Primăria Cluj-Napoca a aprobat, marți, Strategia Integrată pentru Dezvoltare Urbană 2021-2030, realizată în parteneriat cu Banca Mondială, care include proiecte prioritate în valoare de peste 800 milioane de euro.

Suma prevăzută este foarte mare, mai ales având în vedere că din strategia de dezvoltare anterioară, 2014-2020, s-au realizat investiții de doar 454 milioane de euro, din care 65% s-au sprijinit pe fonduri europene, și nu s-au realizat toate proiectele propuse.

Banca Mondială a recomandat Primăriei să își mute atenția și spre cartiere, să aibă o viziune metropolitană și să își coordoneze dezvoltarea cu politicile europene.

”Nu ajută pe nimeni să arătăm cu degetul că vin gunoaie pe Someș de la Florești, trebuie să găsim împreună soluții, sau dacă vin 18000 de copii zilnic la grădiniță”, a spus Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale.

Acesta a mai menționat printre priorități extinderea transportului în comun nepoluant, autogara nouă, modernizarea școlilor, realizarea Orașului inovării din Lomb, PUZ-uri pentru cartiere noi, maternitate nouă, creșe noi, Spital regional de urgență, Spital pediatric monobloc, centru de artă contemporană, eliminarea zonelor marginalizate din oraș, coridor verde-albastru de-a lungul Someșului, crearea cartierelor de 20 de minute – unde găsești în acest interval toate serviciile necesare zilnic.

În corelare cu agenda europeană, SIDU 2021-2030 include și creșterea speranței de viață de la 78 la 81 de ani.

Din partea societății civile a vorbit Eniko Vincze, care a pus accent pe politica de locuire din municipiul unde peste 70% dintre cetățeni nu găsesc o locuință la preț rezonabil.

Consilierul local Adriana Cristian a menționat că a observat gradul de realizare slab, de sub 40% din strategia anterioară, iar motivele nu au fost detaliate corespunzător în SIDU 2021-2030. De asemenea, implicarea cetățenilor în politicile dedicate dezvoltării orașului a fost foarte slabă, sub 20%.

”Dacă suntem în 2022, și strategia începe în 2021, dacă menținem numele strategiei, consider că ar fi important ca instituția care monitorizează implementarea strategiei să prezinte deja, în următoarele 3 luni, un prim raport. Altfel putem să schimbăm numele strategiei, să înceapă din 2022. Această strategie are nevoie de un plan asumat, care ne spune țintele asumate de administrație pentru fiecare an”, a adăugat Adriana Cristian.

Nu avem cea mai bună calitate a vieții în România, Cluj-Napoca e în top 5 cele mai poluate orașe din țară, trebuie să fie găsite soluții pentru finanțare și realizare în integralitate a metroului (avem finanțare de doar 300 milioane de euro din totalul de peste 2 miliarde de euro), am avut pandemie și n-au fost studenții la facultăți și tot am avut traficul îngreunat, iar 810.000 de euro oferiți pentru acest studiu este o sumă exagerată – au fost argumentele consilierului local Vladimir Matușan contra aprobării acestei strategii, marți.

”A fost Clujul Capitală Culturală Europeană? am pierdut acest obiectiv. Altfel sunt niște planuri frumoase, pe hârtie, pentru care alocăm 810.000 de euro”, a mai afirmat Vladimir Matușan, care a cerut realizarea unui raport adecvat pe gradul de îndeplinire a obiectivelor din strategia anterioară.

Și consilierul local Alexandra Oană a atras atenția asupra lipsei evaluării situației actuale, de la care pornește viitoarea strategie.

Proiectul a fost aprobat cu 19 voturi pentru și 7 abțineri.

Citește și:

Proiectele din Cluj-Napoca pe 20 de ani, peste 1,7 miliarde euro. Doar metroul costă două miliarde