ACTUALITATE
STUDIU. Politicienii au o SPERANȚĂ de viață mai mare, față de restul populației. Motivele sunt ușor de intuit

Politicienii au o viață mai lungă față de restul populației, pare să fie rezultatul după studierea a peste 57.500 de politicieni. În linii mari, politicienii au o speranţă de viaţă cu şapte ani mai mare, față de restul populației, scrie Alba24.ro.
Studiul a fost realizat de către Universitatea din Oxford (Regatul Unit), iar motivele pentru care speranța de viață a politicienilor este mai mare decât cea a populației de rând, sunt ușor de intuit: au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, scrie românia24.ro.
În studiu au fost incluși politicieni din mai multe țări. În România, situația se prezintă astfel:
Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicienii din România
În România, politicienii au speranţă de viaţă peste nivelul general al populaţiei (74 ani), care a scăzut recent, fapt care a clasat România ca a doua ţară cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.
Ion Iliescu, fost preşedinte al României şi fost membru PSD, are în prezent vârsta de 92 ani (născut în 1930).
Leon Dănăilă, membru PNL, medic şi membru academic, născut în 1933, are 88 ani. Mircea Ionescu-Quintus, membru PNL (născut în 1917 la Herson, URSS, Ucraina de azi), a murit la 100 ani, în 2017. Radu Câmpeanu a murit în 2016, la vârsta de 94 ani, născut fiind în 1922.
Gavril Dejeu, fost deputat PNŢ, are 89 ani (născut în 1932). Fostul preşedinte şi membru PNŢCD, Emil Constantinescu, a intrat recent în clubul politicienilor octogenari, având vârsta de 82 ani (născut în 1939, în Basarabia, URSS, Republica Moldova de azi). Fondatorii Partidului Ţărănist de azi au murit la vârste înaintate – Ion Diaconescu (94 ani, 2011), Corneliu Coposu (81 ani, 1995), Ion Raţiu (82 ani, 2000).
De la PCR, Ion Gheorghe Maurer a murit la 97 ani, în anul 2000 (născut în 1902), iar Manea Mănescu a murit la 92 ani, în 2009 (născut în anul 1916).
Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA
De exemplu, ultimele date arată că bărbaţii din zonele cele mai defavorizate din Anglia ar trebui să trăiască cu aproape 10 ani mai puţin decât cei din cele mai puţin defavorizate, în timp ce femeile din aceleaşi zone se pot aştepta să trăiască cu 7 ani mai puţin.
Acest lucru a generat mult interes pentru a stabili dacă anumite ocupaţii de „elite”, cu statut înalt, cum ar fi politica, sunt asociate cu o sănătate mai bună.
Astăzi, un nou studiu condus de cercetătorii de la Oxford Population Health a publicat cea mai cuprinzătoare analiză de până acum, bazată pe date din 11 ţări cu venituri mari. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Epidemiologie.
Studiul a colectat informaţii despre politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.Datele disponibile se întind între anii 1945 şi 2014, cu toate acestea, analiza completă a variat între 1816 şi 2017 în cazul Franţei şi Marii Britanii.
Setul de date combinat a inclus 57.561 de politicieni, dintre care 40.637 au murit. Proporţia femeilor politicieni a variat de la 3% (Franţa şi SUA) la 21% (Germania).
Fiecare politician a fost corelat în funcţie de ţară, vârstă şi sex, cu datele de mortalitate din secţiunea echivalentă a populaţiei naţionale pentru acea perioadă de timp. Cercetătorii au comparat apoi numărul anual de decese în rândul politicienilor cu numărul aşteptat de politiceni ce ar urma să moară pe baza ratelor de mortalitate a populaţiei.
Cercetătorii au calculat, de asemenea, diferenţa dintre speranţa de viaţă rămasă la vârsta de 45 de ani între politicieni şi populaţia generală, pentru fiecare perioadă consecutivă de 10 ani.
Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: constatări
Pentru aproape toate ţările, politicienii au avut rate similare de mortalitate cu cele ale populaţiei generale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
De-a lungul secolului al XX-lea, diferenţele în ratele mortalităţii s-au extins semnificativ în toate ţările, astfel încât politicienii au avut un avantaj de supravieţuire din ce în ce mai mare faţă de populaţia generală.
Au existat variaţii considerabile între ţări în ceea ce priveşte amploarea acestui avantaj de supravieţuire. În ultimii ani, de exemplu, în timp ce în Italia un individ obişnuit avea de 2,2 ori mai multe şanse de a muri în anul următor decât un politician de aceeaşi vârstă şi sex, în Noua Zeelandă a fost doar de 1,2 ori mai probabil.
În mai multe ţări, avantajul de supravieţuire al politicienilor este la cel mai mare nivel din ultimii 150 de ani, similar celui observat la mijlocul secolului al XIX-lea.
Diferenţa de speranţă de viaţă la 45 de ani între politicieni şi populaţia generală a crescut semnificativ şi în a doua jumătate a secolului XX. În prezent, diferenţele în speranţa de viaţă variază de la aproximativ 3 ani în Elveţia până la 7 ani în SUA.
Unii ar putea sugera că aceste diferenţe în speranţa de viaţă se pot datora politicienilor care câştigă de obicei salarii mult peste nivelul mediu al populaţiei (în Marea Britanie, salariul anual de bază pentru un parlamentar de la 1 aprilie 2022 este de 84.144 lire sterline).
Aceste rezultate sugerează că şi alţi factori trebuie să fie în joc. Acest lucru se datorează faptului că inegalitatea veniturilor (măsurată prin ponderea venitului total aparţinând celor mai bogaţi din societate) a început să crească în anii 1980, dar diferenţele în speranţa de viaţă au început să se extindă mult mai devreme, înainte de anii 1940.
De asemenea, este posibil ca introducerea de noi metode de campanie (inclusiv televiziunea şi reţelele sociale) să fi schimbat tipul de persoană care a devenit politician şi că acest lucru a avut un impact asupra tendinţelor speranţei de viaţă.
Cercetătorii adaugă că, deoarece studiul s-a concentrat pe ţările cu venituri mari, este posibil ca rezultatele să nu fie generalizabile la ţările cu venituri mici şi medii.
Studiul este publicat în Jurnalul European de Epidemiologie.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
VIDEO Sute de clujeni la coadă la Catedrala Mitropolitană să ia pahare cu Sfintele Paști. Mitropolitul Andrei a împărțit iconițe

