În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Profesorul clujean, psihologul Mircea Miclea a avertizat, în podcastul Contraste de pe Cluj24 asupra consumului excesiv de informație, care duce la obezitatea informațională, susținând că ar trebui ca oamenii să înceapă o igienă a acestui tip de consum. ”Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea”, a explicat Miclea.

”E o descărcare de dopamină în creier de fiecare dată când apare informația.

Creierul nostru a fost făcut în așa fel încât să susțină achiziția de informații. Adică și atunci când ești sătul, când ai băut apă, când ți-ai replicat gemele, totuși e important să obții informație nouă.

Și ca să te stimuleze să obții informație nouă, creierul a creat un mecanism în care de fiecare dată când ai informație nouă, apare o descărcare de dopamină. Ai o senzație plăcută. De-asta sunt bârfele create, de-asta oamenii tot timpul încearcă să afle câte ceva, nu contează că e adevărat sau nu, dar e ceva nou.

Ei, s-a creat acest mecanism într-o lume, în Paleolitic, atunci când ni se forma nouă creierul, săracă în informații, în care era greu să obții informația, trebuie să treci dincolo de râu, să vezi ce-i dincolo de râu, trebuia să te duci în pădure, să vezi ce-i în pădure. Deci, prin urmare, trăiam într-o lume cu o penurie informațională și, atunci, mecanismul acesta de a gratifica fiecare informație nouă era foarte bine venit.

Suprasaturare de informație

Acum, trăim într-o lume total diferită, supra-saturată în informație. Da, da, mecanismul a rămas. Și de fiecare dată când eu mă uit la Youtube sau la un link și sar de la un link la un alt link, la un alt link, la un alt link, la o știre, la o altă știre, la o altă știre, de fiecare dată, creierul meu produce un spike de dopamină, o descărcată de dopamină. Și de aceea noi tot căutăm chestia asta”, a spus Miclea.

Întrebat de realizatorul Florin Danciu care este pericolul pentru copii, profesorul a răspuns că sunt multe pericole.

”Putem să vorbim despre astea mai mult. Dar aș vrea să atrag atenția părinților. Adică, sigur, putem să dăm în judecată toate companiile digitale și pe Facebook și WhatsApp-ul și așa mai departe. Dar ia să ne uităm. Ce fel de model oferim noi copilului?

Adică, dacă eu stau tot timpul pe Facebook, pe rețeaua de socializare sau pe nu știu ce, da? Ăsta e modelul pe care eu îl ofer copilului meu. Degeaba îi spun eu, tu n-ai voie la Facebook. Serios? Dar eu ce model îi ofer? Adică, ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Obezitate informațională

Știți? Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar. Să consumăm hrană sănătoasă, să fim atenți, să nu ajungem la o supra-saturare, nu? Să nu ajungem la obezitate, ok? Pentru că are o grămadă de riscuri.

Ei, ceva în genul acesta trebuie să începem să facem cu informația. Trăim într-o lume supra-abundentă de informații și dacă nu vrem să ajungem la obezitate informațională, atunci trebuie să ne gestionăm noi consumul de informație. Ce consumăm, ce nu consumăm, când consumăm.

De exemplu, dacă eu stau de dimineața până seara și mă uit la fiecare breaking news, atunci eu ajung la obezitate informațională. Adică ajung să consum mult mai multe informații decât o pot digera, o pot metaboliza. Adică, mai concret, nu o mai prelucrez. O iau, dar nu mai gândesc.

Mai puțină gândire critică

Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea.

Evident, dar vreau să spun, dar nu trebuie să dăm vina doar pe companiile digitale că fac lucruri astea ca să-și maximizeze profiturile. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la noi, la modul în care noi ne stabilim igiena consumului informațional. Așa cum, nu trebuie să dăm vina pe supermarket că de ce au 100 de pachete de tipuri de biscuiți și de ce au atâtea produse acolo. Ei oferă, dar e responsabilitatea noastră.

Nu consumăm cu tare produs și cu tare produs. Doar acesta, doar în această cantitate, nu contează cât îmi oferă ei. E responsabilitatea noastră. La fel și cu informația. Adică, în tot timpul trebuie să găsim vinovatul în afară. Noi suntem victimele companiilor digitale care uită ceva cu noi.

Nu! Noi suntem responsabili de consumul nostru informațional, așa cum suntem responsabili de consum alimentar. Nu putem să-l acuzăm pe furnizorul de produse, știți? Noi, ca și consumator, trebuie să fim mai lucizi”, a precizat Mircea Miclea.

Acesta a rămas surprins de cât de mult timp se petrece  pe lumile astea digitale, fiind vorba de un interval care variază între șapte ore și douăsprezece ore.

12 ore pe rețele digitale

”Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale.

O parte să zicem că stai ca să înveți, nu știu, la școală, dar restul e pentru altceva, pentru divertisment. Ei, mai ales dacă joci jocuri sau dacă stai pe rețelele acestea sociale, se întâmplă următorul lucru.

