Connect with us

CULTURA

Sir Tom Jones va lansa un nou album de studio

Publicat


Tom Jones va lansa la data de 23 aprilie, la vârsta de 80 de ani, un nou album de studio intitulat ”Surrounded By Time” în care „reinventează” un set de piese „de importanţă personală”, relatează vineri EFE.

Coprodus de Ethan John şi Mark Woodward, acest nou produs discografic va fi cel de-al 42-lea album de studio al său, după „Long Lost Suitacase” (2015) şi „Spirit In the Room” (2012), care s-au remarcat deja prin dorinţa artistului galez de a se adresa unui public mai larg.

Piesa „Talking Reality Television Blues”, în care artistul abordează schimbările prin care a trecut televiziunea de la apariţia sa până în prezent, poate fi ascultată pe platformele digitale.

„Am fost martor la începuturile ei. Nu ştiam pe atunci că voi face parte din TV, dar este posibil ca puterea sa să ne amintească cât de nebuni, creativi şi minunaţi suntem şi, de asemenea, cât de şocantă poate fi realitatea pe care o reflectă”, a explicat muzicianul citat de Universal Music.

Printre melodiile incluse pe noul următorul album al lui Tom Jones se numără şi clasicele „One More Cup Of Coffee” (Bob Dylan), „Popstar” (Cat Stevens), precum şi „I Won’t Lie” (Michael Kiwanuka).

Numit Cavaler de regina Marii Britanii şi distins cu premiul BRIT Awards pentru „Cel mai bun artist şi pentru contribuţia adusă muzicii britanice”, Tom Jones a vândut de-a lungul carierei sale de cinci decenii peste 100 de milioane de exemplare ale albumelor sale.

AGERPRES

Foto: Reuters


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

„Energia” pictorului clujean Adrian Ghenie, scoasă la licitație. Preț estimativ: 120.000-180.000 euro

Publicat

Lucrarea ”Energie” de Adrian Ghenie va fi scoasă la vânzare la preţul estimativ de 120.000 – 180.000 de euro la licitaţia de primăvară organizată online de Artmark pe 23 martie.

„Energie”, un ulei pe carton, este cea mai bine cotată operă la această licitaţie. În licitaţie, Ghenie mai este prezent cu lucrarea „Fernando Pessoa”, din ciclul „The Raven” – Edgar Allan Poe, un digital print estimat la 1.000 – 1.800 de euro.

Între lucrările estimate la sume ridicate se mai află: „Cap de copil” („Micuţa unguroaică”) de Nicolae Tonitza şi „Maci şi garoafe” de Ştefan Luchian, fiecare la 50.000-80.000 de euro; „Ciobănaş” de Ştefan Luchian, la 30.000-50.000 de euro; „Lectură” de Theodor Pallady, la 30.000-45.000 de euro; „În grădină” de Theodor Aman, la 20.000-35.000 de euro; „Case la Câmpulung” de Nicolae Grigorescu, la 15.000-25.000 de euro; „Nud în interior” de Theodor Pallady, la 18.000-25.000 de euro; „Peisaj la Vlaici” de Camil Ressu, „Regele” de Eustaţiu Stoenescu şi „Nud în interior” de Alexandru Ciucurencu, fiecare la 12.000-18.000 de euro; „Spaniol” de Iosif Iser şi „Stradă comercială în Iaşi” de Ştefan Dimitrescu, fiecare la 10.000-18.000 de euro; „Turc cu turban” de Nicolae Tonitza, la 10.000-15.000 de euro.

Sursa: Agerpres

Foto: Artmark

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Cuplu de artiști de 30 de ani. Lucrează împreună și au deschis o expoziție de pictură la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Publicat

Muzeul de Artă Cluj-Napoca găzduiește între 4 și 21 martie expoziția „Doppelgänger”, lucrările fiind realizate de doi artiști clujeni, Ioana Antoniu și Radu Pulbere.

Ambii sunt cadre didactice în cadrul Universității de Arte și Design (UAD) Cluj-Napoca.

Ioana Antoniu, o prezență renumită în domeniul artelor plastice, s-a remarcat pe plan național și internațional încă din anii ’90, expunându-și lucrările în țări precum Olanda, Suedia și Germania.

Radu Pulbere, decan al Facultății de Arte Decorative și Design din cadrul UAD și membru al Uniunii Artiștilor Plastici, are de asemenea o activitate expozițională impresionantă.

Expoziția celebrează modul în care cei doi artiști lucrează împreună de 30 de ani, iar titlul acesteia este sugestiv și specific ariei germane și britanice.

„<<Doppelgänger>> este un concept care exprimă dualitatea, un dublu al cuiva care nu înseamnă neapărat ceva similar, ci ceva ce se aseamănă ca înfățișare”, a spus Radu Pulbere.

Creație în stare solitară

“Noi lucrăm în atelier, într-o stare solitară, dar în cazul nostru suntem un cuplu de 30 de ani și lucrăm împreună. Tema aceasta care poate să fie un dublu posibil non-biologic, se referă la frânturi de imagini prezente în lucrările mele sau în alte lucrări, amintiri ale unor percepții, în care îți poti găsi dublul”, a adăugat Ioana Antoniu.

Cei doi completează descrierea expoziției cu câteva sintagme cheie: “căutare”, “imortalizarea timpului”, “ireversibil”.

Educație artistică, de la vârste fragede

Ioana Antoniu militează pentru educația artistică încă de la vârste fragede.

“Eu cred foarte mult în educația timpurie, o asemenea expoziție ar trebui să fie văzută de părinți împreună cu copii și bunicii.

Nu există o limitare, educația artistică trebuie făcută din cele mai fragede momente ale vieții unui copil și partea ludică care ține de joacă și de partea estetică este absolut fundamentală.

Tot ceea ce înseamnă instituții de cultură, muzeu, nu ar trebuie să aibă ușile închise pentru nimeni. Invit oamenii să fie mai curajoși, mai curioși și să intre in muzee”, a spus artista.

Restricții din cauza pandemiei

Din cauza pandemiei, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a impus măsuri speciale pentru siguranța vizitatorilor.

La intrarea în muzeu este obligatorie termoscanarea, utilizarea botoșeilor de unică folosință oferiți la intrare, iar participanții trebuie să păstreze distanța minimă de 2 m între ei. Numărul permis de vizitatori prezenți simultan este de 3, iar durata vizitei este limitată la 60 de min.

 

Diana Pop

Naomi Moiș

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amprenta lui TITULESCU la Cluj. A ars cu trabucul CANAPEAUA lui Goga. 139 de ani de la naşterea marelui diplomat

Publicat

România a avut şi diplomaţi de marcă, iar unul dintre ei este Nicolae Titulescu. Probabil, cel mai mare diplomat român. Nu întâmplător a fost ales de două ori în funcţia de preşedinte al Ligii Naţiunilor. Singurul reales. De la naşterea sa se împlinesc 139 de ani. Şi, peste câteva zile, 80 de ani de la moarte. Iar o povestioară inedită va rămâne în istorie. Aşa cum a prezis. O povestioară care colorează şi ea istoria.

*O fotografie din 1934 (Realitatea ilustrată, arhiva Cluj24), în care este împreună cu ceilalţi doi miniştri de externe ai Micii Înţelegeri (Iugoslavia şi Cehoslovacia) şi cu ministrul de externe al Franţei

 

Cearta Veturiei Goga cu Titulescu

O întâmplare inedită care l-a avut ca personaj principal pe marele diplomat s-a petrecut pe tărâmuri clujene. La Ciucea, în castelul lui Octavian Goga. Nicolae Titulescu l-a vizitat de mai multe ori pe Goga, dar o întâmplare a rămas de pomină. Într-un salon al castelului, Titulescu era prins într-o discuţie. Şi n-a observat şi nici n-a simţit că era să ia foc. Trabucul pe care îl fuma a ars sofaua pe care stătea.

*Canapeaua de la Ciucea arsă cu trabucul de Nicolae Titulescu (arhiva Cluj24)

„Titulescu era stângaci. Cum la vremea respectivă se fuma trabuc, la una din întâlniri, retrăgându-se pe canapeaua din partea îngustată a sufrageriei, să discute cu cineva, din neatenţie, sprijinindu-şi mâna de una dintre pernele de pe sofa, a atins braţul sofalei cu jarul de la trabuc. Şi l-a ars. Doamna Veturia Goga a simţit mirosul de undeva din încăperea alăturată şi a venit urgent. Dânsa avea un temperament coleric, cum se spune – ce-i în guşe, şi-n căpuşe. Spunea ce avea de spus oricui, indiferent de poziţia socială a celui în cauză. Şi, l-a apostrofat, că-i arde sofaua”, povesteşte, pentru Cluj24, Cecilia Mureşan, conservator al Muzeului Memorial Octavian Goga din Ciucea.