Sute de clujeni stau la coadă, sâmbătă dimineață, pentru a lua pahare cu Sfintele Paști pregătite de Mitropolia Clujului, pentru a mai sta după ele la noapte, după slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Distribuirea paharelor cu Sfintelor Paști a început la ora 10:00 la Muzeul Mitropoliei, situat la subsolul Catedralei Mitropolitane.
Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andrecuț, s-a aflat în mijlocul credincioșilor cărora le-a împărțit iconițe sfințite.
Acesta îi așteaptă pe clujeni în număr cât mai mare la slujba de Înviere de la Catedrală, dar și duminică dimineață la Sfânta Liturghie când va citi Pastorala intitulată ”Să ne curățim simțirile”.
Mitropolia a pregătit 15.000 de pahare cu Sfintele Paști care se vor distribui pe tot parcursul zilei.
EVENIMENT
VREMEA pentru următoarele patru săptămâni. Temperaturi peste normal și DEFICIT de precipitații în mai multe regiuni

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, prognoza pentru următoarea lună, cu vești mixte. Se anunță temperaturi peste normalul perioadei în mai multe regiuni, dar și deficit de precipitații în unele zone ale țării.
Săptămâna 21-28 aprilie
Valorile termice vor depăși mediile obișnuite pentru această perioadă pe întreg teritoriul României, cu o încălzire mai accentuată în regiunile nordice. Precipitațiile se vor situa în general în jurul valorilor normale, cu posibile excedente în zona Carpaților Meridionali, Occidentali și în sud-vest, în timp ce în extremitatea nordică a țării s-ar putea înregistra un ușor deficit.
VREMEA pentru următoarele patru săptămâni. Temperaturi peste normal și DEFICIT de precipitații în mai multe regiuni
Săptămâna 28 aprilie – 5 mai
Meteorologii prognozează temperaturi în limitele normale pentru această perioadă în toate regiunile. În schimb, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal doar în sud-est, în rest fiind așteptat un deficit, mai ales în vestul și nord-vestul țării.
Săptămâna 5-12 mai
Temperaturile vor fi din nou ușor peste mediile multianuale în majoritatea regiunilor. Regimul pluviometric va rămâne normal doar în sud-est și vest, restul teritoriului urmând să se confrunte cu un deficit ușor de precipitații.
Săptămâna 12-19 mai
Valorile termice vor depăși ușor mediile obișnuite în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor fi deficitare în regiunile intracarpatice, în timp ce restul teritoriului va avea cantități normale de ploaie.
EVENIMENT
Sâmbăta Mare, dinaintea Învierii Domnului: Tradiții și obiceiuri. Ce să nu FACI în această zi

În ziua de dinaintea Învierii Domnului, cunoscută și ca Sâmbăta Mare, credincioșii fac ultimele pregătiri pentru Paște, dar respectă și tradițiile și obiceiurile.
Este importantă și pregătirea spirituală pentru a întâmpina minunea Învierii Domnului. În ziua de dinaintea acestei mari sărbători, creștinii respectă tradițiile care le aduc sănătate și prosperitate pentru tot restul anului, scrie Fanatik.
Sâmbăta Mare, dinaintea Învierii Domnului: Tradiții și obiceiuri. Ce să nu FACI în această zi
În afară de pregătirea mâncărurilor tradiționale și a ultimelor detalii în legătură cu curățenia, gospodinele pregătesc și hainele noi pe care le vor purta atât ele și membrii familiei la biserică. Acestea semnifică curățirea trupului, dar și cea a sufletului.
Totodată, mielul se sacrifică în această zi, iar carnea acestuia se folosește pentru pregătirea preparatelor tradiționale, cum ar fi stufatul, friptura, drobul și borșul de miel.
Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2025 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători
În anumite zone, gospodinele obișnuiesc să pregătească un coș cu mâncare, pe care îl duc la biserică, acolo unde este sfințit de preoți. În el se pun lumânarea, dar și bucatele tradiționale, inclusiv ouăle roșii, cozonacul, pasca și preparatele din carne, care vor fi acoperite de un ștergar.
Credincioșii pornesc spre biserică în jurul orei 23:00, unde vor participa la slujba de Înviere și pentru a lua Sfintele Paști, pâinea sfințită și Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim, de la Sfântul Mormânt. Lumina se duce la morminte, apoi este adusă acasă.
Ce să nu faci în această zi
În afară de aceste tradiții, sunt și câteva lucruri pe care nu este bine să le faci în Sâmbăta Mare. De exemplu, nu este bine să speli rufe, să coși, să muncești la câmp sau să faci treburi dificile în gospodărie.
În ziua de dinaintea Învierii, credincioșii ar trebui să fie mai buni cu oamenii din jur, dar și să facă fapte de milostenie. De altfel, trebuie să evite conflictele și vorbele rele.
Este ultima zi din Postul Paștelui, iar creștinii nu ar trebui să consume preparate din oțet sau urzici. Unii creștini decid să consume, pe parcursul acestei zile, doar pâine uscată. În plus, în această zi, nu se petrece și nu se consumă alcool. Nu se doarme și nu se lenevește în Sâmbăta Mare.
EDUCATIE
Banii pentru bursele școlare au intrat doar PARȚIAL în aprilie 2025, înainte de Paști. Diferența, după zilele libere

Ministerul Educației anunță că a transmis toate sumele necesare pentru plata burselor elevilor aferente lunii martie 2025 către inspectoratele școlare, însă admite că acolo unde bursele nu sunt plătite integral, acest lucru se va întâmpla „în cel mai scurt timp”, având în vedere perioada de zile libere, scrie Edupedu.ro.
„Ministerul Educației și Cercetării a demarat din timp procedurile necesare pentru plata burselor elevilor. În funcție de aprobarea fluxurilor financiare, ministerul a furnizat imediat inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București sumele solicitate pentru plata burselor elevilor aferente lunii martie (cel puțin 92%), iar miercuri, 16 aprilie 2025, a fost virat (…) restul sumelor”, transmite instituția într-un comunicat remis presei.
Banii pentru bursele școlare au intrat doar PARȚIAL în aprilie 2025, înainte de Paști. Diferența, după zilele libere
Sunt județe în care școlile nu au primit suma completă, astfel că s-a decis plata integrală doar pentru anumite categorii de burse, precum cele de merit sau cele sociale, urmând ca restul banilor să fie virați ulterior.
Potrivit acelorași surse, inclusiv bursele aferente lunii februarie, plătite pe 20 martie, au fost completate cu diferențe în unele județe la începutul lunii aprilie.
Pentru luna martie 2025, bursele elevilor sunt următoarele:
450 de lei – bursa de merit
300 de lei – bursa de reziliență și tehnologică
300 de lei – bursa socială (cu valoare fixă)
Este prima lună din anul școlar 2024-2025 în care bursele de merit și cele de reziliență se acordă în cuantumul minim prevăzut de Legea învățământului preuniversitar 198/2023.