Connect with us

Uncategorized

Timișoara intră în carantină din 8 martie

Publicat


Municipiul Timişoara şi mai multe comune intră în carantină din cauza numărului mare de cazuri COVID-19, a decis Comitetul Județean de Situații de Urgență Timiș, în ședința de sâmbătă.

După analiza atentă a tuturor datelor primite din partea Direcției de Sănătate Publică Timiș și a specialiștilor în cadrul Comitetului Județean de Situații de Urgență Timiș, s-a decis că, începând cu data de 8 martie 2021 ora 00:00, pe raza Municipiului Timișoara, Comunei Moșnița Nouă, Comunei Ghiroda, Comunei Giroc și Comunei Dumbrăvița din Județul Timiș – pentru o perioadă de 14 zile, se vor aplica o serie de măsuri obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent în zona menționată, sau doar o tranzitează. Aceste măsuri au ca scop prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Totodată, în completarea acestor măsuri Zoltan Nemeth, prefectul județului Timiș, a purtat în ultimele 24 de ore discuții atât cu vpicepremierul României – Dan Barna, cât și la nivelul Ministerului Sănătății – astfel încât, în cel mai scurt timp, se va trimite spre Timișoara un număr mai mare de doze de vaccin pentru a putea accelera campania de imunizare a timișenilor.

La ședința Comitetului Județean de Situații de Urgență Timiș au fost invitați secretarul de stat – Raed Arafat, Cristian Oancea – directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr.Victor Babeș Timișoara, Dorel Săndesc – vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, Raul Pătrașcu – managerul Spitalului Județean Timișoara și șeful secției de boli infecțioase a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Timișoara, Virgil Musta.

Conform deciziei luate în CJSUT, începând cu data de 8 martie 2021 ora 00:00, în perimetrul vizat, este strict interzisă intrarea/ieşirea în/din zona carantinată prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile naţionale, judeţene, comunale şi forestiere.

Circulaţia şi staţionarea persoanelor în spaţiile publice, din interiorul zonei carantinate, sunt interzise, cu excepţia motivelor bine justificate, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, legitimaţiei de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator.

Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/ gospodăriei/locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura, precum și intervalul orar necesar desfășurării activității.

Totodată, în interiorul localităţilor, se interzice circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

În perioada următoare, se va limita programul de lucru cu publicul al operatorilor economici din domeniul comercializării de bunuri alimentare şi nealimentare până la ora 20,00, cu excepţia farmaciilor şi a staţiilor de distribuţie carburant care pot avea program non-stop.

Se va limita numărul de persoane în incinta magazinelor/ supermagazinelor/ hipermagazinelor la maximum 30% din capacitate, cu respectarea normelor de distanţare fizică.

În cazul centrelor comerciale și a parcurilor se limitează accesul persoanelor astfel încât să se asigure 8 mp/persoană, cu respectarea normelor de distanţare.

Totodată se interzic următoarele activităţi:

1. organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii închise şi deschise;

2. organizarea de evenimente şi/sau activităţi private pentru copii în spaţii închise, cum ar fi evenimente aniversare, locuri de joacă;

3. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, inclusiv al teraselor, în interiorul şi exteriorul clădirilor;

4. activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc;

5. organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice organizate în baza Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată;

6. organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tipul spectacolelor şi/sau concertelor;

7. activităţi culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment în spaţii închise sau deschise;

8. toate activităţile şi competiţiile sportive, individuale sau colective, care se desfăşoară în spații închise sau deschise, inclusiv săli de fitness, cu excepţia evenimentelor profesioniste organizate de federaţiile de profil;

9. organizarea pieţelor pentru produse nealimentare, a târgurilor, oboarelor, iarmaroacelor şi pieţelor de vechituri.

Prin excepție de la prevederile menționate anterior, este permisă activitatea de comercializare a florilor/aranjamentelor florale în data de 08 martie 2021

Începând cu data de 13.03.2021, ora 05:00, în zilele de sâmbătă și duminică, centrele comerciale își vor suspenda temporar activitatea pe perioada aplicării măsurii carantinei zonale, cu excepția operatorilor economici care comercializează produse alimentare, farmaciilor, curățătoriilor, magazinelor care comercializează hrană pentru animalele de companie.

Vor putea comercializa, în zilele de sâmbătă și duminică, produse alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice, în sistem de livrare la domiciliu, operatorii economici din centrele comerciale (zona de fast food). Își suspendă temporar activitatea, în zilele de sâmbătă și duminică pe perioada aplicării măsurii carantinei, inclusiv operatorii economici din centrele comerciale care au acces din exterior (parcare) în magazinele comerciale.

Începând cu data instituirii măsurii carantinei zonale, agenții/operatorii economici în domeniul comercializării produselor nealimentare își vor suspenda temporar activitatea pe perioada aplicării măsurii în zilele de sâmbătă și duminică, cu excepția operatorilor economici care comercializează produse alimentare, farmaciilor, curățătoriilor, magazinelor care comercializează hrană pentru animalele de companie.

sursa: Mediafax


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

OPINIE. Ioan Lumperdean: Instrumentarea geopolitică și geoeconomică a vaccinării 

Publicat

Într-o întrevedere din 26 martie a.c. a Maiei Sandu cu ambasadorul Federație Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, președintele Republici Moldova a solicitat sprijinul marelui vecin de la Est, pentru vaccinarea populație cu vaccinul „Sputnik V”. Informația a fost comentată „în fel și chip”, cu argumente pro și contra. Și în timp ce analiștii și jurnaliștii se opinteau să deslușească mesajul Chișinăului, s-au rostogolit spre spațiul public și alte informații despre vaccinurile acceptate sau respinse de unele țări din Europa și din lume.

Este mai mult decât limpede că toată lumea vrea să scape de pandemie. Din păcate, și în această situație funcționează și istoria din spatele istoriei. Statele și operatorii economici și sanitari nu scapă ocazia (re)poziționărilor geopolitice și geoeconomice. Vaccinarea a devenit un instrument pentru dobândirea și/sau consolidarea puterii și influenței în prezent și viitor.

Planeta și oamenii care o populează trebuie să se alinieze, ca de multe ale ori în istorie, în siajul unor comenzi și comandamente care (re)setează viața. Viața în toată complexitatea și biodiversitatea sa. Să vedem unele din aspectele geopolitice și geoeconomice generate de pandemie și de lupta împotriva sa

Mesajul Urbi et Orbi al papei Francisc

În tradiționalul său mesaj de Paștele romano-catolic, suveranul pontif, ca și în alte împrejurări, a pus accentul pe problema cea mai arzătoare care marchează lumea de astăzi: Pandemia. Exprimându-și convingerea că  „Dumnezeu pregătește o istorie nouă”, papa ne atrage atenția că „Pandemia există și este încă în desfăşurare, criza socială şi economică este foarte gravă, în special pentru cei săraci şi în pofida acestor lucruri -şi este scandalos- conflictele militare nu încetează, iar arsenalele militare se măresc”.

Prin aceste cuvinte, Speranța și Încrederea care trebuie să statornicească noul început se estompează în realitatea crudă a intereselor de ieri și de mâine a celor care dețin PUTEREA. O exercită, în scopuri politice, economice, militare etc. Mijloacele și scopurile sunt mai puțin importante din punctul lor de vedre. Important e să fie identificate și să fie folosite.

Ar fi un non sens să argumentez cele afirmate prin incursiuni multiforme în trecutul de lângă noi sau în cel mai departe de noi. Oricând și oriunde s-a profitat de ceea ce istoria a adus la masa ei: crize, războaie, revoluții, regimuri autoritare și democratice, fenomene politice, culturale, sportive și multe altele. De data aceasta pe/la masa istoriei este pandemia și vaccinarea!!!

Să revizuim termenii

Din cele mai vechi timpuri a existat şi există interacțiunea dintre economie, spaţiu şi politică. În prelungirea acestor realități au apărut și ideile și opiniile teoretice de și despre geocultură, geoeconomie, geoistorie, geopolitică, geostrategie. Sunt noțiuni mult discutate, acceptate și respinse. Indubitabil o explicare cuprinzătoare a acestora este dificil de realizat, chiar dacă există o uriașă literatură în domeniu. Și din aceasta ne putem da seama că abordările teoretice sunt consonante cu realitățile existente în societate. Și pandemia de astăzi ne conduce spre reluări și reinterpretări.

Dacă urmărim cu atenție agenda publică, națională, europeană și mondială, ne dăm seama că pandemia a „contaminat” și universul semantic, cu sintagme noi sau adaptate și transformate. Putem astfel vorbi de o geopolitică, geoeconomie și geostrategie în pandemie sau a pandemiei și vaccinării.

De la surpriză și necunoaștere la (in)coerență

Dacă rememorăm traseul epi(pan)demiei, de la identificare și atitudine până la acțiune și contracarare, ne dăm seama că omenirea s-a aflat și manifestat/acționat mai mult dezarticulat și incoerent. În opoziție cu oamenii, virusul a fost mai activ, mai „șmecher”, mai cameleonic. Tocmai de aceea a trecut de la un teritoriu la altul, de la o țară la alta, până a ajuns să cuprindă întreg mapamondul.

Reacțiile au fost similare cu extinderea și contagiunea teritorială. Prima măsură, specifică în majoritatea fenomenelor epi(pan)demice: izolare și carantină, mască și igienă. Apoi tratamente și vaccinări. Din păcate, la virusul global și excesiv de mobil și „păcălicios” oamenii, de la decidenți și specialiști până la oamenii cotidieni, au răspuns după „știință și conștiință”, după posibilități și imposibilități, după trebuințe și necesități, după avantaje și interese.

Din păcate, de cele mai multe ori și în cele mai multe locuri, au primat preocupările pentru altceva: alegeri legislative, prezidențiale, locale, poziționările politice, militare, promovarea și dezvoltarea afacerilor și activităților economico-pandemice, mișcări sociale și multe altele. E bine sau nu, însă viața trebuie să meargă înainte!!!

