EVENIMENT
SONDAJ: Primarul Clujului, Emil Boc, pe primele locuri în topul ÎNCREDERII românilor

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană și procurorul-şef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi sunt pe primele locuri în topul încrederii românilor, urmaţi de premierul Marcel Ciolacu şi de senatorul Diana Şoşoacă, ultimele trei locuri fiind ocupate de preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, şi de liderul USR, Cătălin Drulă, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, scrie Hotnews.
Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii cu 36.3% încredere multă şi foarte multă. Secretarul General Adjunct al NATO este urmat de Laura Codruţa Kovesi cu 34.3% încredere multă şi foarte multă şi Emil Boc cu 32.4%.
SONDAJ: Primarul Clujului, Emil Boc, pe primele locuri în topul ÎNCREDERII românilor
Clasamentul este continuat de premierul Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 25.3%, Diana Şoşoacă cu 22.7%, Gabriela Firea cu 21.4% şi George Simion cu 20.7%.
În Nicolae Ciucă au încredere multă şi foarte multă 19.1% dintre cei intervievaţi, iar în Klaus Iohannis 16.2%. Ilie Bolojan beneficiază de un capital de încredere de 12.9%, iar Cătălin Drulă de 6.7%.
Iohannis, Firea şi Şoşoacă, pe primele trei poziţii ca notorietate
Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 100% dintre respondenţi declarând că au auzit de el.
Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94.6%, Diana Şoşoacă cu 93.8%, Emil Boc cu 93.7%, Mircea Geoană cu 92.2% şi Marcel Ciolacu cu 92%.
86.5% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, 83.8% de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 81.4% de liderul AUR George Simion. Liderul USR Cătălin Drulă beneficiază de o notorietate de 41.6%, în timp ce Ilie Bolojan de 34.3%.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă

Anumiți șoferi vor fi vizați de o nouă taxă auto care va fi introdusă în România. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a făcut noi precizări.
Este vorba despre taxa auto pentru mașinile poluante, iar printre cei afectați vor fi proprietarii de autoturisme vechi. Măsura taxării autovehiculelor va fi introdusă în urma solicitărilor de la Bruxelles, fiind prevăzută în PNRR, conform Fanatik.
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a vorbit despre acest subiect în cadrul ședinței de Guvern de joi, menționând că până acum nu s-a luat o decizie asupra formulei de calcul. Ministrul spune că propunerile vor fi făcute de autoritățile locale.
El a precizat că noua taxă auto va fi „la pachet” cu celelalte schimbări din sistemul fiscal. „Nu s-a stabilit formula de calcul şi nici n-am avut discuţii concrete cu reprezentanţii autorităţilor locale, asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor sau municipiilor, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal.
Cu siguranţă, la momentul oportun, o să avem o dezbatere şi pe această temă. Şi aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociaţii, pentru că primăriile sunt cele care aplică implementarea, sau implementează aceste colectări de taxe locale şi, în mod normal, primele propuneri trebuie sa vină din partea lor”, a declarat Tanczos Barna, conform Agerpres.
Modificarea impozitării autovehiculelor
În luna februarie, ministrul de finanțe spunea că statul român va trebui să implementeze aceste schimbări privind taxarea autovehiculelor care poluează. România și-a asumat măsură în 2021 prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Tanczos Barna a subliniat atunci că cei care dețin mijloace de transport mai poluante față de alte autovehicule vor fi nevoiți să plătească o taxă mai mare. Cel mai probabil, aceasta va fi stabilită ținându-se cont de nivelul de poluare al fiecărui autoturism.
clujan
decembrie 12, 2023 la 8:37 am
Sondajul l-ai facut tu Bocule?