În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

1. Câteva întrebări trebuie puse în această atmosferă de isterie electoral-națională:

1. Cum de nu a funcționat propaganda rusă în Republica Moldova, unde majoritatea populației vorbește (și) limba rusă și, cu siguranță, există o masă critică de rusofili? Cum de acolo a câștigat o pro-europeană ca Maia Sandu? Acolo nu funcționează TikTok? Acolo propaganda rusă a fost, paradoxal, mai puțin eficientă? Au moldovenii, spre deosebire de români, mai multă cultură politică și mai mult spirit civic?

2. S-a limitat propaganda rusă doar la alegerile prezidențiale? Alegerile parlamentare au trecut pe sub radarul rusesc al propagandei? Oare nu ar trebui anulate și acestea?

OPINIE. Florin Danciu: Ieșirea din ISTERIE sau spre o republică parlamentară

3. Dacă rămânea Diana Șoșoacă în competiție oare nu ar fi luat câteva procente de la Călin Georgescu? Eliminarea ei din competiția electorală au făcut-o tot rușii pentru a netezi calea spre victorie a lui Călin Georgescu?

4. PSD a dat voturi, se pare, către George Simion, aproximativ 5-10 la sută!, în speranța unei finale Ciolacu-Simion, un fel de reeditare sui-generis a finalei Iliescu-Vadim din anul 2000, pentru netezirea drumul spre Cotroceni a lui Marcel Ciolacu. Tot rușii să fie implicați și aici? Și apoi pro-rus, omul/agentul rușilor era George Simion până în 24 noiembrie! Am uitat cu toții narativul dreptei cum că Ciolacu și Simion, adică ipotetica alianță PSD-AUR ne va duce spre Rusia?! Acum brusc PSD este, din nou, pro-european și pro-atlantist? Ce s-a schimbat în două săptămâni? Au trăit liderii PNL și USR o epifanie democratică?

Cred că singura decizie salutară a „sistemului”, prin Curtea Constituțională, este cea de anulare a alegerilor prezidențiale. Asta ne-a scos din hazardul moral al alegerii dintre doi impostori/aventurieri politici, Călin Georgescu și Elena Lasconi. Dacă în cazul acesteia din urmă problema pare rezolvată definitiv, propriii susținători dezicând-se de ea, mai ales după neinspirata scrisoare către Donald J. Trump, în cazul lui Călin Georgescu lucrurile sunt mai complicate. Omul e pe teren, anunță că merge înainte, iar în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare penală în următoarele 5-6 luni, nu poate fi oprit de la candidatură. Iar pe teren vor fi și votanții lui, dar și ai lui George Simion și ai Dianei Șoșoacă.

Între timp fostul premier Victor Ponta face, la cererea unei companii transnaționale, o analiză a situației României din care amintim:

2. Cheltuieli suplimentare certe în anul 2025

La deficitul de 25 de miliarde de euro din 2024 se vor adăuga noi cheltuieli de aproximativ 15 miliarde de euro, generate de efectul unor legi deja adoptate, decizii definitive ale instanțelor și contracte deja semnate.

• Prin Legea Pensiilor (deja în vigoare), efectul bugetar suplimentar calculat pentru anul 2025 este de 6 miliarde de euro.

• Pensiile militare adaugă aproximativ 2 miliarde de euro.

• Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ 1 miliard de euro.

• Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de 3 mciiliarde de euro.

• Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, însumează aproximativ 3 miliarde de euro.

• Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025.

3. Situația datoriei publice

Datoria publică a României a depășit pragul de 200 de miliarde de euro (comparativ cu 50 de miliarde în 2014) și a ajuns la 50% din PIB (față de 36% în 2014). Rata dobânzii la titlurile de stat, în moneda națională sau valută, se menține constant peste 6%. Ratingul de țară, conform celor trei agenții internaționale, este de BBB-.

În aceste condiții, doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de 3 miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat.

4. Necesar de finanțare pentru 2025

Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro.

În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric! Este important de menționat că cel mai mare pachet financiar de sprijin din istoria României a fost accesat în 2010 de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, dar costurile politice și sociale au fost dramatice.

Așadar 200 miliarde euro datorie publică, deficite uriașe ale bugetului și balanței comerciale despre care nu s-a vorbit/dezbătut nimic, nici în campania prezidențială nici în cea pentru alegerile parlamentare!

Și o altă întrebare care trebuie pusă cu necesitate: dacă România are parte de cea mai bună perioadă de dezvoltare din istoria ei, cum ne spun analiștii și comentatorii mainstream, cum se face că în urma votului avem 32-33 la sută votanți ai partidelor așa zis extremiste: AUR, SOS și POT? Cam ăsta e peisajul economic la care trebuie să-i facă față coaliția PSD-PNL-USR-UDMR începând de acum.

„Poate ne gândim la o republică parlamentară”

Dar ar mai trebui inițiată și o reformă constituțională care să aducă România la realitățile secolului XXI cu un control real parlamentar al serviciilor secrete, cu reorganizarea administrativă a țării prin înlocuirea celor 40 de judeţe cu câteva regiuni de dezvoltare, cu redefinirea relației dintre politic și justiție etc. Și poate ne gândim la o republică parlamentară, în care președintele să fie ales de către parlament. Am evita astfel această tradițională isterizare națională, o dată la cinci sau zece ani, când se dezlănțuie un adevărat război româno-român între susținătorii unui candidat sau altuia de parcă am avea de ales între Iisus Christos și Buddha și nu între doi politruci!

Am scăpa de paternalismul nostru ancestral și de mitul salvatorului care ne-a bântuit toată istoria. S-ar vota mai rațional pentru partide și, poate, mai atent la cine e pe listele propuse de acestea. Președintele ar fi pentru reprezentare și ca ultimă siguranță în cazuri de catastrofă, război sau crize majore politice. Am scăpa, în sfârșit de un jucător toxic care isterizează cel puțin jumătatea care nu l-a votat!

În 2025, mai exact în ianuarie și pe final de martie, pensiile vor fi majorate. Vor crește în prima fază pensiile foarte mici, iar în a doua fază vor fi majorate pensiile celor care au avut venituri nepermanente. Sunt luate în calcul o serie de venituri care până acum nu contau la pensie. 

Prima majorare vizează pensiile mici, care cresc de la 1 ianuarie. Pensionarii cu veniturile cele mai mici vor beneficia de o creștere semnificativă a indemnizației sociale (pensia minimă garantată). Măsura intră în vigoare de la ianuarie 2025, scrie Alba24.ro.

Încă două MAJORĂRI ale pensiilor în 2025, în ianuarie și pe final de martie. Cu ce procente vor CREȘTE

Indemnizația socială va crește din 2025 cu 10,4%. După majorare, va ajunge la 1.415 lei.

Potrivit CNPP, în anul 2024, valoarea acestei pensii a fost de 1.281 lei.

Indemnizația socială reprezintă sprijinul acordat pensionarilor ale căror pensii calculate pe baza contribuțiilor sociale nu ating un nivel minim. Practic, sunt cele mai mici pensii din România, de care au parte foarte mulți pensionari.

Două majorări ale pensiilor în 2025

O a doua creștere a pensiilor este prevăzută pentru finalul lunii martie 2025 și va include veniturile nepermanente.

Mai precis e vorba despre veniturile care nu au fost luate anterior în considerare la calculul pensiei:

– forme de retribuire în regie sau în acord,
– premii anuale,
– al treisprezecelea salariu,
– sporuri pentru ore suplimentare
– alte venituri temporare pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale.

Pentru a beneficia de acest lucru, pensionarii trebuie să aducă adeverințe.

Noile reguli de indexare și recalculare sunt menite să asigure o ajustare corectă a pensiilor, reflectând mai fidel contribuțiile anterioare ale pensionarilor.

Cum se calculează creșterea reală a câștigului salarial mediu brut

Șeful Casei de Pensii, Daniel Baciu, a detaliat modul de calcul pentru creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, un indicator introdus recent.

„Începând din 2025, creșterea pensiilor din România are o formulă foarte simplă de calcul, în sensul că aplicăm doi indicatori foarte clari, predictibili, pe care îi știm de la Institutul Național de Statistică. Vorbim de rată medie a inflației, la care se mai adaugă încă 50% din creșterea reală a câștigului mediu brut pe economie realizat.

Deci această este formulă de calcul a indexării, actualizării valorii punctului de referință”, a explicat Daniel Baciu.

Astfel, creșterea salarială reală a fost stabilită la 4,2%, ceea ce înseamnă o contribuție suplimentară de 2,1% la majorarea pensiilor. „Ajungem la 2,1%. Deci putem să spunem că formulă de calcul este rată inflației plus creștere CSMBB, adică 10,4 + 2,1, ajungem la 12,5%. Această este formulă prevăzută de articolul 83, alineatul 4 din noua lege a pensiilor.”

Conform calculelor oficiale, un pensionar care primește acum 2.000 de lei va beneficia, de la 1 ianuarie 2025, de o majorare de 250 de lei, ajungând astfel la 2.250 de lei.

Glasul roților de tren, în cazul nostru, de tramvai, va fi mai estompat în curând, nu că s-ar fi tocit colțurile pătratului (știți bancul cu pătratul, nu?) ci pentru că CTP Cluj a investit o sumă frumușică (peste un milion de euro) într-un strung subteran pentru strunjirea roților de tramvai, fără demontare.

„Călătoriile cu tramvaiul sunt mai plăcute și mai confortabile pentru clujeni și vizitatori.

În luna octombrie a acestui an, 2024, în hala Depoului Tramvaie a avut loc punerea în funcțiune a unui strung subteran cu comandă numerică pentru strunjirea roților de tramvai, fără demontare.
Urmare directă a instalării acestuia este scurtarea procesului de rectificare, mai precis de la 5 zile la o zi, astfel încât intervenția se face ori de câte ori se constată necesitatea eliminării vibrațiilor (valoarea investiției este de 1.100.000 de EURO).

VIDEO. CTP Cluj: Investiție de peste un milion de euro într-un utilaj pentru STRUNJIREA roților de tramvai, fără demontare

Precizia prelucrării bandajelor, scurtarea timpilor pentru rectificare a bandajelor, eliminarea efortului uman implicat în procedură, respectiv de la 15 muncitori la doar 2 muncitori, reducerea vibrațiilor generate de planeitățile care apar pe bandaje și reducerea poluării fonice fac ca tramvaiul să fie o alegere inteligentă și verde în deplasările zilnice”, scrie pe pagina de Facebook a companiei.

Contactat de Cluj24, directorul CTP, Liviu Neag, a subliniat importanța achiziționării acestui utilaj și avantajele pe care acesta le aduce procesului de modernizare a transportului public cu tramvaiul în Cluj-Napoca:

„Era necesară o asemenea investiție. Țin să precizez faptul că ea a fost făcută  din fonduri proprii. Este un utilaj cu comandă numerică, de înaltă precizie, iar amplasarea lui subterană în hala Depoului face ca operațiunea de rectificare a bandajelor să aibă  loc fără demontarea roților, ceea ce duce la o economie mare de timp.

Furnizorii germani au deplasat aici și o echipă care a asistat la montarea utilajului și a asigurat training-ul echipelor de muncitori care vor opera pe acesta. Sunt 4 muncitori, care vor lucra doi câte doi. Rectificarea bandajelor va duce la o scădere a poluării fonice și la eliminarea vibrațiilor, totul pentru o călătorie mai comodă și mai liniștită”.

Începând de marți, 10 decembrie 2024, încep lucrările de modernizare în zona Pieței 14 Iulie, anunță Primăria Cluj-Napoca.

Lucrările prevăd creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană Piața 14 Iulie și străzile Garibaldi, Sigismund Toduță, Traian Grozăvescu, Milcov, Octavian Goga și George Enescu.

Încep lucrările de modernizare a zonei Piața 14 Iulie din Cluj-Napoca. ATENȚIE, șoferi și pietoni. Restricții de circulație

Potrivit reprezentanților municipalității, vor avea loc inclusiv lucrări de infrastructură, amenajare de spațiu public, semaforizare, iluminat public și montarea de mobilier urban.

Lucrările vor fi realizate de către Nord Conforest S.A., urmând să fie încheiate în 15 martie 2025. Executantul va asigura circulația pietonilor pe culoare pietonale delimitate.

Lucrările impun închideri și restricții de circulație astfel:

• pe strada Sigismund Toduță, pe tronsonul cuprins între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Piața 14 Iulie, se va închide circulația auto, cu excepția riveranilor, fiind interzisă oprirea pe zona în lucru;
• în Piața 14 Iulie, tronsonul cuprins între strada Sigismund Toduță și strada Octavian Goga, se va închide circulația auto, cu excepția riveranilor, fiind interzisă oprirea pe zona în lucru;
• pe latura nordică a Pieței 14 Iulie, se va restricționa circulația pietonală pe trotuarul adiacent insulei de spațiu verde vis-a-vis de nr. 22-26.