În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Cele două persoane rănite în urma incendiului și exploziei unui autoturism, care a avut loc pe strada Mehedinți din Cluj-Napoca duminică seara, sunt în continuare internate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (SCJU) pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Cele două victime sunt internate la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj pentru îngrijiri medicale de specialitate. Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, a suferit arsuri grave pe aproximativ 35% din suprafața corpului, inclusiv pe față, torace și căile aeriene. Starea sa este critică, iar medicii au recomandat transferul său la un spital de mari arși.

Femeia, în vârstă de 35 de ani, a suferit arsuri superficiale la nivelul feței și plăgi faciale cauzate de cioburi de sticlă provenite din explozia mașinii. Ea se află în Secția de Oftalmologie, cu suspiciune de leziune de cornee, iar în funcție de evoluția stării sale, medicii vor decide dacă sunt necesare intervenții chirurgicale.

Cum s-a produs explozia?

Potrivit Poliției Municipiului Cluj-Napoca, în jurul orei 17:20, autoritățile au fost alertate prin apel 112 cu privire la incendiul unui autoturism parcat lângă un imobil. În urma cercetărilor, s-a stabilit că bărbatul, pe fondul unui conflict cu soția sa, a folosit un lichid inflamabil pentru a incendia vehiculul. Focul s-a propagat rapid, ducând la explozia mașinii și la rănirea gravă a celor doi.

La fața locului au intervenit echipaje din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, iar bărbatul a fost transportat de urgență la spital. Soția acestuia a suferit și ea răni după ce a încercat să stingă incendiul.

Poliția continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele în care a avut loc incidentul și pentru a clarifica eventualele responsabilități.

Polițiștii din cadrul Penitenciarului Gherla anunță că, începând de astăzi, 30 decembrie, refuză să efectueze ore suplimentare, nemulțumiți de măsurile economice luate prin controversata „Ordonanță trenuleț”.

Din cauza „Ordonanței trenuleț”, polițiștii de penitenciare refuză munca suplimentară. Mai bine de 350 de polițiști de penitenciare din Penitenciarul Gherla au semnat tabele prin care își declară refuzul de a efectua muncă suplimentară. Mulți angajați au acumulat între 80 și 100 de ore suplimentare lunar.

Reprezentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) și Federației Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP) avertizează că refuzul muncii suplimentare va afecta grav activitatea penitenciarelor: deținuții nu vor putea primi vizite, iar noii infractori nu vor putea fi încarcerați. Securitatea penitenciarelor nu va putea fi asigurată eficient în perioadele critice, cum ar fi Crăciunul și Revelionul.

Revendicările sindicaliștilor

Sindicaliștii cer Guvernului să revizuiască prevederile „Ordonanței trenuleț” pentru 2025, considerată o nouă măsură de austeritate. Principalele solicitări includ plata muncii efectuate în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale, plata muncii suplimentare, derularea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, eliminarea plafonării drepturilor salariale, deja limitate de mulți ani, acordarea serviciilor turistice garantate prin lege.

Acuzații la adresa Guvernului

Sindicatele acuză autoritățile de lipsă de transparență și de ignorarea dialogului social. FSANP consideră că măsurile economice bazate pe tăieri și înghețări de venituri sunt luate fără o evaluare reală a impactului.

Sindicaliștii avertizează că fără o soluție rapidă, situația se poate agrava, afectând atât personalul penitenciar, cât și drepturile deținuților.

Luni dimineață, în zona joasă a județului Cluj, se circulă în condiții de ceață densă. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar pe alocuri aceasta scade sub 50 de metri. În plus, condițiile locale favorizează formarea ghețușului sau a chiciurei, sporind riscul de accidente.

Administrația Națională de Meteorologie a transmis o atenționare meteo pentru zona joasă a județului Cluj, unde, local, se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m ce va favoriza formarea ghețușului sau chiciurei.

Zeci de localități din Cluj, sub cod galben de ceață

Localitățile vizate de atenționarea meteo cod galben sunt: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Cășeiu, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Moldovenești, Mica, Căpușu Mare, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Unguraș, Sic, Chinteni, Chiuiești, Cuzdrioara, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Băișoara, Câțcău, Cătina, Țaga, Vad, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Sânmărtin, Sâncraiu, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza, Jichișu de Jos și Ploscoș.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, pe arterele rutiere principale adiacente capitalei, respectiv autostrăzile A0, A1, A2 și A3, se circulă fluent, pe un carosabil uscat, fără probleme de vizibilitate.

Recomandări pentru șoferi

De asemenea, Poliția recomandă conducătorilor auto să reducă viteza de deplasare, să circule cu multă atenţie, pentru a putea evita orice obstacol, să utilizeze corespunzător sistemele de iluminare-semnalizare şi de climatizare-dezaburire, pentru a vedea şi a fi observaţi în trafic și să evite pe cât posibil manevra depăşirii, iar dacă este necesar, să o realizeze doar după o asigurare temeinică.

Șoferii sunt sfătuiți să mărească distanța de siguranță între autovehicule și să folosească cu precădere frâna de motor pentru reducerea vitezei.

Update

Avertizarea, valabilă inițial până la ora 12, a fost prelungită pâă la ora 18.

Astăzi se împlinesc 77 de ani de la abdicarea forţată a regelui Mihai şi instaurarea republicii în România. Semnătura de pe actul de abdicare a pus capăt monarhiei constituţionale instaurate la 10 mai 1866 şi reprezentate de Coroana de Oţel.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, moment ce a marcat trecerea României de la monarhie la republică sub influența bolșevică. Deși critici i-au reproșat regelui lipsa sacrificiului suprem, viața sa și a mamei sale erau deja în pericol, iar șantajul exercitat de comuniști a vizat uciderea a 1.000 de tineri arestați în urma unei manifestații pro-regale. Abdicarea regelui nu a fost un act voluntar, ci rezultatul unei amenințări brutale orchestrate de liderii comuniști Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Regele Mihai, izolat politic

România era deja sub ocupație sovietică din august 1944, iar regimul democratic fusese distrus treptat. În martie 1945, primul guvern comunist condus de Petru Groza s-a instalat la București, punând bazele unui regim totalitar. Regele Mihai, deși simbol al suveranității naționale, a fost treptat izolat politic.

În 1945, refuzul premierului Petru Groza de a demisiona l-a determinat pe Rege să inițieze o grevă regală, refuzând să semneze orice act guvernamental. Această poziție a mobilizat simpatia populației, culminând cu manifestații pro-monarhice reprimate violent. Cu toate acestea, în 1946, alegerile parlamentare au fost fraudate de comuniști, consolidându-le puterea și deschizând calea pentru eliminarea adversarilor politici. Partidele istorice au fost scoase în afara legii, iar liderii acestora au fost arestați.

Regele Mihai a semnat abdicarea

La întoarcerea sa în țară, pe 21 decembrie 1947, Regele Mihai a fost primit cu aparentă normalitate, însă presiunea asupra sa creștea. Pe 29 decembrie, a fost convocat la București de Petru Groza sub pretextul unei discuții urgente. A doua zi, la Palatul Elisabeta, regele a fost confruntat cu actul de abdicare și amenințat cu represalii grave. Telefoanele au fost întrerupte, palatul înconjurat de trupe, iar garda regală arestată. Sub presiunea directă și amenințarea cu un masacru, Regele Mihai a semnat abdicarea.

Imediat după abdicare, la doar câteva ore, a fost proclamată Republica Populară Română de către Marea Adunare Națională. Familia Regală a fost plasată sub strictă supraveghere și obligată să se pregătească pentru exil. În seara zilei de 3 ianuarie 1948, Regele Mihai, alături de Regina-Mamă Elena, a părăsit România, pornind într-un exil forțat care avea să dureze decenii.

42 de ani în exil

După Revoluția din 1989, Regele Mihai, simbol al democrației și al unei Românii libere, a încercat să se întoarcă în țară, după un exil forțat de 42 de ani. Drumul către reconcilierea cu România a fost însă unul anevoios, presărat cu obstacole și refuzuri din partea noii clase politice.

Regele Mihai a întâmpinat o rezistență vehementă din partea regimului condus de Ion Iliescu. Perceput ca o amenințare la adresa legitimității noilor lideri politici, monarhul a fost împiedicat să revină în țară. În 1990, când a încercat pentru prima dată să intre pe teritoriul României, autoritățile i-au blocat accesul. În drumul său spre Curtea de Argeș, mașina regală a fost oprită pe autostrada București-Pitești și forțată să se întoarcă.

Primire triumfală din 1992

În 1992, cu ocazia Paștelui, autoritățile au permis Regelui să revină în țară pentru câteva zile. Vizita a culminat cu un moment istoric: la București, sute de mii de oameni au venit să-l întâmpine și să asculte discursul său. Popularitatea sa uriașă a scindat profund opinia publică și a creat tensiuni politice majore.

Pentru mulți români, Regele Mihai era simbolul continuității și al unei alternative democratice. Această atmosferă de entuziasm popular a fost percepută de autorități ca o amenințare. Ca urmare, în 1994 și 1995, accesul Regelui în țară a fost din nou interzis. În 1995, când a dorit să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul țărănist și prieten al Casei Regale, autoritățile l-au împiedicat încă o dată.

Abia în 1997, după venirea la putere a Convenției Democrate Române, situația s-a schimbat. Regele Mihai a primit din nou cetățenia română, iar relațiile dintre Casa Regală și autoritățile de la București au început să se normalizeze. Pașii spre reconciliere au continuat în 2001, când președintele Ion Iliescu l-a invitat pe Rege la redeschiderea unei galerii de artă la Palatul Regal.

Un moment definitoriu a avut loc în 2011, când Regele Mihai a susținut un discurs istoric în Parlamentul României. Evenimentul a marcat o victorie simbolică a fostului suveran și o recunoaștere a rolului său în istoria națională. Cu toate acestea, rana trecutului a rămas vizibilă: Regele a refuzat să strângă mâna întinsă de Ion Iliescu, un gest care a subliniat distanța dintre cele două personalități.

Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017.