Sociologul Mircea Comșa (UBB): Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune

Mircea Comşa, sociolog, doctor în sociologie și conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a realizat o serie de analize pentru a decripta imaginea pe care o are comunismul în societatea actuală.

Acestea au fost realizate pe baza datelor dintr-un sondaj realizat de IRES la finalul anului 2024.

Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune

De asemenea, sociologul vrea să vadă și modul în care comunismul ne influențează prezentul.

“Să măsori ceva ce nu este vizibil, palpabil, e destul de complicat. Întotdeauna te întrebi dacă ceea ce măsori chiar este ceea ce ai și vrut să măsori. Cu aceste limite în minte, am inclus în cercetarea IRES de la finalul anului 2024 o întrebare prin care am încercat să măsor imaginea populației cu privire la perioada comunistă, mai exact ultimii 10 ani ai acesteia” arată Mircea Comș.

Pentru aceasta, el a formulat 42 de afirmații inspirate din discursurile publice cu privire la viața din perioada comunistă. În varianta finală a chestionarului au fost păstrate 22 de afirmații. Din cele 22 de afirmații, pentru această analiză, profesorul a reținut cinci.

“Fericirea oamenilor”

Profesorul a prezentat și formularea întrebării, și afirmațiile selectate.

“Din câte știți sau ați auzit, următoarele afirmații despre ultimii 10 ani de comunism din România, adică perioada 1980-1989, sunt adevărate sau false?
Alimentele erau mai sănătoase
Oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc
Majoritatea oamenilor erau fericiți
Oamenii se ajutau unii pe alții
Majoritatea oamenilor citeau mult
“După cum se poate observa în graficul de mai jos, cu o singură excepție, afirmația cu privire la fericirea oamenilor, 80-90% dintre respondenți consideră că afirmațiile respective cu privire la perioada comunistă sunt adevărate”, explică Mircea Comșa.

Cele cinci afirmații selectate, arată sociologul, par să măsoare același concept, ceva ce am putea numi imaginea pozitivă a comunismului sau idealizarea comunismului, lucrurile bune din perioada comunistă, aspectele pozitive din perioada comunistă.

“Pentru a avea o confirmare suplimentară, dintr-o perspectivă diferită, am analizat statistic relațiile dintre cele 22 afirmații, iar rezultatul obținut susține existența unui concept diferit, definit de cele cinci afirmații (restul afirmațiilor definesc deprivarea de diferite tipuri; voi discuta despre deprivare în următoarea analiză).

Pornind de la această constatare, am combinat răspunsurile la cele cinci întrebări și am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă). Putem numi acest concept și indicatorul asociat „imaginea comunismului: lucrurile bune”, spune Mircea Comșa.

Românii tind să idealizeze perioada comunistă

Concluzia socilologului este că populația României tinde să idealizeze perioada comunistă.

De asemenea, acesta spune că se observă că, având în vedere criteriile considerate, majoritatea populației, respectiv 88% evaluează pozitiv perioada comunistă, iar 43% dintre respondenți au scorul maxim (1), deci consideră că toate cele cinci afirmații sunt adevărate.

Cei născuți după 1996 au un nivel mai redus al idealizării

Pentru a vedea dacă apar diferențe în funcție de caracteristicile respondenților, sociologul clujean a analizat variația indicatorului în funcție de o serie de caracteristici folosind un model de regresie multiplă.
Apoi, pe baza modelului de regresie, a calculat valorile prezise ale idealizării pentru fiecare dintre caracteristicile considerate.

“La modul general, citim datele astfel: ‘Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, în medie, categoria x1 (de exemplu bărbat) idealizează perioada comunistă mai mult/puțin comparativ cu categoria x2 (de exemplu femeie)’. Putem observa că nivelul de idealizare a perioadei comuniste nu diferă (sau diferă foarte puțin) în funcție de gen, mediu de rezidență și direcția percepută în care merge țara.

Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal. Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal”, a concluzionat sociologul Mircea Comșa.