ACTUALITATE
Timișoara „a luat fața” Clujului la salarii. Care sunt cele mai bine plătite job-uri în 2023

Un studiu privind salariile plătite angajaților din România arată că județul Cluj a ajuns pe locul 3 în top, fiind întrecut de Timiș. Bucureștiul rămâne pe primul loc în acest clasament.
Cu aproape 315.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, anul acesta a fost unul în care companiile au continuat să își extindă echipele, însă ritmul majorărilor salariale de anul trecut nu a mai fost replicat.
Asta după ce, în 2022, au fost înregistrate creșteri salariale de 10% – 15% în aproape toate domeniile de activitate, conform studiului.
Timișoara „a luat fața” Clujului la salarii. Care sunt cele mai bine plătite job-uri în 2023
„Peste 300.000 de joburi noi, postate într-un an care nu a fost tocmai cel mai liniștit din punct de vedere economic, nu înseamnă puțin, chiar dacă, în comparație cu anul trecut, se observă o ușoară scădere.
Numărul de aplicări, în schimb, a crescut cu 10%, ajungând până la aproape 9 milioane din ianuarie și până acum. Pe un fond atât de dinamic, angajatorii nu s-au mai văzut nevoiți să crească salariile la nivel general”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial eJobs, județele cu cele mai mari salarii anul acesta au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei; Timiș, cu 4.700 de lei; Cluj, cu 4.500 de lei, și Ilfov, Iași, Brașov și Sibiu cu 4.000 de lei.
Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.500 de lei net sunt Bihor (3.950 de lei), Prahova (3.800 de lei), Argeș (3.800 de lei) ori Alba (3.800 de lei)
De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Vâlcea, Ialomița și Gorj, unde media salarială netă este de 3.200 de lei pe lună sau Caraș – Severin și Vaslui, cu 3.100 de lei.
„Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu mai vedem niciun județ cu o medie salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună, chiar dacă sunt și zone în care majoritatea candidaților se califică pentru joburi entry level, care au, implicit, și salarii mai mici”, explică Roxana Drăghici.
Domeniile unde sunt cele mai multe joburi și cele mai bănoase locuri de muncă
Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.
Dincolo de distribuția salarială pe județe, când vine vorba despre domeniile care oferă cele mai mari salarii, pe primul loc continuă să se afle IT-ul, cu o medie salarială netă de 6.500 de lei pe lună.
Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario.
Angajații din construcții și instalații câștigă, în medie, 5.000 de lei pe lună. Aceeași este media și pentru cei din audit / consultață și petrol / gaze.
În inginerie media este 4.800 de lei, net, în telecom 4.400, iar în banking 4.000 de lei.
„În toate domeniile de activitate așteptările salariale ale angajaților depășesc salariile încasate în realitate cu aproximativ 25% – 30%. Cea mai mare discrepanță însă o vedem în industria naval / aeronautică – 4.500 de lei, media reală vs. 6.500 de lei, așteptările candidaților, respectiv o diferență de 44%; agricultură (43%), unde salariul mediu net este de 4.200 de lei, dar așteptările candidaților urcă la 6.000 și pentru funcțiile publice (43%): 4.200 de lei vs. 6.000”, exemplifică Roxana Drăghici.
Cele mai mici diferențe apar, în schimb, în sectoare precum audit / consultanță, unde candidații au așteptări cu 20% mai mari decât ce oferă angajatorii (5.000 de lei vs. 6.000 de lei); medicină veterinară (22%, de la 3.700 la 4.500 de lei); financiar / contabilitate și producție, ambele cu aceiași indicatori pe cifre (25% – respectiv 4.000 de lei vs. 5.000 de lei) și alimentație / HoReCa (29% – respectiv 3.500 de lei vs 4.500 de lei)
În ceea ce privește domeniile care scot, anual, cel mai mare număr de joburi în piață și care recrutează masiv în aproape toate județele țării, salariile arată astfel: pentru retail, media salarială netă este de 3.600 de lei, pentru industria alimentară 3.500 de lei, pentru industria de servicii de call center / BPO 3.500 de lei, iar pentru transport / distribuție 4.000 de lei.