Contra unui efort mic, dau cu click pe Maps sau scrollez, obțin o recompensă mare și imediată, mare în raport cu efortul pe care am o descărcare de dopamină, după cum ați spus, mă fac să mă simt bine, aflu ceva, interacționez cu altcineva, etc.

Deci, contra unui efort mic, obțin o recompensă imediată și mare în raport cu efortul. Nu se întâmplă nimic dacă fac lucrul ăsta din când în când.

Dar dacă fac zi de zi, 12 ani de zile sau 18 ani, ajung adult și atunci, creierul meu a extras o regulă, de genul, contra unui efort mic, așteaptă-te la o recompensă mare și imediată. Ei, dar realitatea socială nu e așa. Resursele sunt limitate. Nu e ca în mediul digital. În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixir-uri.

În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixir-uri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.

Efectul care este? Că tu ești dezamăgit de realitate, că faci depresie pentru că nu ți se satisface așteptarea, faci depresie, faci anxietate, etc și mergi la psiholog”, a conchis Mircea Miclea.

Salina Turda, societatea care are drept acționar Consiliul Local Turda cu 100%, deci o instituție publică, ține la secret toate informațiile legate de prezența, timp de o săptămână, a YouTuber-ului american Mr. Beast și refuză să comunice câți bani a încasat sau a pierdut în urma acestei vizite.

Salina Turda a fost închisă în perioada 7-13 iulie, în plin sezon estival, fără ca reprezentanții conducerii să ofere oficial, atunci, dar și ulterior, vreo explicație.

Cluj24 a adresat conducerii Salinei Turda mai multe întrebări formulate în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informații de interes public, la care nu s-a răspuns motivând-se faptul că informațiile solicitate nu se încadrează în prevederile respectivului act normativ.

Întrebările au fost următoarele:

-care a fost suma plătită Salinei Turda de YouTuber-ul american Mr. Beast pentru a filma timp de săptămână în perioada 7-13 iulie în interiorul salinei?

-câți turiști ar fi putut primi Salina Turda în acest interval în care obiectivul turistic a fost închis?

-ce sumă ar fi încasat Salina în această săptămână dacă nu ar fi fost închisă?

-ce prevede contractul cu Mr. Beast, promovarea Salinei și unde anume?

Informații de natură comercială

Salina Turda a răspuns, sub semnătura directoarei Ada Duma, că informațiile solicitate nu sunt publice și că reprezentanții salinei nu puteau estima câți turiști ar fi vizitat salina în intervalul menționat și nici veniturile aferente.

”Informațiile solicitate (despre contractul cu Mr. Beast – n.a) sunt de natură comercială și, dacă ar fi dezvăluite, ar putea afecta negativ principiul concurenței reale.

Aceste informații sunt esențiale pentru strategia comercială a Salinei Turda și, de asemenea, pentru protecția intereselor comerciale ale părților contractante implicate”, se mai arată în răspunsul Salinei Turda.

Cluj24 se va adresa instanței și va solicita obligarea conducerii Salinei Turda să ofere informațiile în urma unei decizii judecătorești.

Peste 600.000 de turiști în 2023

Salina Turda a fost vizitată în anul 2023 de peste 601.000 de turiști, în creștere față de anul precedent când numărul turiștilor a fost de 527.653. Un record a fost stabilit în 2019, când numărul turiștilor a depășit 690.000.

În acest an, în doar două zile, în 1-2 mai, Salina Turda a fost vizitată de peste 10.000 persoane.

Cât costă un bilet

Programul de funcționare al salinei este de luni-duminică între orele 09.00 – 19.00, ultima intrare fiind la ora 18.

Prețul unui bilet pentru adulți în zilele de weekend, pe perioada verii, este de 60 de lei, iar de luni până vineri de 50 de lei.
Biletul de acces pentru copii între 3-18 ani și pensionari este redus la 30 de lei.

De asemenea, Salina Turda percepe o taxă foto/video în scop comercial (videoclip, film, reviste, etc.) de minimum 2500 de euro.

Dacă luăm o medie de 3000 de vizitatori pe zi, nu de 5000, pentru 7 zile în perioada 7-13 iulie, rezultă 21.000 de persoane. Să punem o medie de 55 de lei/ bilet, ar rezulta o sumă de 1.155.000 de lei (230.000 de euro) cât ar fi putut încasa Salina Turda de la turiști în săptămâna cât a fost închisă.

Dar se puteau prezenta cifrele de vizitatori și încasările din perioada 30 iunie – 6 iulie și 14-20 iulie, de dinainte și de după intervalul menționat, pentru o scurtă comparație, nu era vorba despre calcule cuantice.

Alo, Consiliul Local Turda?

De ce ține Salina Turda la secret câți bani a încasat/ a pierdut după ce a închis obiectivul exclusiv pentru o persoană timp de o săptămână? Cine evaluează raportul cost/beneficiu al acestei afaceri?

Consilierii locali din Turda nu sunt interesați să afle adevărul? A meritat să stea salina închisă o săptămână sau nu pentru ca Mr. Beast să-și realizeze provocarea de a petrece 7 zile într-o peșteră?