*Canapeaua de la Ciucea arsă cu trabucul de Nicolae Titulescu (arhiva Cluj24)

Titulescu era indiferent, cumva, la scandalul pe care ea i-l făcea, şi, când Veturia Goga i-a spus, revoltată, că nu sunt răşini speciale cu care să refacă sofaua, Nicolae Titulescu i-a răspuns că nici nu e nevoie s-o recondiţioneze, pentru că arsura respectivă este o “amprentă istorică”.

Ardealul e inima României. Mason iniţiat la Paris

Nicolae Titulescu (4 martie 1882, 17 martie 1941). A fost un diplomat, jurist, profesor și om politic, de mai multe ori ministru de externe, președinte al Ligii Națiunilor, academician.

În timpul studiilor de la Paris este iniţiat în masonerie.

Încă din perioada neutralității, Nicolae Titulescu susține ideea Unirii Transilvaniei cu România. Într-un discurs rostit la Ploiești și intitulat „Inima României”, el declara: „România nu poate fi întreagă fără Ardeal…Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața…Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul e inima României geografice”. În vara anului 1918, împreună cu alte personalități române (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează la Paris Comitetul Național Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internațională dreptul poporului român la unitatea națională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotențiar al națiunii române.

Singurul preşedinte reales al Ligii Naţiunilor

În anii 1928 – 1936, Nicolae Titulescu a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Străine.

Începând din anul 1921 a funcționat ca delegat permanent al României la Liga Națiunilor de la Geneva, fiind ales de două ori (1930 și 1931) președinte al acestei organizații internaționale. Singurul preşedinte reales.

După instaurarea nazismului în Germania, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele Guvernului României, convențiile împotriva agresorului și a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1933 a Micii Înțelegeri şi pentru încheierea în 1934 a Înțelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavăză împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste).

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

INTERVIU/ Lucia Mărneanu: Tânjesc să lucrez unde este nevoie de un pic de culoare pe pereți, în școlile din sate, în spitale

Publicat

Lucia Mărneanu este tipul de personalitate a cărui prezență o simțim în mod constant în lumea culturală, atât în Cluj, cât și în afara orașului. Unii o cunosc din spațiul artelor dramatice. A luat Premiul Uniter pentru debut cu spectacolul Parallel, regia Sinko Ferenc / Leta Popescu (2013), a făcut scenografia spectacolului (IN)CORECT, regia Leta Popescu, 2020. Dar Lucia este prezentă și în zona artelor vizuale în calitate de artist muralist și ilustrator.

Face parte din familia spațiului Reactor, astfel că cine trece des pe strada Petőfi Sándor nr. 4 nu are cum să nu fi observat porțile pictate ale spațiului independent care stau sub semnătura acesteia. Se regăsește și în zona ludică făcând ilustrație de carte pentru copii.

Este studentă atât a Facultății de Arte Plastice, secția Grafică, cât și a Facultății de Televiziune și Film, secția Actorie, ambele din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Cluj24 o prezintă pe Lucia Mărneanu ca artist muralist.

Ai un perete, ce faci cu el?

Rep.: De ce ai ales sa faci tocmai artă murală?

L.M.: M-a inspirat un prieten care locuiește acum în Amsterdam și care cu asta se ocupă. Știu că s-a mutat acolo și că la început a luat efectiv la pas localurile, cu portofoliul în mână, căutându-și de lucru. Deci e un fel de romantism…

Părea așa, foarte clar și palpabil traseul ăsta – de la mine la client, fără prea multă filosofie la mijloc. Ai un spațiu: ce poți să faci cu el? Și îmi plăcea pur și simplu efortul ăsta vizibil pe care-l presupune ideea de a picta pe o suprafață mare, pe un perete.

Trebuie să car niște găleți cu lavabil dintr-o parte într-alta, să îmi fabric singură culorile cu niște pigmenți și o bormașină, să stau cu orele pe-o scară, s-o tot urc și s-o cobor, să mă murdăresc. Este ceva foarte fizic în pictura murală, e treabă la propriu.

Rep.: Te consideri un artist muralist executant sau creator? În sensul că accepți să pictezi orice ți se cere sau îți filtrezi comenzile?

L.M.: Sunt la mijloc, cred, între execuție și creație. E sigur că nu-mi impun stilul de desen și sunt mai degrabă orientată spre cererea clientului. De cele mai multe ori el sau ea mă abordează cu o idee, cu o viziune. Rareori mi s-a zis: ”fă ce vrei”, dar e la fel de sigur că nu accept să pictez chiar orice, orice.

Lucia Mărneanu, de la convenția celor patru pereți la cei pictați

Când nu este la teatru pictează într-o uniformă plină de stropi de culoare. Nu este unul dintre artiștii care să vorbească preponderent despre propria persoană, alege să comunice prin formă fie ea exprimată sau colorată. Susține că linia trasată pe un perete este unul dintre cei mai dificili pași în meseria sa. Duce lipsa timpului care o condiționează și în temele pe care le abordează.

Rep.: În funcție de ce te implici într-o lucrare, cum îți alegi lucrările?

L.M.: Sunt 3 coordonate mari: bani, timp și satisfacție… sau nu știu exact cum să-i zic, dar e ceva în legătură cu un minim de demnitate pe care am nevoie să o resimt atunci când îndeplinesc o cerere. Adică să nu am impresia că am făcut un compromis major.

Bineînțeles, aproape niciodată banii și timpul și satisfacția asta nu sunt egale. E ca un fel de balanță cu 3 talere, s-ar putea să am timp la dispoziție, dar să nu prea să fie bani și să fie ceva ce chiar mi-ar plăcea să desenez. De exemplu niște chestii pe un perete de spital. Și-atunci trebuie să aleg.

Ce presupune pictura murală

Rep.: Ce iubești cel mai mult când vine vorba de meseria ta?

L.M.: Cel mai mult îmi place să văd cum se transformă spațiul… e cumva spectaculos să ai o cameră cu un perete gol, alb și apoi, câteva zile mai târziu camera aia să arate cu totul altfel, odată ce desenul e acolo este completă.

Rep.: Spune-ne la ce nu ne gândim când vine vorba de pictarea unor pereți. Noi vedem doar produsul finit, dar care sunt provocările mari de fapt?

L.M.: Cred că lumea, în general, nu își dă seama de volumul de muncă pe care-l presupune pictarea unui perete, nu are în minte imaginea asta de șantier, foliile de protecție, banda adezivă, resturile de vopsea, timpii reali de execuție.

Lumea copiilor, imaginativă

Rep.: Ce consideri tu că este urât și nu ar avea ce căuta pe pereți?

L.M.: De multe ori mă consult cu câte un prieten designer sau arhitect, câteodată chiar de la ei vin unele propuneri de colaborare. Eu nu mă pricep propriu-zis la amenajări interioare și pot să greșesc în a-mi imagina un desen pe un perete, dar știu sigur că îmi pare foarte rău să văd rețete de tipul desenelor Disney în camerele de copii.

Mai mult decât o reacție la estetica propriu-zisă, mi se pare pur și simplu păcat că nu ne dăm seama că lumea asta a copiilor e infinit mai imaginativă de atât.

Rep.: Cum arată proiectul tău de vis?

L.M.: Mi-ar plăcea să am luxul timpului. Partea mai puțin satisfăcătoare în arta murală, așa cum reușesc eu să o practic acum, e că rareori ajung să descopăr ce pot să fac, altceva decât ce știu sigur că pot. Lumea vrea destul de repede ceva care arată sigur bine.

E super just, dar adevărul e că pentru mine, ca artistă, treaba asta tranzacțională e în contra mea. Deci mi-ar plăcea să nu resimt presiunea de a mă întreține din asta, ceea ce mi-ar da mai mult timp pentru descoperiri personale.

Așa poate aș fi mai aproape de o estetică proprie și atunci. Da, proiectul meu de vis ar fi să mă cheme cineva să-mi zică: ”fă-mi ceva al tău”. Să fie timp. Pe lângă asta, indiferent dacă e sau nu al meu, un proiect de vis ar fi unul satisfăcător moral. Tânjesc să lucrez mai mult unde este nevoie de un pic de culoare pe pereți precum în școlile din sate, în spitale.

Prioritatea în România

Rep.: Cum trebuie educată lumea să își dorească, de exemplu, mai multa artă pe pereți?

L.M.: Cred că cei care-și permit, își doresc cu ușurință așa ceva. Dar realitatea e că în țara asta, prioritatea celor mai mulți dintre noi e pur și simplu să ne plătim facturile.

Nu cred că e o încăpățânare sau o lipsă de educație pe partea asta, e plin internetul de sute de grupuri și site-uri unde-ți exersezi ochiul de designer și tot așa. Câteodată eu învăț de la clienții mei și nu ei de la mine, dar da, în România se supraviețuiește. Și eu tot asta fac.

Pentru mai multă poveste, Lucia Mărneanu poate fi găsită la Reactor de creație și experiment și pe pagina sa de Facebook și Instagram.

Dana Coțovanu

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate