EVENIMENT
TRADIȚII, credințe populare, superstiții și fenomene astronomice din ULTIMA lună de primăvară
Luna mai, cea de-a cincea lună a anului, aduce în acest an o eclipsă de Lună, dar și momente aparte, legate de tradiții și obiceiuri păstrate de generații, cu ocazia sărbătorilor religioase, scrie Alba24.ro.
Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore.
În tradiţia noastră populară, luna mai este asociată, prin denumirile populare, timpului florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţei vegetale (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.
Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage şi din ”maiores”, care înseamnă bătrâni.
O altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.
În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.
Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi.
La 21 mai, se face trecerea din punct de vedere astrologic în semnul zodiacal Gemeni.
Fenomene astronomice, luna mai 2023
În 5 mai, va fi o eclipsă de Lună prin penumbră, Va fi vizibilă din Europa (inclusiv România), Asia, Oceanul Indian, Australia și Africa.
Este a doua eclipsă din acest an, după cea de Soare din 20 aprilie, care însă nu s-a văzut din România. A treia este de Soare, în 14 octombrie 2023. Nu se va putea vedea din România, doar din America de Nord, America de Sud, estul oceanului Pacific și vestul oceanului Atlantic.
A patra și ultima eclipsă din 2023 va fi una parțială de Lună, în 28 octombrie 2023, vizibilă din Europa (și România), Asia, Africa și Oceanul Indian.
În 6-7 mai este maximul curentului de meteori Eta Aquaridele. Vor fi vizibile circa 50 de ”stele căzătoare” pe oră.
Luna mai 2023 – tradiții și superstiții
În luna mai sunt două sărbători importante: Sfinții Constantin și Elena și Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor. Legat de aceste sărbători, sunt păstrate o serie de tradiții, obiceiuri sau chiar superstiții.
21 mai – Sfinții Constantin și Elena
Numele Constantin este de origine latină şi vine de la „constans”, „constantis” („constant”, „ferm”).
Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. „helane” („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin grecescul hele („lumina arzătoare a soarelui”).
Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
În perioada împăraților Constantin și Elena, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.
În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;
Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
25 mai: Înălțarea Domnului. Ziua Eroilor
Praznicul Înălţării Domnului are loc în acest an în ziua de 25 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.
Ziua marchează momentul în care Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri.
Din această zi, credincioșii se salută cu ”Hristos s-a Înălțat!” – timp de zece zile, până la Rusalii (Duminica Pogorârii Duhului Sfânt).
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
Popular, sărbătoarea Înălțarea Domnului se mai numește și Ispas.
Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii.
Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului.
Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.
Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli.
– Nu se fac treburi în gospodărie, nu se merge la câmp și nici nu se spală rufe pentru a nu fi urmăriți de ghinion
– Este bine să fie evitate certurile, de către credincioși, în această zi. Ei trebuie să fie mai buni, nu trebuie să își adreseze în această zi reproșuri, jigniri sau vorbe urâte
– Cu ocazia aceste sărbători, gospodinele vopsesc ouă roșii, aceasta fiind ultima zi în care creștinii le mai pot mânca
– De sufletul celor care au trecut în neființă este bine ca în această zi să se împartă ceapă verde și rachiu, pentru ca sufletele lor să ajungă în Rai
– Oamenii purtau frunze de leuștean la brâu, ca să fie feriți de rele și protejați de boli
– Se spune că persoanele care mor între Paște și Înălțare, pot să ajungă în Rai și li se pot ierta toate păcatele.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Pe 21 decembrie, la ora 11.21, are loc solstițiul de iarnă 2024. Din acest punct durata zilei începe să crească timp de șase luni, până la solstițiul de vară. Ziua ține sub nouă ore, iar noaptea are peste 15 ore.
În ultimii patru ani, solstițiul de iarnă a fost pe 21 decembrie, cu excepția anului trecut, când a fost pe data de 22. În ziua solstițiului, Soarele va răsări cu câteva minute înainte de ora 8.00 şi va apune în jurul orei 16.30, scrie Hotnews.
Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an
În 2025, solstițiul va fi tot pe 21 decembrie, la ora 17.03.
Deși normal este ca vremea să fie rece în această perioadă, în ultimii ani au fost câteva cazuri în care temperaturile au depășit 15 grade C în zonele de deal și de câmpie, culminând și cu temperaturi de 20 grade C. Astfel de zile anormal de calde au fost în 2015 și 2019. Prognoza ANM indică pentru data de 21 decembrie, maxime cuprinse între 0 și 9 grade C.
Ce se întâmpla în istorie în ziua solstițiului de iarnă
Populațiile din vechime țineau multe sărbători în preajma solstițiului, chiar dacă nu aveau așa de multe cunoștințe de astronomie precum are omenirea în prezent.
Erau procesiuni în locurile considerate sfinte, se țineau festinuri cu mâncare, băutură și ritualuri magico-religioase. Oamenii sărbătoreau faptul că ziua începea să crească, mai ales după luni întregi de frig și de întuneric, în condițiile în care era scump să iluminezi casele cu lumânări sau opaițe. Aceste sărbători erau un mod grozav de a rupe monotonia.
Cultul Soarelui era extrem de important pentru oamenii din vechime.
Celții țineau ospețe uriașe cu mâncare, băutură și focuri întreținute prin arderea multor trunchiuri de copac, în cinstea faptului că zilele începeau să devină tot mai lungi, după solstițiu.
Cum arată cerul în aceste zile
Seara se vede planeta Venus, care apune la ora 20:10. Saturn și Jupiter se află deja pe cer când se face noapte. Marte răsare la ora 19:20. Venus se vede seara, începând cu ora 17, înspre sud-vest, direcția în care a apus Soarele. Planeta se vede ca o stea foarte strălucitoare pe fundalul cerului destul de aproape de orizont. Se poate vedea până pe la ora 20, când apune. Se află în constelația Capricornus.
Imediat cum se face seară (în jurul orei 17) se vede și Saturn, care la acea oră se află deja înspre sud. Nu este foarte strălucitor și nu se vede foarte sus pe cer, dar nu pâlpâie și asta o deosebește de o stea. Planeta rămâne pe cer până la ora 22:50.
Ce stele se văd
Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus.
Ce spun astronomii
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datelor de 21 și 22 decembrie. Începând de la această dată, până la 22 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.
„Axa polilor Pământului își păstrează direcția fixă în spațiu”
Iarna meteorologică începe teoretic la 1 decembrie, iar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.
EVENIMENT
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
În perioada 20-21 decembrie, la Inzell, în Germania, se vor desfășura Cupa României și Campionatul Național de poliatlon pentru seniori la patinaj viteză. Sportivii clubului Universitatea Cluj sunt pregătiți pentru a obține rezultate excepționale pe gheață.
„Raluca Ștef va lua startul în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 3.000 m. De asemenea, Adrian Firar va concura în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 5.000 m. Sportivii vor fi însoțiți de antrenorii Gheorghe Pârv și Horia Timiș.
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
Ambii sportivi sunt hotărâți să își pună în valoare abilitățile, oferindu-si oportunitatea de a-și îmbunătăți recordurile personale.
Vă urăm mult succes”, scrie pe site-ul clubului.
Foto: CSU Cluj
Clujenii au luat cu asalt mall-ul Vivo, vineri seara, pentru cumpărăturile de Crăciun. Coloana de mașini de la ieșirea din Cluj spre Florești creează imagini spectaculoase surprinse din dronă.
În prag de sărbători, traficul de pe DN1 s-a transformat într-o adevărată provocare pentru șoferi. Un cititor Cluj24 a surprins imagini impresionante din dronă care arată coloanele nesfârșite de mașini la ieșirea din Cluj-Napoca spre Florești, în zona mall-ului Vivo. Aglomerația pare să anunțe un weekend la fel de intens.
Imaginile aeriene surprinse cu drona dezvăluie o perspectivă spectaculoasă asupra șirurilor lungi de mașini, care se întind pe mai mulți kilometri, dar și parcările pline ale centrului comercial.