Unele interese sunt mai interesate și interesante decât altele

În vârtejul acțiunilor pentru așa-zisa normalitate au apărut noi demersuri. Liderii regionali și mondiali s-au întâlnit, au discutat, au căutat și au găsit și alte soluții pe lângă izolare, carantinare, mască și spălarea mâinilor. Au apărut vaccinurile. Într-un timp relativ record și cu uriașe eforturi științifice, productive și pecuniare. Au fost și sunt speranța spre bine și pentru mai bine.

Dincolo de această speranță au apărut neîncrederea, contestarea, insolența, nemulțumirea, distorsionarea, blamarea și fragmentarea vaccinării. Fiecare țară și companie farmaceutică nu scapă ocazia să „tragă foc la oala lor”. Și continentele, țările, regiunile și așezările sunt, asemenea intereselor, unele mai egale decât altele.

Vechile metehne ale poziționărilor geopolitice și geoeconomice au îmbrăcat și haina Coronavirusului. Pe bună dreptate, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, spunea:  „Vedem numeroase exemple de naţionalism în materie de vaccin şi stocarea de vaccinuri de către ţările bogate, precum şi continuarea acordurilor bilaterale cu producătorii care subminează accesul tuturor”.(Subl.ns.).

Imunizare prin… binecuvântare regală

Vaccinurile au apărut, oarecum de la sine. În îndelungata luptă cu epidemiile, oamenii au constatat că unii sunt mai rezistenți decât alții. Imunizarea prin legătura și coabitarea cu cei bolnavi a dat rezultate și unii oameni au scăpat de boala nemiloasă. Medicii au început să promoveze ideea vaccinării/inoculării cu virușii răuvoitori.

S-a ajuns la acestă decizie și datorită credinței însănătoșirii prin binecuvântarea regală. Împărați și regi au hotărât „să dea piept cu uraganul” ridicat de  bolile epidemice, prin acordarea supremei generozități regale. Nu știm câți oameni bolnavi au scăpat. Cine avea grija lor? Știm însă că multe capete încoronate prin gestul lor s-au imunizat. După cum știm că unii dintre ei au fost secerați de necruțătoarea coasă epidemică: regina Mary II a Angliei și Irlandei (1689-1694), împăratul Iosif I al Sfântului Imperiu Roman de națiune germană (1705-1711), țarul Petru al II-lea al Rusiei (1727-1730), regina Suediei Ulrica Eleonora (1718-1741). Au fost și unii care au scăpat datorită inoculării/vaccinării, precum Ecaterina a II a Rusiei (1762-1796) sau Ludovic al XVI-lea al Franței (1774-1793).

Până la urmă, din aceste exemple, medicii au ajuns la concluzia că „cui pe cui se scoate” și au procedat la prelevarea și vaccinarea prin inoculare cu virușii epidemici a oamenilor. Unii dintre ei au avut ideea genială și responsabilă a transmiterii secretului și altor confrați. Au scris și tipărit lucrări în domeniul virusologiei. Multe autorități le-au promovat și au tipărit circulare și foi volante pe aceste teme. Anii au trecut, oamenii au obținut mai multe informații și au dezvoltat mai multe practici medicale și sociale antipandemice.

Colaborare și concurență pe piața vaccinurilor

La finele secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea mai multe țări (Marea Britanie, Franța, SUA, Germania, Rusia) au trecut prin revoluția industrială. Aceasta a avut repercusiuni majore și în eradicarea, stăvilirea sau limitarea bolilor. Lumea medicală a comunicat și colaborat mai mult. Decidenții au înțeles „să lase garda jos” pentru liniștea socială și prosperitatea economică. Însă, ca de obicei în istorie, cunoștințele dobândite au îmbrăcat și haina promovării și statornicirii unor vectori de putere economică, politică, militară.

Nu de multe ori se considera și se mai consideră și în prezent că vaccinurile erau și sunt pentru cei puternici și pentru aliații lor. Epidemiile și bolile sunt pentru cei slabi și pentru dușmani!!! O dispută și concurență s-au dezvoltat și în aceste domenii. Acest fenomene sunt active și astăzi, cu și/sau fără mască, adică „la vedere” sau „fără vedere”. Mai multe centre de putere își dispută uriașa piață a vaccinurilor și tratamentelor. Ostilitatea, dezinformarea, neîncrederea și presiunea politico-militară și economică sunt prezente.

Vaccinuri acceptate, dar … cu întrebări

În Uniunea Europeană au fost acceptate și considerate sigure 19 vaccinuri. La loc de frunte: BioNTech și Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Jansson, Pharmaceutica NV. Despre acestea s-a spus și discutat mult. Argumentele pro și contra sunt multe. Poate prea multe, prea stufoase și prea nedesluşibile.

Unele eșecuri și inconsecvențe sunt inerente în întreaga activitate. De la concepție, producere, transport, administrare , reacție și eficiență medicală. Spun și eu că sunt eșecuri și inconsecvențe inerente, ca un om care am trecut prin viață, am reconstituit multe segmente din istorie și am căutat în multe cotloane ale vieții economice și sociale. Dar, recunosc, nu aș vrea să fiu nici eu și nici cei din familia mea și prin extensie nici prietenii și colegii mei sau orice om de pe Planetă,  în spațiul strâmt al acestor inerente eșecuri și inconsecvențe!!!

Vaccinul chinezesc Sinopharma

În opoziție cu vaccinurile europene au apărut și cele din  China și Rusia. Vaccinul chinezesc Sinopharma, respins și mult hulit, a intrat pe piața mai multor țări din lume. Marija Obradovi, ministrul administrației publice și autonomiei locale din Serbia, a declarat: „Cel mai bun vaccin este cel pe care îl avem la îndemână”. Este perfect adevărat și chiar important. Vaccinare și sănătate să fie!!! Nu contează cum se numește pisica dacă prinde șoareci, spunea liderul chinez Deng Xiaoping, cel care a promovat „socialismul cu caracteristici chinezești” și „economia de piață socialistă”.

Și în această situație nu contează pisica, pentru că omenirea trebuie să scape de marea povară a COVID-19. Dacă ne închipuim însă că pisica chinezească, în ecuația geoeconomică și geopolitică prezentă și viitoare va sta și blândă, ne înșelăm!!!

Geostrategia Serbiei prin și pentru vaccinare

Serbia este o țară cu un trecut îndelungat, aflată la interferența balcanică dintre Europa Centrală și cea Sud-Estică, a trăit tragedia coliziunilor geopolitice și geoeconomice postiugoslave. Și-a păstrat, atât cât a putut teritoriul și influența zonal-regională. Sârbii au reușit să facă față de multe ori în istorie vrășmașilor. În și prin echilibrul rațiunii aplicate răspunde provocărilor și presiunilor globale și europene.

Opțiunea pentru vaccinul chinezesc Sinopharma este un exemplu. Dar, Serbia a venit și cu ideea cumpărării și utilizării altor vaccinuri din marea ofertă mondială, inclusiv cele din Uniunea Europeană și Rusia. Un proiect pentru construirea unei fabrici de producere a vaccinurilor este în atenția autorităților de la Belgrad. Scopul suprem: sănătatea oamenilor. Și nu numai a celor din Serbia, ci și a celor din celelalte foste republici iugoslave și… printr-o alonjă mai largă și mai mobilă chiar și pentru vecinii din Ungaria, Bulgaria și Italia. Și totul gratuit!!! Pe lângă resetarea atitudinală față de sârbi vin și profiturile economice și nu numai: crește aria de interese și poziționări geopolitice.

Vaccinul rusesc Sputnik V

Un alt vaccin, cu reacții și poziționări nebănuite în angrenajele puterilor europene și mondiale este vaccinul rusesc Sputnik V. Nu intrăm în universul ideilor și părerilor medicale despre eficacitatea medicală a acestuia. Deși se pare că nu ar fi de ignorat, din moment ce lideri europeni precum președintele Franţei, Emmanuel Macron, și şefa executivului de la Berlin, Angela Merkel, au discutat cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, despre o posibilă cooperare în privința vaccinurilor.

Este limpede că Rusia vrea nu numai să-și imunizeze populația, ci și să se (re)afirme ca mare putere mondială. Însăși numele de Sputnik transmite acest mesaj. Nu prea se mai știe și nu se mai spune, în lume și cu atât mai mult la noi (datorită  multiplei noastre opțiuni europene și transatlantice), că  Sputnikul a fost primul satelit artificial al Pământului, trimis în spațiu de către URSS, la 4 octombrie 1957. Dacă nu ar fi fost acest „tovarăș de călătorie”, cum  se traduce din  limba rusă, poate nu ar fi fost tot ceea ce a urmat în domeniul spațial și comunicațional.

De data aceasta, „tovarăș de călătorie” este vaccinul. Și ar fi absurd să credem că nu există interese de natură geoeconomică și geopolitică. Și aș adăuga și de natură geomedicală și geoștiințifică. Ne-o spune (in)direct purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova: „Este un război al vaccinurilor, dar cred că este și un război al oamenilor de știință, este un război al politicienilor și al celor de pe frontul informațional cu care avem de-a face în paginile main-stream-lui occidental, cu precădere”. Și atunci ne punem întrebarea: este vaccinarea, cum spunea Antonio Guterre, cel mai mare test moral al timpurilor noastre?

Ţări mici către un vaccin mare

Poate că așa este dacă avem în vedere că și țări mai mici, cu experiențe mai modeste în domeniu, s-au angrenat în uriașul efort mondial al producției de vaccinuri: Cuba și  Bangladesh. Este adevărat că cea de-a doua o face și din motive religioase (frica în utilizarea de către producătorii consacrați a unor enzime provenite de la porc), dar și din motive geopolitice, ca replică la intenția Indiei, rivalul tradițional din zona Asiei, de-a se înscrie în această cursă.

Dincolo de toate acestea și de numeroasele alte întrebări și răspunsuri care pot fi formulate, este limpede că pandemia există și nu putem să o îngenunchem decât prin vaccinare!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumpedean

sursa foto: digi24

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMOBILIARE. Clujul e în TOP la VÂNZĂRI şi la creşteri de PREŢURI

Publicat

Clujul este în topul judeţelor la numărul de vânzări de imobile. Dar este în top şi la preţuri.

Pe locul trei, după Bucureşti şi Ilfov

Un număr de 62.891 de imobile au fost vândute în luna martie a acestui an la nivelul întregii ţări, cu 12.744 mai multe faţă de luna februarie, informează, miercuri, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna martie este cu 14.512 mai mare faţă de perioada similară a anului 2020.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în martie 2021, în Bucureşti – 10.958, Ilfov – 4.306 şi Cluj – 3.917.

Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Covasna – 193, Caraş Severin – 322 şi Călăraşi – 419.

De asemenea, conform sursei citate, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2021 sunt Arad – 691, Bihor – 458 şi Galaţi – 402.

Cele mai mari creşteri de preţuri, în Cluj şi Bucureşti

După ușoarele scăderi consemnate în primele două luni ale acestui an, prețurile locuințelor din România au revenit, la începutul primăverii, pe o traiectorie ascendentă. Un studiu arată că la Cluj-Napoca și București s-au înregistrat cele mai mari creșteri.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente, atât noi, cât și vechi, s-a majorat cu 1,5% luna trecută, ajungând la un nivel de 1.379 de euro pe metru pătrat util, față de 1.358 de euro pe metru pătrat util la finele lui februarie.

Astfel, potrivit studiului, în Cluj-Napoca, așteptările vânzătorilor de apartamente s-au majorat cu 2,1% în martie, acestea situându-se, în momentul de față, la o medie de 1.887 de euro pe metru pătrat util, comparativ cu 1.848 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie.

În capitala Transilvaniei, prețurile au crescut pe ambele segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,7%, de la 1.822 la 1.853 de euro pe metru pătrat util, iar cele din ansamblurile noi, cu 2,7%, de la 1.874 la 1.924 de euro pe metru pătrat.

Citește mai departe

ECONOMIE

OPINIE. Ioan Lumperdean: Trenul datoriei publice a trecut și prin Grecia 

Publicat

Grecia, o țară cu o istorie fabuloasă, care a oferit prin civilizația sa antică modelele democrației, filosofiei, literaturii și artei, a mesajului olimpic și a libertății spiritului uman. O țară în care s-au întâlnit, agregat și amalgamat Orientul cu Occidentul, lumea bizantină cu cea orientală, tradiția cu modernitatea, opțiunile euro-atlantice cu cele euro-comunitare.

Pentru toate acestea și multe altele, Grecia are locul ei în „concertul” universal de valori și activități economico-financiare, sociale și politico-militare. Intrată în NATO în 1952 și în Uniunea Europeană (CEE) în 1981, Grecia a trecut prin creșteri și descreșteri economice, crize politice, guvernamentale și sociale, prin incredibile dezechilibre bugetare. Între 2004-2012 a trăit cea mai dură experiență a Datoriei publice, care a dus țara până în pragul insolvenței.

Când istoria este și nu mai este cu tine

Îndelungata perioadă a antichității a fost, preponderent, benefică pentru Grecia. A reușit prin cultura și civilizația sa să unifice populații și teritorii, să facă față tensiunilor interne, dușmanilor din nord și sud, din est și vest. Și atunci când au fost cuceriți, grecii nu și-au pierdut identitatea, cum a fost în timpul lui Alexandru Macedon (336-323 î.Hr.) sau în timpul stăpânirii romane și mai apoi bizantine. Dimpotrivă, limba și cultura greacă au fost biruitoare, iar mai apoi creștinătatea orientală, ortodoxă, s-au impus fără putință de tăgadă.

A venit cucerirea otomană de aproape patru secole, care a întărit și mai puternic identitatea greacă. A lăsat urme adânci în societatea greacă, urme vizibile și astăzi, de la mentalitate, limbaj și comportament. Câteva exemple. Costumul popular grecesc are 400 de pliuri, similar cu numărul anilor de stăpânire turcească. Dușmanul ireconciliabil al grecului este turcul, iar cuvântul turc este sinonim cu inamic, vrășmaș, anti-ortodox. Nici un grec nu o să spună că vechea capitală bizantină se numește, astăzi, Istanbul. Oricine a călătorit în Grecia, (inclusiv eu)  poate să vadă că pe  indicatoarele rutiere spre Turcia scrie: Constantinopole!!!

Este măreția implacabilă și nenegociabilă a grecilor. Până la bani și la datoria publică. Dar și aici au reușit să-și păstreze demnitatea și poziția în Europa și în lume. Au fost și sunt ajutați și de soarta geopolitică, geoeconomică și geostrategică. Să vedem cum și în ce împrejurări.

Între geografia și politica postbelică

În anii care au urmat Primului Război Mondial (1914-1918), Grecia a trebuit să se găsească soluții în fața vechilor și noilor puteri zonale, Rusia sovietică și Turcia kemalistă, în fața noilor state sud-est europene, configurate sau întregite: România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania. Până la urmă a izbândit, chiar cu unele umilințe și pierderi teritoriale.

În timpul celui de Al Doilea Război, din ciocnirea dintre marile puteri, Italia fascistă, Germania hitleristă, URSS și Imperiul Britanic a ieșit întărită și în zona de influență anglo-americană. În Acordul de procentaj dintre Stalin și Churchill (9 octombrie 1944), Grecia era în inversul României: 90% influență britanică și 10% sovietică, în timp ce pentru țara noastră erau 10% aliați și 90%  sovietici. La această opțiune au subscris, mai apoi, și occidentali (americanii).

Aproape fără prea multe condiționări, Grecia a avut deschis drumul spre NATO și Uniunea Europeană. Excepțiile de la normele și criteriile euro-atlantice și comunitare au început să fie acceptate de liderii celor două organizații, și banii au început să curgă spre aliatul și partenerul mediteranean. Se spunea despre Grecia că este un pilon de stabilitate în această parte a Europei, chiar dacă „dușmanul”, mai mult sau mai puțin declarat, era aliatul din NATO și vecinul din coasta mediteraneană sud-estică: Turcia.

Războiul rece dintre cele două țări, devenea uneori cald, așa cum s-a întâmplat în conflictul cipriot din 1974 sau în multe alte „ciocniri” navale. Dar occidentalii au închis ochii, iar împărțirea insulei a rămas până astăzi. Partea grecească a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, iar la 1 ianuarie 2008 la zona Euro.

Multă vreme, în Grecia, o țară cu structuri sociale fluide și partide de stânga și extrema stângă, a planat  și pericolul comunist. Prin Mediterana circulau nu numai nave americane, ci și sovietice.

Grecia a știut să profite de toate acestea, a negociat, a ignorat și a obținut bani și proiecte investiționale. Erau conștienți de acestă situație, dar nu au prea ieșit din comportamentul lor balcanico-bizantin. Mai mult, erau de multe ori nemulțumiți și chiar sfidători față de aliații și partenerii occidentali. Când li se amintea (o spun din propria mea experiență) că (re)construcția și poziționarea lor economică se datorează sprijinului venit dinspre vest, răspundeau, impasibil și invariabil, cu demnitate și chiar orgoliu: „Vestul a avut noroc cu noi. Ei au nevoie de Grecia. Dacă nu erau cultura noastră și democrația antică, nu se validau în istorie”. O idee în parte exprimată și în cercurile politice și intelectuale vestice când se  explica și argumenta integrarea Greciei în structurile economice și de putere euro-atlantice!!!

Unii lideri occidentali, cu educația lor democratică, considerau parcursul european al Greciei o „misiune istorică”. În disputa și coabitarea cu vesticii, puternica emigrație greacă din SUA și Europa și marii armatori greci își protejau interesele și capitalurile.

Trai pe vătrai pe banii altora

Cu banii altora, de la un împrumut la altul, Grecia a construit autostrăzi, și-a dezvoltat infrastructura teritorială, economia turismului, piscicultura, agricultura și pomicultura specifică zonei sale, aducțiuni de apă și sisteme de irigație. Construcțiile navale și portuare, sprijinite de capitalul autohton și extern au fost semnificative. Portul Pireu a fost și este unul din reperele navale și comerciale din această parte a Europei. Puternica preocupare pentru înarmare prin 2,5 din PIB a asigurat importante comenzi și investiții în domeniu. Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații de 18 ani, iar pentru femei opțional.

S-au activat activitățile comerciale și a crescut consumul. Micile afaceri au fost sprijinite prin credite generoase. Toate erau bune și frumoase, mai puțin taxele și impozitele. Aproape invariabil, în orice împrejurare microtranzacţiile se negociau și nu se fiscalizau. La multe pompe de benzină nu se dădea bon fiscal!!! Biserica Ortodoxă Greacă, unul dintre marii proprietari funciari și imobiliari, nu plătea impozite. Însă, percepea chiria pe imobilele închiriate… statului!!!

Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, nu reușeau să echilibreze bugetele și să asigure repoziționarea economică a țării. Corupția, o veche practică de nuanță bizantină și otomană, greva și mai mult relațiile sociale și economice ale Greciei.

Moneda Euro și Olimpiada pe grumazul financiar grecesc

În această vâltoare au mai venit evenimente și fenomene cu efecte imprevizibile: intrarea în zona euro (ianuarie 2002) și Olimpiada din vara anului 2004. După ce SUA „i-a furat preșul” în 1996 când se împlineau 100 de ani de la Jocurile Olimpice Moderne, Grecia a încercat să-și ia revanșa. Investițiile și cheltuielile au destabilizat și mai multe situația financiară a țării. Se știe că țările care au organizat astfel de competiții și-au recuperat cheltuielile după decenii bune și mai mult prin impozitele indirecte. Mândria Greciei trebuia să rămână intactă. Și Olimpiada s-a organizat.

Adoptarea monedei Euro a fost o altă mândrie care trebuia împlinită. Grecia, cu îndelungata sa istorie monetară, nu putea să lipsească de la ambițiosul proiect european. În discuțiile premergătoare, grecii au și propus ca viitoarea monedă comună să se numească drahmă, argumentând cu primordialitatea europeană a vechii monede grecești bătută în jurul anului 650 î.Hr. în insula greacă Egina.

