CULTURA
TIFF.23: Primul episod din noul SEZON Casa Dragonului și alte seriale în premieră, în secțiunea Va Urma

Spectatorii celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (14-24 iunie 2024, Cluj-Napoca) vor avea ocazia să vadă în sala de cinema primele episoade sau sezoane complete ale unor seriale noi, prezentate în premieră națională, în secțiunea Va Urma. Din highlights fac parte primul episod din al doilea sezon Casa Dragonului, prequel-ul serialului fenomen Game of Thrones, și o miniserie documentară despre cine a fost, cu adevărat, Nicolae Ceaușescu.
Casa Dragonului (House of the Dragon, r. Alan Taylor, SUA, 2024), o producție HBO Original care va fi disponibilă pe platforma de streaming Max, nu mai are nevoie de nicio prezentare. Deși succesul fulminant cu Game of Thrones părea imposibil de egalat, primul episod al prequel-ului a fost vizionat în ziua premierei de peste 10 milioane de oameni. Fanii hardcore nu mai au nevoie de nicio recomandare, iar cei care nu l-au văzut încă mai au timp să se pună la curent cu universul lui George R. R. Martin până la TIFF.23, unde primul episod al celui de-al doilea sezon se va vedea în premieră absolută în cinema.
TIFF.23: Primul episod din noul SEZON Casa Dragonului și alte seriale în premieră, în secțiunea Va Urma
În trei episoade, serialul documentar Tovarășu’: facerea, gloria și desfacerea unui dictator (Comrade: The Making, Glory and Unmaking of a Dictator, r. Trevor Poots, România, 2024) trasează destinul lui Nicolae Ceaușescu, din copilărie și până în momentul în care a ajuns cel mai puternic om din România comunistă. În afară de imagini de arhivă și reconstituiri istorice, acesta cuprinde și numeroase interviuri cu cei care l-au cunoscut îndeaproape, pentru a realiza un portret cât mai onest. O producție Chainsaw Film Productions și Pro TV.
Filmat într-un alb-negru angoasant, 1286 (r. Alisher Utev, Kazakhstan, 2023) spune povestea unui chirurg care ajunge să fie răpit și deportat într-un lagăr de muncă, unde se zbate pentru supraviețuire, dar și pentru a-și păstra umanitatea.
Acțiunea din Calea Lactee (Milky Way, r. Vasilis Kekatos, Grecia, 2023) are loc într-un orășel de munte unde locuitorii pendulează între frustrare și dorința de a evada. Protagonistă este Maria, o liceană cu aspirații de dansatoare ale cărei planuri sunt date peste cap după ce rămâne însărcinată.
„Javier Ambrossi și Javier Calo sunt doi dintre cei mai cunoscuți actori spanioli”
Renars, un tânăr rebel care încearcă să se sustragă regulilor stricte din Letonia comunistă de la sfârșitul anilor ‘70, se angajează costumier în echipa unui teatru și se îndrăgostește de o regizoare finlandeză. Aventura lui începe cu adevărat după ce intră în vizorul autorităților, care îl internează într-un ospiciu. Acolo, el va pune bazele unei fabrici ilegale de jeanși. Nu întâmplător, serialul se numește Jeanși sovietici (Soviet Jeans, r. Stanislas Tokalovs, Teodora Markova, Letonia, 2024).
Javier Ambrossi și Javier Calo sunt doi dintre cei mai cunoscuți actori spanioli, iar împreună sunt autorii unor seriale de succes. Cel mai recent dintre ele, Mesia (La mesías, Spania, 2023), este povestea a doi frați care încearcă să treacă peste traumele lăsate de educația primită de la mama lor, o fanatică religioasă.
Totul și Eva (All and Eva, r. Johanna Runevad, Suedia, 2024) e o comedie romantică spumoasă despre o femeie de 40 de ani care nu a crescut niciodată în dragoste, dar își dorește un copil. După ce alege un donator de spermă, îi e teamă ca acesta să nu fie vreun psihopat, dar descoperă că lucrurile stau, de fapt, pe dos.
Totul și Eva se vede la TIFF.23 cu sprijinul Ambasadei Suediei în România.
Biletele au fost puse în vânzare online.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ECONOMIE
Peste 20.000 de locuri mai sunt disponibile pentru tinerii antreprenori în programul Start-Up Nation 2025

Tinerii români care vor să-și lanseze propria afacere au încă o oportunitate importantă: în cadrul programului Start-Up Nation 2025 mai sunt disponibile 20.083 de locuri pentru antreprenorii cu vârsta de până la 30 de ani, a anunțat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan.
Înscrierile pentru cursurile gratuite de antreprenoriat, parte esențială a acestui program, au început marți, 15 aprilie 2025, la ora 10.00. Cursurile sunt destinate pregătirii viitorilor antreprenori, oferindu-le instrumentele necesare pentru a înțelege și a naviga mediul de afaceri.
Start-Up Nation: Mai sunt locuri disponibile
„Programul vizează stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea competitivității economice a României”, a transmis Bogdan Ivan.
Domeniile eligibile sunt variate, incluzând producția, industriile creative, serviciile inovatoare, IT&C și comerțul. Participanții trebuie să își desfășoare activitatea în baza unor coduri CAEN eligibile, conform Ghidului Solicitantului.
Start-Up Nation 2025 oferă finanțare pentru achiziția de echipamente tehnologice (utilaje, instalații, echipamente informatice), active necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale), mobilier, echipamente IT, cheltuieli de promovare și cursuri de formare profesională atât pentru antreprenori, cât și pentru angajații acestora.
Programul continuă să fie una dintre cele mai accesate inițiative de sprijin pentru antreprenoriat în România, adresându-se în special tinerilor care vor să își transforme ideile în afaceri durabile.
EVENIMENT
FOTO. Cal mort în urma unui accident între Cășeiu și Urișor. Au intervenit pompierii ISU Cluj

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit marți seara la un accident rutier petrecut între localitățile Cășeiu și Urișor, soldat cu un cal mort.
În accident au fost implicate un autoturism și o căruță, iar în urma evenimentului calul de la căruță nu a putut fi salvat.
”Nu au existat persoane care să necesite transportul la spital. La misiune a luat parte un echipaj cu o autospecială cu modul de descarcerare”, au spus pompierii.
Din primele informații, căruțașul este vinovat de producerea accidentului întrucâr ar fi întors căruța în mijlocvul drumului fără să se asigure, căruța fiind lovită de o mașină.
După accident, căruțașul a fugit.
Poliția Cluj face cercetări în acest caz.
CULTURA
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții, superstiții și semnificații ale unei zile cu putere aparte

Miercuri, 23 aprilie, creștinii ortodocși sărbătoresc cu evlavie și bucurie pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii, considerat ocrotitorul ostașilor, al celor care poartă numele său și al celor care luptă pentru dreptate și credință.
Cunoscut și sub numele de „Purtătorul de biruință”, Sfântul Gheorghe este simbol al curajului și al jertfei pentru adevăr.
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință
Născut într-o familie creștină, el a fost soldat în armata romană, iar în ciuda prigoanelor împotriva creștinilor din timpul împăratului Dioclețian, a ales să-și mărturisească credința în Hristos cu prețul vieții.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, numită în Transilvania și Sângeorz, este una dintre cele mai populare în calendarul ortodox, fiind și o zi onomastică importantă pentru sute de mii de români care poartă numele de Gheorghe, George, Georgiana, Georgeta și alte derivate. Cu această ocazie, Bisericile își deschid porțile pentru slujbe speciale, iar comunitățile se adună în rugăciune și în sărbătoare.
Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe
Această zi este încărcată de semnificații străvechi, fiind considerată un moment de hotar între iarnă și vară, între întuneric și lumină, între frig și renașterea naturii.
În unele zone ale țării, oamenii pun la porți, la ferestre sau la grajduri ramuri verzi – de obicei, de fag sau de stejar – numite „Armindeni” sau „Stâlpii lui Gheorghe”, pentru a alunga spiritele rele și bolile din gospodărie. De asemenea, fetele tinere obișnuiau să își pună busuioc sub pernă în noaptea de dinainte, pentru a-și visa ursitul.
În credința populară, Sfântul Gheorghe „încuie iarna” și „dă drumul naturii”, motiv pentru care multe obiceiuri de fertilitate și protecție a recoltelor sunt legate de această zi.
Spălatul cu rouă este o altă practică veche: tinerii se rostogolesc dimineața prin roua de pe câmp, considerându-se că aduce sănătate și noroc tot anul. De asemenea, se crede că cei care dorm în ziua de Sfântul Gheorghe vor fi somnoroși tot anul, iar cei care se spală cu rouă dimineața vor fi frumoși și sănătoși.

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute.
Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat, arată analistul economic Radu Georgescu.
Gramul de aur a crescut la peste 480 lei
Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta, arată economistul clujean. Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului.
În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște.
Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale.
Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară”, mai arată economistul Radu Georgescu.
Cursul leului a scăzut
Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe.
Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, susține Radu Georgescu, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social.
A crescut indicele ROBOR la trei luni
Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%.
În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
Dolarul s-a depreciat
Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei.
Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă, arată Radu Georgescu, recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.
Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină.
Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro.
Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.