Profit de milioane de lei

Potrivit termene.ro, Salina Turda a avut în anul 2022, o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei și un profit net de 12.6 milioane de lei (2,5 milioane euro).

Un dialog cu un om liber – așa se poate caracteriza podcastul Contraste de pe Cluj24 cu profesorul Mircea Miclea. Un om liber, fără inhibiții inutile față de politicieni sau mediul academic. Fostul ministru al Educației se ferește de prea multe apariții în spațiul public și a mărturisit, înainte de înregistrare, că nu îl interesează decât părerile studenților și pacienților săi.

A ieșit un dialog captivant, fără lamentații și fără sfaturi miraculoase despre sistemul de educație, clasa politica, așa numita elită extractivă, cum îi place profesorului să spună, și despre agresiunea tehnologiei.

Partidele nu au elite

Mircea Miclea în dialog cu Florin Danciu

”Noi nu avem niciun fel de elite în partidele care există în momentul de față. Adică partidele nu au elite. Nu au elite rezolutive.”

”De fiecare dată când eu ca șef de partid, dumneavoastră ca șef de partid, ieșiți pe la televizor, pe o problemă anume, spuneți, iată sunt oamenii pe care eu i-am adus care au soluții la problemele relevante. A făcut cineva așa ceva?”

”Cine a împiedicat vreun partid ca să înceapă să facă recrutarea de personal de specialitate?”

”Dar în ultimii ani, cel puțin, pe vremea lui Ceaușescu, șefii de promoție, meseriașii foarte buni, inginerii foarte buni, erau aproape presați ca să intre în partid, da?”

”Dacă sistemul evaluează numai română și numai matematică, eu învăț numai română și numai matematică. Hai să facem o evaluare interdisciplinară, ce era scris acolo în lege, și nu să facem o evaluare doar pe două discipline.”

”Credeți că rectorii au fost de acord ca să tai un an de la nivel de licență?

Și atunci a fost o luptă, vreau să zic, cu sânge pe pereți. Adică atunci s-a făcut legea. Știți cum? Printr-o hotărâre de guvern dată noaptea. În care am scris că dacă nu acceptă să se treacă la sistemul Bologna eu, ca ministru, nu voi semna contractul pentru finanțarea universităților!”

Interesele proprii ale universităților

”Uitați-vă la ce capacitate are de a rezolva problemele comunității are UBB-ul, da? Prost! Foarte prost le rezolvă.”

”Universitățile sunt self-serving, adică se gândesc mai degrabă la interesele proprii decât la interesele comunității.

Dacă ai putere mai mare, tu ai un curs mai mare și ai mai mulți asistenți. Dacă ai o putere și mai mare, transformi cursul respectiv într-o secție. Dacă ai o putere și mai mare, faci o facultate care se numește, știm noi cum, putem să dăm și nume. Ok? Asta înseamnă self-serving”

”Ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar.”

Timp în lumea digitală

”E incredibil cât de mult timp se petrece pe digital, pe lumile astea digitale. Variază între șapte ore și douăsprezece ore pe zi. Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale!”

”În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixiruri. În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixiruri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.”

Un bărbat străin a fost prins în flagrant de procurorii DIICOT în timp ce încerca să vândă cocaină adusă din Italia pe raza municipiului Cluj-Napoca. Cum opera traficantul?

Un bărbat, cetățean străin, a fost prins în flagrant de procurorii DIICOT în timp ce vindea cocaină în Cluj-Napoca. Inculpatul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

„La data de 25.07.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus reținerea unui inculpat (cetățean străin), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc în formă continuată”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Prins în flagrant în timp ce vindea cocaină la Cluj

Bărbatul a fost prins în flagrant de procurori în timp ce vindea 100 de grame de cocaină pentru suma de 6.500 de euro. Drogurile erau cumpărate din Italia și introduse în țară printr-o firmă de curierat din Botoșani.

„Măsura a fost luată după ce, în aceeași zi,  acesta a fost prins in flagrant pe raza municipiului Cluj Napoca, în timp ce comercializa cantitatea de 100 grame cocaină, pentru suma de 6.500 de euro.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, inculpatul a procurat drogul de mare risc din Italia și l-a introdus în țară prin intermediul unei firme de curierat. Geanta în care se afla ascunsă cocaina a fost ridicată de acesta de la un punct de lucru al societății de transport situat în municipiul Botoșani”, arată procurorii DIICOT.

Bărbatul a vândut cocaină în mai multe rânduri și în anul 2023.

„Materialul probator administrat în cauză a  mai relevat că pe parcursul anului 2023, acesta a vândut în mai multe rânduri cocaină cu suma de 45 euro pentru un gram”, se mai arată în comunicat.

Arestat preventiv pentru 30 de zile

În urma perchezițiilor la cazarea inculatului din județul Cluj, procurorii au ridicat 43 de grame de cocaină și mai multe obiecte folosite pentru manipularea substanței.

Vineri, un judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 30 de zile.

„Astăzi, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.(…)

Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție”, mai transmite instituția.