În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă.
De asemenea, peste 600.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.
Foto principal: pixabay.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc ne invită la sărbătoare şi ne arată ce putem face de 1 Decembrie. Programul mnifestărilor

Primarul Emil Boc a lansat o invitaţie clujenilor de a sărbători împreună Ziua Naţională a României.
„Clujul sărbătorește Ziua Națională a României – Programul evenimentelor de 1 Decembrie la Cluj-Napoca
Vă invităm să sărbătorim împreună ceea ce ne unește!
Manifestările de Ziua Națională din acest an se vor desfășura la Cluj-Napoca în Piața Mihai Viteazul, Piața Avram Iancu și Piața Unirii, începând cu ora 9.00 și sunt organizate de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca alături de parteneri instituționali, organizații non-guvernamentale, companii din mediul privat, cu sprijinul voluntarilor.
Târgul de Crăciun Cluj-Napocacontinuă până la finalul anului, iar de 1 Decembrie se deschide Târgul de iarnă – pe platoul Sălii sporturilor „Horia Demian” unde este amenajat inclusiv un patinoar.
Pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/184909897945737/
Mai multe informații despre 1 Decembrie 2023 – Ziua Națională a României la Cluj-Napoca:
venimentele debutează la ora 9:00 cu ceremonialul de depunere de jerbe și flori în Piața Mihai Viteazul. Manifestările organizate de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, Instituția Prefectului Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina” continuă de la ora 10:30 în Piața Avram Iancu unde va avea loc ceremonia oficială, defilarea cu tehnică militară și de intervenție și un spectacol de artificii de zi.
De asemenea, de la ora 12:00 ne aducem aminte, printr-un eveniment dedicat, de curajul liderului revoluţiei române de la 1848 din Transilvania „Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului”, organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România.
Pe Bulevardul Eroilor va avea loc o reconstituire a evenimentelor din anul 1918, în intervalul 13:00-15:00. De asemenea, clujenii pot rămâne cu o amintire din zona de photobooth, care va fi activă în intervalul 12:00-21:00.
La „kilometrul 0” al orașului, în Piața Unirii, evenimentele dedicate Zilei Naționale vor începe la ora 15:00 cu un regal folcloric susținut de artiști și ansambluri folclorice de renume precum Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Ana Ilca Mureșan, Maria Golban Șomlea, Valeria și Traian Ilea, Cristian Totpati, Mariana Sfechiș, Lucia Potra, Adriana Irimieș, Mihaela Grindean, ansamblul folcloric Mărțișorul și ansamblul folcloric Dor Transilvan.
Iluminatul festiv va fi aprins în tot orașul de la ora 19:00, după care vor urca pe scena din Piața Unirii Delia și Cargo.
De la ora 20:00 – în Piața Avram Iancu – ne vom bucura împreună de un spectacol inedit de drone și artificii, care să ne aducă aminte de învățăturile anilor anteriori: „Timpurile și lumea se schimbă, nimic nu este veșnic. Legământul nostru este să nu contenim în străduința de a ne proteja meleagurile și credința pentru a le putea lăsa moștenire urmașilor noștri”, arată primarul Emil Boc.
PROGRAM
Piața Mihai Viteazul
09:00 – Ceremonial de depunere de jerbe și flori
Piața Avram Iancu:
10:30 – Defilarea cu tehnică militară și de intervenție
12:00 – Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului – eveniment organizat în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România
20:00 – Spectacol de drone & artificii
Piața Unirii
15:00 – Regal folcloric
19:00 – Pornirea iluminatului festiv
19:05 – Concert Delia
20:15 – Concert Cargo
ADMINISTRAȚIE
EXCLUSIV VIDEO FOTO. Emil Boc, blocat pe Aeroportul Munchen din cauza zăpezii. Ratează ceremoniile de Ziua Națională de la Cluj

Zeci de clujeni sunt blocați, de joi seara, pe Aeroportul Munchen din Germania, care a fost închis din cauza unei ninsori abundente, printre pasageri numărându-se și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Acesta a ajuns joi seara pe aeroportul german venind de la Bruxelles, unde a participat la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, și urma să plece spre Cluj-Napoca la ora 22,10 cu o cursă Air Dolomiti, dar zborul a fost anulat.
Primarul Clujului a dormit, alături de mai mulți clujeni care urmau să ia aceeași cursă pe banchetele din aeroport, dar și de alte sute pasageri cărora le-au fost anulate zborurile.
Din această cauză, Emil Boc nu va participa la ceremoniile programate, vineri, la Cluj-Napoca de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.
Manifestări de 1 Decembrie
Primarul Clujului trebuia să participe la depunerea de coroane de flori în Piața Mihai Viteazul și la defilarea militară din Piața Avram, înaintea căreia trebuia să treacă în revistă garda de onoare și să țină un discurs.
De povestit nepoților
De asemenea, trebuia să țină un discurs și să participe la manifestările prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la inagurarea statuii lui Avram Iancu.
”E Ziua Națională a României, cele rele să se spele, cele bune să se adune. La mulți ani dragi români, la mulți ani dragi clujeni, oriunde vă aflați, să vă bucurați de această zi minunată.
Am petrecut o noapte în aeroport, e o experiență inedită, avem ce povesti la nepoți. Îmi pare rău că nu pot fi alături de clujeni, sper ca măcar în a doua parte a zilei să ajung”, a spus Boc.
Boc speră să plece cu o cursă Lufthansa la ora 11 și să ajungă la Cluj-Napoca pentru a participa măcar la aprinderea luminițelor de sărbători în tot orașul, ceremonia programată la ora 19 în Piața Unirii.
ECONOMIE
CREȘTE valoarea tichetelor de masă de la 1 ianuarie 2024. Cât va încasa un angajat și până când trebuie CHELTUIȚI banii

De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă crește la 40 de lei. Astfel, un angajat cu normă întreagă va încasa 880 de lei în tichete de masă, scrie Alba24.ro.
„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării prețurilor la energie”, transmit autoritățile.
Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.
Tichete de masă: Guvernul s-a răzgândit și nu va permite plata cash. Cum vor fi acordate și ce valoare vor avea de la 1 ianuarie
Într-o lună intră în vigoare a doua majorare, la 40 de lei. Motivarea celei de-a doua majorări a valorilor tichetelor de masă constă în faptul că puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic.
Asta din cauza scumpirilor la alimente.
”Prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 de lei/tichet/zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, transmis reprezentanții Ministerului Muncii.
Valoarea tichetelor de masă crește din 1 ianuarie 2024: când își pierd valabilitatea
Ținând cont de faptul că un angajat lucrează, lunar, aproximativ 22 de zile, valoarea tichetelor de masă pe care acesta o va primi pe card se ridică la 880 de lei.
Atenție însă: bonurile de masă își pierd valabilitatea iar sumele necheltuite se pierd.
Beneficiarii bonurilor de masă trebuie să știe că, dacă nu sunt cheltuite în perioada de valabilitate, sumele primite pe card sunt retrase de emitent, iar beneficiarul le pierde.
Așa cum stabilește Legea 165/2018, voucherele de masă se emit exclusiv pe suport electronic. Asta înseamnă că și tichetele de masă, printre altele, sunt emise acum doar pe card.
Tichetele de masă sunt valabile în anul calendaristic în care au fost emise, cu excepția tichetelor emise în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie, care pot fi utilizate până la data de 31 decembrie a anului următor.

1 Decembrie. În această dată, unii români sărbătoresc Marea Unire. De ce „mare”? Păi pentru că aia mică s-a făcut în 1859. Și pentru că, odată cu „cea Mare”, s-a făcut România dodoloață. Dacă până acum arăta ca o pictură de Picasso, de nu știai de unde s-o apuci, acum era mult mai simplu, ca s-o poată desena și copiii. Întrebarea care persistă în continuare e cine s-a unit cu cine?