Propunerea nu a fost acceptată, iar în aprilie 1997, Yannos Papantoniou, la acea vreme ministru de finanţe, își  implora colegii din UE să tipărească o parte din viitoarele bancnote euro și în litere grecești (kirilice). A fost acceptată și simbolistica monedelor euro-grecești, ilustrată prin vechile corăbii grecești, personalități celebre din istoria Greciei și exemple din vechea mitologie.

În cele din urmă țara a aderat la zona Euro, iar ministrul socialist a declarat cu vanitate:  „Am luptat, am făcut un pariu pe loc şi am câștigat”.

Un pariu politic cu amare consecințe economice

Se părea că Grecia era în „cărți” și că își consolidase poziția europeană. A venit criza din 2008-2010 și întreaga economie mondială a ajuns „în corzi”. Pese tot măsuri de (re)structurare, (re)ajustare și control.

Uniunea Europeană a devenit mai prudentă și mai insistentă în politicile sale monetare și financiare. Deficitele bugetare trebuiau să se situeze sub 3% din PIB, datoria publică nu trebuia să depăşească 60% din PIB, iar inflaţia nu putea depăși 3%. Țările care încălcau aceste cerințe puteau fi sancționate. Chiar dacă nu s-a întâmplat așa ceva, a apărut o atenție sporită pe piețele financiare.

Grecia, care era campiona datoriei publice, era încorsetată prin politicile sale economice, fiscale și monetare. Fără o monedă proprie a fost lipsită de unul dintre cele mai importante instrumente, pentru corecții în economie. Intervențiile se puteau realiza prin cursul monetar, prin emisiuni monetare (chiar dacă uneori sunt nocive și inflaţioniste), prin finanțarea unor proiecte publice (re)stimulative economic și social.

Este un exemplu care trebuie să-i pună pe gânduri și pe românii care sunt prea proEuro. De altfel, în ultima vreme, oficialii și diriguitorii noștri sunt mai rezervați cu acest proiect. În consens cu europenii, l-au împins în 2024 sau chiar mai încolo. 

Înainte și în timpul marilor împrumuturi

În 1999, Grecia nu a fost primită în zona Euro. A fost singurul stat din UE care nu îndeplinea criteriile de convergență. Atenția piețelor financiare a fost sporită. Guvernul grec avea nevoie de bani ca de apă. Între 2004-2010 se  negociază noi împrumuturi și se impun noi măsuri de austeritate, se emit titluri de stat. Au loc reuniuni ale miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană. Cad mai multe guverne. Au loc mișcări stradale puternice. Toată lumea este cu ochii pe Grecia. Oficialii sunt acuzați că au falsificat bilanțurile publice. În parte adevărate  datorită indicatorilor calculabili. Banca de Investiţii „Goldman Sachs” e acuzată ca a contribuit la criza Greciei pentru că a folosit contracte derivate prin care a ascuns datoriile statului.

Până la urmă ajunge la guvernare Alexis Tsipras, deputat în Parlamentul Greciei, și liderul stângii radicale. Știe să renegocieze și să… șantajeze, spun unii!!! Amenință cu revenirea la drahmă și chiar cu părăsirea Uniunii Europene. Sunt atrase noi împrumuturi. FMI, Uniunea Europeană, agențiile de rating sunt de acord că Grecia trebuie salvată.

La 11 aprilie 2010, statele zonei Euro acordă un împrumut de 30 de miliarde de Euro, iar la 2 mai 2010, FMI își încalcă din nou statutul, ca în cazul Mexicului, și oferă 110 miliarde de Euro, de două ori mai mult decât se negociase. Poate că au fost și alte sume ascunse. În astfel de situații, pe lângă banii propriu-ziși pot fi folosite și alte instrumente financiare și derivatele lor. Din istorie știm că nu se ocolesc astfel practici. Se „dosesc” cu dibăcie!!!

Grecii primesc veștile cu noi proteste și incendii în stradă. Au înțeles că aceste datorii sunt condiționate de aspre măsuri financiare coercitive. Era pericolul ca fenomenul să se extindă și în alte țări aflate sub „sabia lui Damocles” a datorie publice.

În Italia, Spania și Portugalia situația nu este de loc roză. Sunt exprimate cuvinte dure la adresa așa-ziselor credite suverane și se încuviințează politica financiară a Greciei. Sunt persoane care nu sunt împotriva ieșirii din zona Euro și chiar părăsirea Uniunii Europene. Curentul anti-european se reactivează. Acuzațiile curg spre birocratismul bruxellesian!!!

Încet, încet lucrurile se mai domolesc. Datoriile rămân. Economia Greciei a fost repusă, parțial, pe șine. Interesele geo-economice au avut și au un cuvânt important. În platforma continentală din apele teritoriale ale Greciei și Ciprului au fost identificate rezerve semnificative de țiței și gaz metan. Se reactivează tensiunile greco-turce. Pe acest fundal, migrațiile orientalo-asiatico-mediteranene vin „în sprijinul Greciei”. Dacă fenomenul migraţionist poate fi considerat unul de sprijin!!! Poate fi mai periculos decât Stimata Doamnă Datorie Publică.  Lăsăm cititorii să judece singuri. Am spus!!!

Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

SCRISOARE a câtorva MEDICI români împotriva restricțiilor și terorii. Șeful CMR: „Medicii nu știu de existența documentului”

Publicat

În mediul online a apărut o scrisoare a unui grup de medici români care cer autorităților revenirea la normalitate prin încetarea abuzurilor, manipulărilor și terorizării populației. Colegiul Medicilor din România (CMR) afirmă prin președintele Daniel Coriu că totul este o făcătură.

Ce au cerut medicii în scrisoare?

„Noi, semnatarii acestui document, solicităm Președintelui Iohannis, parlamentarilor și guvernanților încetarea politicii de perpetuare a stării în care se află România de un an încoace și revenirea la starea de normalitate. Noi, medicii cu știință de carte și conștiință, uniți în convingeri și adevăr, vă atragem atenția că măsurile pe care le-ați luat sunt fie absurde, fie ineficiente, fie fără logică din punct de vedere științific”, arată textul scrisorii.

Medicii au atins 11 puncte în textul dat: încetarea purtării măștii de protecție, stoparea actului de monitorizare a temperaturii la intrarea în magazine sau în alte instituții, ridicarea interdicției de circulație. Mai mult, spun: „încetați cu promovarea vaccinurilor anti-Covid, nu mai obstrucționați medicii să-și trateze pacienții cu scheme de tratament, încetați cu discreditarea și compromiterea corpului medical, a actului medical, a spitalelor, cu manipularea statisticilor medicale și cu obligarea medicilor să falsifice certificatele de deces, opriți strategia greșită de comunicare, stopați campania de denigrare a medicilor (în special a celor din ATI) și a activității spitalicești și distrugerea economiei și nu mai terorizați populația”.

Mesajul CMR prin prof.dr. Coriu

„În legătură cu mesajul vehiculat astăzi în spațiul public, care  începe cu sintagma ”medicii români”, invocând ca inițiatori ai materialului, medici cu drept de practică în România, sugerând ideea de punct de vedere al corpului medical, Colegiul Medicilor face următoarele clarificări:

Colegiul Medicilor din România (CMR) se delimitează total de această scrisoare, care nu reprezintă voința corpului medical în ansamblul său și precizează că, potrivit reglementărilor în vigoare, CMR reprezintă instituția care ”apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de pacient și de sănătatea publică”.

Medicii nu știu de existența scrisorii

Între semnatarii textului, există cel puțin o persoană, respectiv domnul prof. dr. Ioan Cordoș, care a fost contactat de reprezentanții CMR, iar acesta a precizat că nu știa de existența acestui document și că nu a semnat o astfel de scrisoare.

Aceasta situație poate să sugereze un text provocator, care conține ingredientele unui material de tip ,,fake news”.

Denaturarea realității

Aceste forme de denaturare a realităților pandemiei cu care ne confruntăm, fac foarte mult rău României și unei părți a cetățenilor săi. Aceștia, din cauza unor astfel de mesaje periculoase, își pierd încrederea în sistemul medical și amână prezentarea la medic până în fazele avansate ale bolii COVID-19, ceea ce are, din păcate, uneori consecințe dezastruoase.

Colegiul Medicilor din România, ca for reprezentativ al profesiei medicale, susține respectarea tuturor măsurilor necesare pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, în conformitate cu normele legale în vigoare și cu recomandările internaționale.

Anchete disciplinare

În cazul acelor medici care nu respectă  normele medicale larg acceptate de comunitatea științifică medicala și afectează, prin declarațiile lor, sănătatea publică, prin instigare la încălcarea lor, vor fi identificati si cercetati in cadrul comisiilor de disciplina ale CMR, putandu-se ajunge pana la ridicarea dreptului de a profesa.”

Semnatarii scrisorii:

Damian Baciu, medic primar pediatru, specialist în vaccinologie

Ioan Cordoș, medic primar de chirurgie toracică

Adina Alberts, medic primar de chirurgie plastică

Răzvan Constantinescu, medic primar interne și gastroenterologie

Camelia Smicală, medic specialist medicină de urgență

Aurel Băcean, medic primar neurochirurg

Monica Pop, medic primar oftalmolog

Adrian Cacovean, medic primar de chirurgie cardiovasculară

Iulian Șerban, medic primar chirurg

Mihaela Baciu, medic primar pediatru

Dan-Decebal Gavrilescu, medic primar medicină de familie

Lavinia Ispas, farmacist

Iulia Florică, farmacist

Dragos Dinulescu, medic dentist

Mircea Pușcașu, medic dentist

Ștefan Vasile Ștefănescu, medic dentist

Cristina Metea, medic dentist

Iulia Popescu, medic dentist

Viorel Negulescu, medic dentist

Daniela Dumitrescu, medic dentist

Laurențiu Gheorghe, medic dentist

Galina David, medic dentist

Alina Gabriela Iordache, medic dentist

Mihaela Domuță, medic dentist

Constanța Hudema, medic dentist

Brândușa Câmpean, medic dentist

Mădălina Ruxanda, medic dentist

 

Karla Fanea

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate