ECONOMIE
Singurul magazin de bere vie din Cluj! 30 de feluri de bere artizanală draft şi 100 de feluri la sticlă îi aşteaptă pe clujeni

Vin căldurile verii, iar o bere pentru stâmpărarea setei este nepreţuită. Iar dacă berea este şi de calitate, sănătoasă, naturală, nefiltrată, produsă de berari pricepuţi…
În Cluj, mai precis în Floreşti (str. Eroilor 378, Spaţiul 8, tel 0743764052) se deschide mâine, vineri 22 mai, singurul magazin de bere artizanală din judeţul Cluj, Staţia RomBeer Cluj.
Combustibilul bere şi şoriciul expandat
Vii la magazin, alegi tipul de bere, cantitatea dorită şi pleci în locul în care vrei s-o bei. Fondatorul şi proprietarul staţiei de bere, Igor Leşan, originar din Republica Moldova, chiar îşi compară staţia de bere cu una de benzină.
„De ce staţie?! Noi am făcut o paralelă între o benzinărie, unde mergi să alimentezi de 50 de lei, de 100 sau faci plinul, şi aci, la noi, unde e exact la fel, doar că pe post de combustibil este berea”, spune Igor Leşan.
Iar clientul are de unde să aleagă. Şi nu numai bere, cu sau fără alcool. „Pe lângă berea la draft, 30 de sortimente, avem şi 9 sortimente de vinuri, în aceleaşi condiţii. În figider avem peste 100 de sortimente de bere artizanală la sticlă, adunate din toată România. Avem şi bere fără alcool şi o selecţie de sucuri naturale. Avem compoturi, limonade. De exemplu, limonadă din cascara, fructul de la cafea. Avem berea de ghimbir fără alcool, care conţine celule stem de cireşe, ananas, curcuma etc. Toate sunt produse naturale, produse în România”, mai spune Igor Leşan.
Pâine lichidă, cu vitamine, nu te balonează, nu te doare capul
Igor vorbeşte despre berea sa ca despre un medicament. Sau ca despre un aliment sănătos. De fapt, îi şi spune pâine. Pâine lichidă. Şi explică de ce.
„Lucrăm doar cu bere artizanală, dar mie îmi place să-i spun bere vie, adică nefiltrată, nepasteurizată, fără conservant. Neavând conservant, are nevoie de condiţii un pic mai speciale de păstrare. Avem cameră frigorifică, unde se păstrează temperatura controlată de 5,5 grade. Butoaiele din camera frigorifică sunt adunate din toată România, transportate cu maşini frigorifice şi fiecare butoi din camera frigorifică este conectat la un robinet în faţă, în magazin. Practic, clientul vine, îşi alege sortimentul, îşi alege cantitatea şi noi îmbuteliem.
Este draft, cu îmbuteliere directă în magazin. Când o îmbuteliem noi e practic primul contact al berii cu mediul înconjurător. Este proaspătă. Între producţie şi clientul final nu trebuie să treacă mai mult de 5 zile. După ce pleacă de la noi, este recomandat ca berea să fie consumată în maximum 5 zile. Ceea ce vindem, noi numim pâine lichidă.
Este nefiltrată, nepasteurizată, conţine toată gama de vitamina B, de la B1 până la B12. De aceea, noi îi spunem bere vie, bere cu conţinut de drojdie. Avem şi o selecţie de mâncărici, să le zic aşa, şorici expandat, de exemplu, făcut în România, de fostul consul al României în Mexic”, mai spune Igor.
Bere pentru clientul căruia îi place să se alinte
Igor a început să explice o grămadă de lucruri despre bere în general şi despre berea sa în particular. Dar, după cele spuse de el despre berea sa, ascultărilor săi li s-a făcut ba sete, ba foame, ba se simţeau un pic bolnavi şi ar fi vrut nişte vitamine. Aşa că, i-am mai scurtat-o.
„Avem 8 beri tip lager, fiecare cu specificul ei. În lume sunt peste 5.000 de stiluri de bere, pornind de la cele două categorii mari de bere, bere de fermentaţie joasă, lager, şi ALE, de fermentaţie înaltă. Combinaţia vine de la talentul berarului, care se joacă cu peste 200 de soiuri de hamei, cu peste 40 de feluri de orz şi cu apa. Chiar dacă ai apă în puţ, ea îşi schimbă compoziţia chimică o dată la 3 luni. Talentul berarului e de a păstra berea ani de zile cu acelaşi gust.
Am ales această nişă, pentru consumatorul care caută produs natural, care are grijă de sănătatea lui, căruia îi place să se alinte, să bea un produs gustos. Diferenţa mare între berea din comerţ şi berea artizanală, berea vie, e că berea noastră are gust. Şi berea artizanală nu balonează, este de fermentaţie naturală de 15-21 de zile. Este destul de săţioasă şi după ea nu te doare capul. Este alcool produs natural. A doua zi eşti apt”, spune, cu convingere, Igor.
Dar despre acest ultim aspect o să vă povestim mâine.
Preţuri şi tării
Înainte să gustaţi şi să alegeţi din multiplele feluri de bere artizanală, ar mai fi de spus că preţul unui litru variază între 12 şi 35 de lei, iar tăria, între 4,6 şi 10,5%.
Igor Leşan, alături de alt moldovean de peste Prut, Gheorghe Rusu, care s-au cunoscut din întâmplare în România, sunt cei care se ocupă de magazinul de bere vie. Igor Leşan se ocupă de 5 ani de afacere, a stat 10 ani în Cluj şi alţi 10 ani de Bucureşti. (M.A.)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Sânt Nicoară, călăuza sufletelor în tradiția populară. Colind cântat în satele clujene în presara de Sfântul Nicolae

În tradiția populară, Sânt Nicoară vine la ,,praznicul” dumnezeiesc călare pe un cal alb, care conduce sufletele bune spre Rai, iar pe cele păcătoase spre Iad.
Sânt Nicoară este „alintul popular” pentru Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie.
Sânt Nicoară, călăuza sufletelor în tradiția populată. Colind cântat în satele clujene în presara de Sfântul Nicolae
Atât sfântul, cât și calul său sunt învestiți cu rolul de călăuze ale spiritelor, simbol care argumentează și o remanență a vechilor credințe și rituri solare autohtone precreștine, la confluența cu cele universale, se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
În satul românesc există colinde care întăresc aceste credințe.
O astfel de colindă a fost consemnată de preotul Grigoriu Crăciunaș, în anul 1881, în satul Jurca, pe Someș din județul Cluj, cu mențiunea că ,,se colindă în presara de Sfântul Nicolae”, mai arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.
„Cu masă, pe cine-așteaptă?/ Așteaptă pe Sânicoară”
,,Asta-i casa boierească
Dumnezeu să o trăiască…
Înaintea căsii
Este-o masă-ntr-aurită,
Păstă masă ce mi-i trasă?
Față albă de mătasă.
Cu masă, pe cine-așteaptă?
Așteaptă pe Sânicoară.
Îl tot așteaptă din zi în zi
Ce-o dată nu mai veni,
C-un căluț albuț,
Dalb de spumegat,
Negru de-asudat.
Nainte-i ieșiră
Și-l întrebară:
– Unde-ai zăbăvit, Nicoară?
– Io am zăbăvit
Și am întâlnit
Nouă cetine
Plini de suflete
Și le-am petrecut.
Care-o fost mai drepte, Doamne,
Pe sub mâna dreaptă
La poarta de Raiu,
Raiu luminos,
Bun loc de folos.
Cine-o fost mai strâmbe, Doamne,
Eu le-am petrecut
Pe su’ mâna stângă,
Pe cărarea strâmbă.
La poarta de Iad.
Iad întunecos,
Rău loc de folos”, sună colinda.
Foto: Sfântul Nicolae, pictură murală în pronaosul bisericii de lemn din Finișel, județul Cluj, realizată la 1807 de Dimitrie Ispas/ Arhiva CJCPCT Cluj – Nicu Cherciu
EVENIMENT
Zeci de kilograme de droguri vândute în Cluj. 7 persoane reţinute. Droguri aruncate în toaletă şi banii pe geam

Droguri aruncate în toaletă
EVENIMENT
TRADIȚII în seara lui Moș Nicolae. Copiii își pregătesc GHETUȚELE pentru cadouri și NUIELUȘE

Seara zilei de 5 decembrie este un prilej de bucurie pentru toţi copiii. Este seara lui Moș Nicolae, când ghetuțele lustruite își așteaptă cadourile și nuielușile, scrie Alba24.ro.
Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini străvechi din vremea unui personaj, devenit legendar, care a existat cu adevărat, scrie Agerpres.
Seara lui Moș Nicolae. Copiii își pregătesc GHETUȚELE pentru cadouri și NUIELUȘE
Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea, Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi, în Anatolia).
Lui îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.
Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi.
Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea referitoare la trei fete sărace, fără zestre, care nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.
Dar, Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, câte un săculeţ plin cu bani.
Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor.
Probabil, de aici este şi obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.
Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.
Moș Nicolae: tradiții din seara de ajun la români
În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).
Peste 800.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae. Din totalul persoanelor care poartă aceste nume, aproape 538.500 sunt bărbați (Nicolae, Niculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoara), iar aproximativ 280.000 sunt femei (Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola)”.
Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură.
Se mai crede că ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace. Mai este și stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor).
Moș Nicolae: tradiții din seara de ajun
Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care ar trebui să înflorească de Anul Nou.
În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.
La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.
Un pahar de vin în așteptarea lui Moș Nicolae. Tradiții din jurul lumii
Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.
În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână.
Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.
Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr.
Asta pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru.
Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Pere Fouettard le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.
În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.
Ghetuțele pregătite, element comun în tradiția lui Moș Nicolae
Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici.
El ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.
În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni.
A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.
Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor.
Asta pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.
În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb.
Tradiții de Moș Nicolae: Copii cuminți, copii neascultători
După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă, dacă n-au fost cuminţi, sau îi laudă, dacă au fost buni.
Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).
În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal.
În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri.
În unele şcoli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.
Moș Nicolae: alte tradiții din seara de ajun
În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării.
Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.
Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş.
Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn.
EVENIMENT
Clujul, județul unde se ia cea mai puțină MITĂ în SPITALE. Care au fost cele mai APRECIATE unități sanitare în noiembrie

Spitalele din Cluj sunt apreciate nu doar pentru calitatea actului medical, ci și pentru conduita personalului.
Astfel, în luna noiembrie a acestui an, județul Cluj a avut cea mai mică rată din țară privind solicitarea de mită de către personalul medical, potrivit datelor graphs.ro, care face studii în urma chestionarelor completate de pacienți.
Clujul, județul unde se ia cea mai puțină MITĂ în SPITALE. Care au fost cele mai APRECIATE unități sanitare în noiembrie
Cu un procent de 0,56%, județul Cluj se clasează pe primul loc, în mod detașat, la polul opus rata cea mai mare de solicitare de bani sau atenții în spitale fiind de 5,5%, în Dâmbovița.
Spitalul de Recuperare și Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj-Napoca sunt, potrivit datelor aferente lunii noiembrie, cele mai apreciate unități sanitare publice din Cluj-Napoca în ceea ce privește satisfacția pacienților față de serviciile medicale oferite, față de activitatea și implicarea medicului și a asistentelor medicale, dar și raportat la curățenia din spital.
Datele centralizate de graphs.ro sub formă de chestionate pentru luna noiembrie arată că:
- 71,77% dintre respondenți au menționat că sunt foarte mulțumiți de serviciile medicale oferite de Spitalul de Recuperare;
- 81,82% dintre pacienți au precizat că sunt foarte mulțumiți de activitatea și implicarea medicilor din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”;
- 69,42% dintre respondenți au menționat că sunt foarte mulțumiți de activitatea și implicarea asistentelor medicale din cadrul Spitalului de Recuperare;
- 59,5% dintre pacienți au precizat că sunt foarte mulțumiți de curățenia din Spitalul de Recuperare.