”, cu 73,8 kg.
”Am gândit o formă aproximativ de cerc. iar podul a fost executat cât s-a putut de bine. Am intrat în acest proiect al podurilor de spaghete pentru că mi-am dat seama că, pe parcursul facultății, nu am participat la alte activități și am căutat să fac și altceva”, a spus căpitanul echipei câștigătoare, Lucian Biligan, anul IV la specializarea Construcții Civile, Industriale și Agricole.
EVENIMENT
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare. Cât e recomandat să bem

Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare, potrivit unui nou studiu. Cercetarea, realizată de Behavioural Insights Team, la solicitarea organizației caritabile Alcohol Change UK, a analizat obiceiurile de consum ale peste 4.000 de adulți din Marea Britanie, arată Mediafax.
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool.
Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %.
Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool.
Cât e recomandat să bem
Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”.
NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.

Înrăutățirea situației economice a României, în condițiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de țară, care va fi însoțită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului și o eventuală intrare în recesiune, arată analistul economic clujean Radu Georgescu.
În opinia analiștilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul președinte.
Cotația euro urcă spre 4,9780 lei
Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condițiile în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei, arată Radu Georgescu.
BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să mențină dobânda de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflația se va menține în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflația din martie a fost de 4,86%, după o creștere de 5,02% în februarie.
În aceste condiții, indicii ROBOR au cunoscut o creștere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
E „foame” de lei la Finanțe
Dealerii bancari și clienții lor nu puteau să rămână indiferenți la perspectivele negative cu care se confruntă România dar și de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitațiile de titluri de stat, arată Radu Georgescu.
Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%.
„Conflict” între moneda americană și celelalte valute majore
Analistul economic arată, de asemenea, că războiul tarifelor vamale declanșat de administrația de la Casa Albă se prelungește treptat într-un conflict între moneda americană și celelalte valute majore, în condițiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerțul mondial și este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internațională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA.
Pe de altă parte, după anunțarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulțumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acțiuni sau obligațiuni, și repatrierea sumelor obținute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică, spune Radu Georgescu.
Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei.
Media francului elvețian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei.
Prețul gramului de aur a crescut marginal
Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârșitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, și fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie.
Metalul galben este, alături de francul elvețian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populație, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale și cel al valutelor, arată Radu Georgescu.
Analiștii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârșitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie,