Sute de mii de lei aruncați la Cluj pe eutanasierea câinilor. Fără programe de sterilizare, județul se va umple de patrupede

Primăriile din județul Cluj cheltuie, anual, sute de mii de lei pentru eutanasierea câinilor fără stăpân. Sumele cresc de la an la an, deși omorârea câinilor nu este o soluție pentru a reduce numărul acestora. 

Banii ar trebui băgați în sterilizare pentru că, altfel, județul Cluj riscă să de umple de câini comunitari, potrivit reprezentanților Federației pentru drepturile animalelor Transilvania.

Sute de mii de lei aruncați la Cluj pe eutanasierea câinilor. Fără programe de sterilizare, județul se va umple de patrupede

Iresponsabilitatea cetățenilor proprietari de câini, nesterilizarea, nerespectarea legilor de protecție a animalelor, și utilizarea ineficientă a banului public pentru ecarisarea câinilor comunitari sunt doar o parte din factorii care duc la cheltuirea de către consiliile locale a unor sume tot mai mari, care cresc exponențial, de la un an la altul.

„Cauza principală a numărului mare de câini, prezenți pe domeniul public, care sufocă adăposturile publice și private și care atrag sume din ce în ce mai mari cheltuite de către primării pentru gestionarea animalelor este necunoașterea sau refuzul respectării legilor de protecție a animalelor.

Un câine nesterilizat, cu proprietar, se înmulțește continuu și necontrolat, fiind sursa care alimentează străzile cu animale abandonate, care ajung să producă accidente și incidente pentru care primăriile sunt responsabile.

Sterilizarea este singura metodă eficientă prin care se reduce efectivul de câini, nu eutanasierea.

Sumele cheltuite până acum de către primării au fost alocate eutanasiei, dar problemele nu s-au rezolvat, din contră, s-au înmulțit”, a declarat Ana Maria Nemeș, vicepreședintele Federației pentru drepturile animalelor Transilvania.

Soluție ineficientă

Sumele cheltuite de unele consilii locale din judeţul Cluj pentru eutanasierea câinilor sunt în continuă creștere, arătând clar că aceasta nu este o soluție eficientă.

Mai mult, se încalcă și Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003, adoptată de Camera Deputaților, în ședința din 17 februarie 2004, la art. 12 b și art. 13 s-au acceptat următoarele:

• să fie luate măsuri de reducere a numărului de animale prin metode care nu cauzează dureri, suferințe sau temeri evitabile;
• reducerea reproducției neplanificate a câinilor şi pisicilor şi încurajarea sterilizării acestora;
• încurajarea persoanelor care au găsit un câine sau o pisică fără stăpân să semnaleze acest lucru autorităţii competente;
• sacrificarea animalelor să fie admisă doar în cadrul programelor guvernamentale de control al bolilor.

Câinii plătesc cu viața, cetățenii cu bani grei lipsa acțiunilor eficiente

Majoritatea administrațiilor locale sunt interesate doar să scape de câini fără să le intereseze ce se întâmplă cu aceștia după capturare și fără să accepte soluții care, pe termen lung, ar rezolva problema acestora.

”Din păcate animalele plătesc cu viața, iar noi, indiferent dacă reprezentăm instituții publice, private sau suntem simpli cetățeni, plătim cu bani grei lipsa acțiunilor eficiente de până acum”, a precizat Nemeș.

Din sumele prezentate, care sunt publice pe site-ul SICAP – platforma de achiziţii publice, se observă cum tot mai multe primării aleg să dea bani pentru ecarisarea câinilor fără să investească bani în programe de sterilizare. Majoritatea câinilor fără stăpân provin tocmai din aceste zone rurale unde proprietarii de câini nu îşi permit sau nu sunt interesați de sterilizarea câinilor pe care îi dețin.

În anul 2023, unele primării din județul Cluj au plătit către ”Adăpostul Meu Alba” (din localitatea Lancrăm, județul Alba) peste 600.000 lei, iar în primele patru luni ale acestui an deja s-au alocat, pentru același adăpost, peste 500.000 lei.

Sursa: www.sicap.ai

Adăpostul din Lancrăm

”Adăpostul Meu Alba” din Lancrăm este unul care eutanasiază câini.

De-a lungul timpului s-a scris mult în presă despre modul în care asociația tratează câinii și s-au făcut o mulțime de sesizări cu privire la suferințele și la condiţiile în care acești câini își trăiesc aici ultimele zile de viață.

Adăpostul nu are pagină web, nu are pagină de Facebook cum e normal să aibă orice adăpost care da câini spre adopție.

 Câinii de la Lancrăm sunt promovați de Florina Diana Steau de la Asociația ”Prieteni cu lăbuțe” (https://www.facebook.com/horiaciprian.steau) în scopul adoptării. Oricine dorește să ajute la salvarea câinilor din adăpost, să adopte sau chiar să caute un câine pierdut, o pot face vizitând contul de Facebook de mai sus.

Câinii, duși în fostere

Împreună cu alte asociații din afara țării, Florina reuşeşte să salveze și să trimită spre adopție o parte din câinii aduși în ecarisaj.

„Uneori reușim să scoatem câte 20 câini pe săptămână, dar tot cam atâția aduc înapoi. Sunt săptămâni, ca aceasta, când nu reușim să scoatem mai nimic din lipsa de fonduri, locuri etc.

Câinii salvați merg în fostere unde sunt pregătiți pentru adopție. Foster-ul (plasament) este 50 euro/câine, plus vaccinuri, teste”, a spus Steau. 

 Îngrijiți bine la Cluj

Câinii capturați pe raza municipiului Cluj-Napoca sunt gestionați de Centrul de Gestionare Câini fără Stăpân, un serviciu al RADP, singurul centru din județ care nu eutanasiază câinii și îi îngrijesc cât pot de bine până când reușesc să îi dea spre adopție.

„Animalele astea de rasă comună merită o șansă în plus față de cele de rasă, care sunt căutate de toată lumea. Aceștia, săracii, sunt mai năpăstuiți.

Aici la centru sunt foarte bine îngrijiți. E curățenie, primesc mâncare, apă, afecțiune, au de toate. Dar dacă îi adoptăm au ceva în plus și vom avea și noi un câștig“, spune dr. Mioara Macrinici, șefa centrului, în articolul publicat de Cluj24.ro care poate fi citit aici.

În 5 ani, numărul de câini fără stăpân ar putea fi gestionabil

În județul Cluj există 191.061 de câini cu microcip, dar numărul patrupedelor este mult mai mare având în vedere că, în zonele rurale, mai puțin de 50% dintre câini sunt microcipați.

Din aceștia, doar 16% sunt sterilizați rezultând astfel un număr de 160.278 de câini nesterilizați din care 62.508 femele canine nesterilizate.

Dacă în urma împerecherii a doi câini, într-un an pot rezulta alți 16, iar în doi ani 128 câini, la un calcul simplu putem să aflăm și câți câini pot să vină pe lume, anual, în județul Cluj, urmând să ne întrebăm unde sunt aceștia: în adăposturi, abandonați sau omorâți pe bani publici.

Diminuarea înmulțirii câinilor

„Ceea ce se vede acum, în realitate, sunt efectele nesterilizării și a încălcării legilor, respectiv: animale neîngrijite, abandonate, omorâte, câini care atacă oameni, traficul de animale, suprapopularea adăposturilor publice și private, epuizarea asociațiilor de protecție a animalelor, nevoia de a investi în infrastructuri de adăpostire a animalelor, cheltuieli cu îngrijirea acestor animale, sancțiuni aplicate cetățenilor și eutanasia.

Doar prin sterilizare putem să diminuăm numărul de câini ce se înmulțesc, iar în cel mult 5 ani, dacă acțiunile se efectuează concomitent, în toate primăriile din județ, vom ajunge la un număr de câini gestionabil”, a conchis Ana Maria Nemeș, vicepreședinte Federația pentru drepturile animalelor Transilvania.

Alina Ciupei