Un weekend la fel de aglomerat, înainte de Crăciun?
Aglomerația de vineri seara va continua, cel mai probabil, și în weekend, pe măsură ce oamenii se grăbesc să finalizeze lista de cumpărături pentru masa de Crăciun și cadouri.
Sursa: Sergiu Răzvan
EVENIMENT
Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri
„U” Cluj a întâlnit-o, vineri seara în deplasare, pe Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, într-un meci din etapa a 24 a Superligii de fotbal. A fost meciul cu numărul 100 pentru Alex Chipciu în tricoul lui „U”. În tur, clujenii au câștigat cu 3-0. Covăsnenii își doreau să intre în play-off, în timp ce clujenii sperau să termine anul pe primul loc. După un meci controlat autoritar, deși cu un om în plus, clujenii ratând cât pentru trei partide, „U” termină la egalitate cu Sepsi, 0-0.
Echipele de start:
Sepsi: Niczuly – Haruț, Ciobotariu, F. Ștefan – Oteliță, Siger, Mino, Dumitrescu – Oberlin, Neskovic, C. Matei
Rezerve: Gyenge, Gedo, Oroian, Hajdin, Popșa, Kallaku, Drăghiceanu, Breij, M. Coman, Cîmpean
Antrenor: Valentin Suciu
Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri
U Cluj: Gertmonas – Oancea, Masoero, I. Cristea, Chipciu – Simion, Bic – Rață, Nistor, Thiam – Blănuță
Rezerve: Gorcea, Mitrea, Lasure, O. Popescu, Codrea, Oaidă, Bota, Silaghi, Tchassem, Bettaieb, Miranyan
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
Stadion Sepsi OSK
Arbitru George Găman (Craiova). Asistenți Adrian Popescu (Craiova), Florian Vișan (Galați)
Arbitru VAR Florin Andrei (Târgu Mureș). Asistent VAR Stelian Slabu (Brașov)
Clujenii au dominat prima repriză, au pus presiune pe poarta lui Niczuly, însă n-au reușit să înscrie, deși, din min.5, erau în superioritate numerică, Ștefan fiind eliminat pentru un fault dur asupra lui Masoero. Covăsnenii au absorbit bine presiunea însă cea mai mare ocazie au avut-o abia în min.33, când șutul puternic al lui Neskovic trece de puțin perte poarta lui Gertmonas.
Blănuță a fost cel mai periculos jucător al Universității, având două ocazii mari în prelungirile reprizei, o minge fiind scoasă de pe linia porții de Ciubotariu.
Repriza a doua a fost controlată aproape în totalitate de clujeni, ratând cu nonșalanță ocazii cât pentru trei meciuri. Mingea refuza să intre în poartă iar când a făcut-o, golul lui Masoero a fost anulat după un henț al fundașului clujean.
„U” nu reușește să profite de omul în plus și este nevoită să aștepte jocul rezultatelor pentru a vedea dacă iernează pe primul loc.
Notele Cluj24:
Gertmonas 6 – Oancea 6, Masoero 6, I. Cristea 6, Chipciu 6 – Simion 6, Bic 5 – Rață 5, Nistor 6, Thiam 6 – Blănuță 6,
Mitrea, O. Popescu 6, Silaghi 6, Bettaieb 5, Miranyan 5
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an
Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ
FOTO SPECTACULOASE. Asaltul clujenilor înainte de Crăciun la mall-ul Vivo
Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri
Eroism tăcut la Revoluția din 1989. Povestea militarului din Cluj care a refuzat să tragă în oameni
Gest minunat de Crăciun, la Cluj-Napoca. O geantă pierdută într-un autobuz a fost returnată cu tot ce era în ea
VIDEO. Tramvaiul lui Moș Crăciun a ieșit pe traseu la Cluj-Napoca. Vezi programul
UMFIH Cluj-Napoca, în doliu. Dr. Cristina Schnell, cadru didactic și medic pediatru, s-a stins din viață