Ia să vedem! Sudistanul inițial, cunoscut și sub numele de Nord Bulgaria, era locuit de românii vechi, strămoșii cocalarilor cu ceafa în trei straturi din ziua de azi. Printre ei, câte unul mai răsărit, numit pompos boier, care cică era și de viță veche, asta pentru că nici dracu’ n-a stat să-i verifice lui pedigree-ul.
PAMFLET. Ce SĂRBĂTORESC ardelenii la 1 Decembrie? Dacă știi, spune-ne și nouă
Secole de-a rândul derulate sub umbrela protectoare a Înaltei Porți și-au pus amprenta asupra civilizației, impropriu numită așa, din Țara Românească. Turcii, bulgarii, tătarii, albanezii și grecii au completat, atât cât au putut și ei, „coloratura” locală. Culturile s-au mixat mai ceva ca hit-urile la Untold. A rezultat poporul român, a cărui principală calitate nu era nici pe departe hărnicia. Nici n-avea cum, dacă ne gândim că erau urmașii dropiilor, niște păsări mari din Bărăgan, grase și puturoase.
Vestigiile așa zisei civilizații din zonă pot fi admirate și astăzi: bordeiele săpate în pământ, bordeiele săpate în pământ și… bordeiele săpate în pământ… Dar deja ne repetăm. Mai este și-un turn al Chindiei. Și gata! Că monumentul de la Adamclisi era făcut de romani. Nu, nu de romales. Ei abia în istoria recentă s-au apucat de construit monumente cu turnulețe.
Ei bine, această alcătuire a profitat de ego-ul exacerbat al unui domnitor moldovean, băiat bun de altfel dar cam zglobiu în gândire și i-a sugerat un cumul de funcții. Și uite-așa, aia mică (mă refer la unire) s-a făcut prin vrerea „poporului” român, la care, volens-nolens au aderat și frații moldoveni, cei aprig curtați de Mihai Viteazul, cu rușii, lipovenii și leșii lor cu tot.
„Țara nou creată și-a importat rege de la nemți”
Astfel intra samahoanca și poalele-n brâu, repede completate de poalele-n cap, în istoria României, numită acum așa, după ce nord-bulgarii și-au impus punctul de vedere prin intermediul unor damigene de vin date șpagă, obicei la care se pricep foarte bine și în ziua de azi și pe care l-au exportat cu succes și la nord de Carpați.
Văzând că nu fac nicio treabă cu cârmuitorii autohtoni, țara nou creată și-a importat rege de la nemți, în speranța că dade-dade va reuși să implementeze rigurozitatea, disciplina și spiritul german în mocirla orientală de aici. Cel care s-a înhămat la această muncă sisifică a fost Carol de Hohenzollern-Siegmaringen, pe scurt Karcsi die Erste. No way, Jose! Nu s-a prins nimic de „rumâni”.
Așa că au făcut un „bis” cu Ferdinand și a lui Regină Maria, de altfel „singurul bărbat al României”, cum o prezintă istoria. „În această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt regina unor lași”, spunea ea când s-a lămurit cu cine are de-a face.
„Noi vrem să ne unim cu țara”
După ce armata română a luat na-na la bucuțe de la bulgari și nemți, la Turtucaia, în 1916, Ferdinand s-a lămurit și el cu vitejia poporului pe care-l conducea. Probabil, într-un moment de mahmureală a ordonat: „Treceți batalioane române Carpații!”, îndemn luat ad literam de șefii armatei. Sătui să ia bătaie de la KuK (kaiserlich und königlich), mai marii oșteni ai României i-au sugerat, mai mult sau mai puțin voalat, să anexeze Transilvania cu tot cu locuitori, din ciclu: „Decât să ne bată mai bine ne împrietenim cu ei”.
Zis și făcut. Celebra expresie pusă de aceeași curvă care este istoria în gurile oamenilor politici ardeleni din acea vreme și anume „Noi vrem să ne unim cu țara” era de fapt o interogație, nu o afirmație.
Transilvania, acest pui de imperiu habsburgic, curtată de vecini mai ceva ca fetele din Bamboo, avea avantajul că, pe lângă români (deși, sincer, nu știu de ce li se zicea așa), mai avea și unguri, și nemți, și cehi, și slovaci și alte nații care conțineau în ADN ingeniozitatea, hărnicia și priceperea de a ctitorii o țară multiculturală orientată cu fața spre vest, nu spre sud-est.
„Hai s-o dăm din mână-n mână”
La aflarea veștii că nord-bulgarii intră în Transilvania, locuitorii s-au speriat că vor să le fure prunii și-au pus mâna pe arme. Cu tunelurile dacice colmatate încă din fragedă pruncie, singurele căi de acces în fortăreața transilvană erau trecătorile carpatine. Versurile cântecului, care au fost modificate ulterior în „V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații/ Cu inima la trecători” erau „V-așteaptă pălinca, v-așteptă cârnații/ Pe mesele-ntinse la trecători”. Păcăliți de promisiuni, soldații au lăsat la o parte tremuratul de izmene și-au îndrăznit să treacă munții.
Și uite-așa, „Hai să dăm mână cu mână” s-a transformat în „Hai s-o dăm din mână-n mână”, cu referire la glaja de pălincă. Și uite-așa, pe principiul „să ajutăm baba să treacă strada chiar dacă ea nu vrea”, Ferdinand le-a suflat ungurilor de sub nas cea mai bogată și frumoasă regiune din imperiu.
De atunci ni se tot arată pisica, aia cu „ungurii vor să ne fure Ardealul”. Hoții strigă hoții…
Infuzia de ardeleni în ceea ce se va numi de-acum înainte România Mare a fost benefică… Pentru ceilalți.
Cu ce s-au ales ei?
Cu câteva milioane de oameni harnici și chibzuiți, e drept, la sfert din viteza lor.
Cu pălincă, pe care, fie vorba-ntre noi, nici azi n-o pot bea, rămânând la „febra” lor.
Cu cea mai bună mâncare din lume și pontul oferit gratis cum că apa în care au fiert găina se face supă, nu se-aruncă.
Cu zeci de mii de unguri care le-au mai transferat în capitală un pic de aer occidental.
Cu aur și alte bogății ale pământului, pe care le-au extras de aici.
Cu locuri minunate de vizitat, vestigii istorice, tradiții de dinainte de primul șlap turcesc aterizat în Bărăgan.
Cu zeci de variante de petrecut vacanța.
Cu o grămadă de bani vărsați la buget, an de an, pe care-i împrăștie discrețional în zone în care lenea este pe ordinea de zi, mai puțin de unde au provenit.
Cu ce ne-am ales noi?
Cu o grămadă de refuzuri, indiferent de cereri.
Cu valuri de șmecherie și învârteală revărsate peste Carpați.
Cu cocalari, pițipoance și manele.
Cu bășcălie ieftină și sarcasm de bideu.
Cu semințe scuipate printre dinți.
Cu milioane de puturoși de dus în spate.
„Treceți batalioane române Carpații… înapoi”
Ne spun boanghini, le spunem mitici.
Ne fac lenți și prea calmi, le zicem certăreți și gălăgioși, pentru că, uneori, le merge limba mai repede decât creierul.
Ne fac slugile ungurilor, îi facem otomani.
Când au un interes, suntem „frați”. Când nu, ne trimit în Ungaria, cea de unde ne-au „salvat” în 1918.
În timp ce noi preferăm ora exactă de la Viena, la ei se dă de la robotul telefonic… Dacă nu l-au furat și pe ăla.
Suntem singurul Yin și Yang divergent, care nu formează un cerc. Ce avem noi în comun? Poate limba, dar și aia din ce în ce mai rar, că nu ne-nțelegem de nicio culoare în ultima vreme.
Ați observat că în tocănița asta nu i-am inclus pe moldoveni. Ei, la fel ca transilvănenii, au fost niște victime târâte de torentele istoriei într-o mare mămăligă fanariotă.
De la ei au „secat Milcovul dintr-o sorbire”, în Transilvania au ridicat secarea la alt nivel. Și-atunci să nu le cânți „Treceți batalioane române Carpații… înapoi”?
Deci, revin, ce sărbătoresc ardelenii la 1 Decembrie?