Ziua Imnului Național va fi sărbătorită joi, 29 iulie, începând cu ora 10.00, la Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul Central. În cadrul ceremoniei, Muzica Militară a comandamentului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” va interpreta imnurile naționale din istoria statului român modern.

Evenimentul se va încheia cu intonarea Imnului Național „Deșteaptă-te române!”, în interpretarea instrumentiștilor militari și a mezzosopranei Lavinia Bocu.
Detaşamentul de onoare va fi constituit din militari ai Regimentului 317 Cercetare „Vlădeasa” și ai Batalionului 55 Comunicații și Informatică „Napoca”.
Ziua Imnului Național va fi sărbătorită în toate garnizoanele din aria de responsabilitate a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.
Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 și se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie. „Deșteaptă-te române!” a fost compus de Anton Pann, iar versurile au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu.

Premierul Florin Cîţu a susţinut, marţi seara, că, în cazul unor noi restricţii provocate de pandemie, nu vor mai fi închise pieţele agroalimentare şi nici mall-urile.

Ministerul Sănătăţii să fie pregătit

‘Ceea ce pot să vă spun foarte clar este următorul lucru: nu vom mai închide, eu nu voi închide pieţele agroalimentare. Asta trebuie să fie foarte clar. Nu voi închide mall-urile. Asta, iarăşi, trebuie să fie foarte clar. Deci sunt chestii pe care nu le voi face. Nu voi închide economia. Asta este iarăşi foarte clar’, a declarat Florin Cîţu la Digi 24.

Întrebat despre scenariul cu 1.500 de cazuri de infectare pe zi la finele lui septembrie, premierul a spus că speră ca ‘Ministerul Sănătăţii să fie pregătit de aceste cifre, dacă deja le ştie’.

El a subliniat că se va face tot ceea ce ţine de autorităţi pentru a nu ajunge acolo.

‘Acum avem un vaccin, un vaccin care poate opri această pandemie. Trebuie doar să ne vaccinăm. (…) Este singura soluţie. (…) Acest val patru nu ar trebui să se întâmple (…). Aş vrea să ajungem cumva la toţi românii să le spunem că soluţia este vaccinarea. (…) Dacă ne vaccinăm nu ajungem acolo’, a afirmat Cîţu.

În ceea ce priveşte propunerea prezentată de ministrul Sănătăţii ca persoanele nevaccinate să aibă acces restricţionat în locurile neesenţiale în weekend, premierul a precizat că va vorbi mai întâi cu specialiştii.

‘Au venit multe propuneri şi data trecută de la Ministerul Sănătăţii, unele dintre ele le-am acceptat, pe altele nu le-am acceptat (…). Să văd ce spun şi specialiştii şi apoi vom lua o decizie în cunoştinţă de cauză’, a subliniat Cîţu.

În cazul în care se va ajunge iar la o rată de infectare mai mare de 1 la mie, se va reveni la condiţiile existente pentru acest scenariu, a adăugat premierul.

Mâhnit de Orban

În altă ordine de idei, Florin Cîţu a spus că l-a ‘mâhnit’ declaraţia lui Ludovic Orban referitoare la stabilirea ţintelor campaniei de vaccinare.

‘Aş fi vrut, de fapt, mai mult să aud despre ceea de a făcut domnul Ludovic Orban pentru campania de vaccinare (…). Mă aşteptam de la preşedintele celui mai mare partid din coaliţia de guvernare să vină şi să susţină campania de vaccinare şi să spună că ‘uite, am făcut şi facem mai departe şi vrem să avem această campanie de vaccinare”, a spus premierul.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, declarat marţi că cine a stabilit ţintele campaniei de vaccinare trebuie să le urmărească.

‘Cine a stabilit ţintele trebuie să le urmărească. În ce mă priveşte, ştiţi că eu m-am ferit întotdeauna să stabilesc nişte ţinte, atât timp cât nu au existat nişte evaluări foarte serioase şi, pe de altă parte, activitatea de vaccinare continuă, nu s-a oprit în niciun moment şi tocmai asta am discutat astăzi, să găsim soluţii de a creşte numărul persoanelor vaccinate, inclusiv stimulente, de genul bonuri de masă sau alte instrumente care au fost folosite cu succes în alte ţări’, a declarat Orban după şedinţa coaliţiei de la Parlament. AGERPRES

Paradoxul statisticii: românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE, iar olandezii doar 30 de ore pe săptămână.

Angajaţii din România au fost pe primul loc în UE la numărul orelor lucrate pe săptămână în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

Astfel, angajaţii români au lucrat, în medie, 40,4 ore pe săptămână anul trecut, fiind urmaţi în clasament de cei din Bulgaria, cu 40,2 ore şi cei din Croaţia, Cipru şi Polonia, cu 39,5 ore de lucru pe săptâmână.

Alte ţări din Europa Centrală şi de Est respectiv Cehia, Ungaria şi Slovacia, au avut şi ele o săptămână medie de lucru relativ lungă, respectiv de 39,3 ore, scrie Ziarul Financiar.

La polul opus, Germania (34,3 ore), Danemarca (32,7 ore) şi Olanda (29,5 ore) au avut cele mai scurte săptămâni medii de lucru pentru angajaţi dintre ţările membre ale UE.

La nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte statutul profesional, antreprenorii au avut cea mai lungă săptămână obişnuită de lucru la nivelul UE în 2020, lucrând în medie cu 47,1 ore pe săptămână.

Această valoare este cu peste 10 ore mai mult decât media de lucru săptămânală a angajaţilor, respectiv 36,2 ore. Dintre angajaţii români, circa 5,8% au spus că au lucrat mai puţine ore în 2020 faţă de 2019, cea mai mică valoare din UE, conform sursei citate.

În aproape toate statele membre ale UE, cea mai accentuată scădere a orelor de lucru a fost înregistrată în sectorul HoReCa. Singura excepţie a fost Luxemburg, unde scăderile din acest sector au fost pe locul al doilea din rândul celor mai accentuate.

Cele mai mari scăderi ale numărului de ore lucrate în sectorul de HoReCa au fost în Cipru (-71,3%), Irlanda (-61,6%), Slovenia (-61,0%), Spania (-59,2%) şi Grecia (-54,9%).

La polul opus, cele mai uşoare scăderi au fost în Danemarca (-35,1%), România (-34,9%), Letonia (-34,6%), Luxemburg (-33,5%) şi Ungaria (-25,8%).

(sursa: Mediafax)