EDUCATIE
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE

Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, a relevat faptul că studenții români înclină mai degrabă către învățământul online.
Mai mult, aceștia chiar ar abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic, cu toate neajunsurile lui.
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au publicat rezultatele unui studiu privind factorii determinanți ai înclinației studenților români către învățământul online și ai intenției acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realități”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19.
Aceasta a fost o perioasă marcată în sistemul de învățământ superior românesc de tranziția către o „normalitate” în care activitățile față în față și cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obișnuit atât pentru studenți, cât și pentru dascăli.
Peste 900 de studenți ai FSEGA au participat la studiu
Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA, care este cea mai mare facultate cu profil economic din România, toți studenții facultății fiind invitați să își exprime opiniile prin intermediul unui chestionar.
Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenților, rezultând un eșantion final validat care a cuprins 953 de studenți.
Argumente pro
Potrivit reprezentanților UBB, rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacția studenților în raport cu componenta online a procesului didactic și, implicit, înclinația lor către acest format, este influențată pozitiv de patru elemente esențiale:
- utilitatea percepută a sistemului online folosit,
- ușurința sa în utilizare,
- siguranța sanitară conferită de către acest format de predare-învățare,
- compatibilitatea dintre sarcinile didactice și tehnologia utilizată pentru implementarea învățământului online.
“Mai departe, cu cât acești factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenția studenților de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educațional”, arată studiul.
Date surprinzătoare
În mod surprinzător, conveniența conferită de învățământul online, de exemplu, economia de timp și de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea și prezența fizică pentru a beneficia de actul educațional, nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacției sau a înclinației studenților către învățământul online.
Studiul a avut în vedere și investigarea unui set de factori cu potențial inhibator pentru satisfacția în raport cu studiul online și pentru înclinația studenților către acest format didactic.
Citește și: Studiu UBB: Impactul pandemiei asupra intenției antreprenoriale în România
Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială și profesională percepută ca o consecință a învățământului online reprezintă un factor care afectează negativ și puternic satisfacția și înclinația către acest format de predare-învățare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intențiile de abandon școlar în cazul indisponibilității formatului online se disipează.
Nici tehnostresul nu i-ar face pe studenți să renunțe la online
În mod surprinzător, cercetarea a evidențiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidențialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacția sau înclinația studenților către învățământul online.
“Pe lângă factorii mai sus amintiți, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenților, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învățământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creșterea înclinației studenților către forma online a procesului didactic și, indirect, la accentuarea intenției acestora de a abandona studiile în absența componentei online a activității didactice”, mai arată studiul.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universitățile românești (și nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenție pentru a stimula sau inhiba (în funcție de politica adoptată) înclinația studenților către varianta online a învățării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privința intențiilor de abandon școlar în situația renunțării la componenta virtuală a actului educațional.
Rezultatele studiului, realizat de prof. univ. dr. Dan Sitar-Tăut, prof. univ. dr. Daniel Mican și prof. univ. dr. Ovidiu Moisescu, au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparținând editurii internaționale Elsevier.
Foto: pixabay.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă