În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Anul 2024 a adus o reducere a numărului de accidente rutiere, conform datelor Poliției Române, înregistrându-se o scădere de peste 50% față de 2019. Indisciplina pietonilor, nerespectarea vitezei legale și comportamentul bicicliștilor au generat aproape jumătate din accidentele grave.

În perioada ianuarie – noiembrie 2024, la nivel naţional, s-au înregistrat 3.862 de accidente, în urma cărora 1.333 de persoane au decedat şi 2.980 au fost rănite grav, a transmis vineri Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Scădere cu 50% a numărului de accidente față de anul 2019

Comparativ cu situaţia similară înregistrată în anul 2023, numărul de accidente a scăzut cu 234 (-5,7%), numărul de persoane decedate cu 55 (-3,9%) şi numărul persoanelor rănite grav cu 217 (-6,7%). Comparativ cu perioada similară a anului 2019, se constată scăderea tuturor indicatorilor dinamici de analiză, după cum urmează: -3.888 de accidente (-50,1%), -314 persoane decedate (-19%) şi -4.333 de persoane rănite grav (-59,2%).

Principalele cauze ale accidentelor

Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave sunt:

• Indisciplina pietonilor (17,7%): 685 de accidente (-22), soldate cu decesul a 292 de persoane (+6) şi rănirea gravă a altor 400 (-30);
• Nerespectarea regimului legal de viteză (15,9%): 617 accidente (-26), soldate cu decesul a 245 de persoane (-24) şi rănirea gravă a altor 524 (-7);
• Indisciplina bicicliştilor (11,2%): 433 de accidente (-93), soldate cu decesul a 83 de persoane (-33) şi rănirea gravă a altor 352 (-67);

Accidentele produse pe fondul primelor trei cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave.

Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor, după cum urmează:

• Indisciplina pietonilor: 21,9%;
• Nerespectarea regimului legal de viteză: 18,3%;
• Indisciplina bicicliştilor: 6,2%

Zeci de mii de acțiune, derulate de poliție

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au organizat şi executat 59.639 de acţiuni destinate combaterii principalelor cauze generatoare de accidente, implicând atât efectivele proprii, cât şi poliţişti din cadrul structurilor teritoriale de ordine publică desemnaţi poliţişti rutieri.

De asemenea, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au organizat şi executat 4.937 de acţiuni pe linie de transporturi rutiere, dintre care 1.985 au vizat transportul rutier public de persoane, 1.974 transportul rutier de mărfuri, 269 transportul rutier de mărfuri periculoase şi 709 au vizat transportul rutier de persoane în regim de taxi.

La nivel naţional, în urma neregulilor constatate, structurile de profil ale Poliţiei Române au aplicat 1.790.503 sancţiuni pentru nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice, astfel:

• Indisciplina pietonilor: 69.225 de sancţiuni;
• Nerespectarea regimului legal de viteză: 662.608 sancţiuni, fiind reţinute 77.319 permise de conducere (70.774 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h şi 6.545 pentru depăşirea cu mai mult de 70 km/h), ceea ce reprezintă 44,3% din totalul permiselor reţinute;
• Indisciplina bicicliştilor: 76.931 de sancţiuni

În primele 11 luni ale anului 2024, la nivel naţional, în trafic, au fost constatate 20.999 de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, dintre care 6.957 de infracţiuni pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice.

De asemenea, au fost reţinute peste 174.251 de permise de conducere, dintre care 19.982 de permise de conducere pentru conducerea unui auto sub influenţa băuturilor alcoolice.

FOTO: Arhivă

Pentagonul a atribuit companiei Raytheon Technologies un contract în valoare de 946 milioane de dolari pentru livrarea de sisteme de rachete Patriot destinate consolidării apărării aeriene a României până în 2029, informează The Defense Post, citat de Mediafax.

Contractul include radare avansate, staţii de comandă şi rachete interceptoare şi reprezintă cea de-a treia achiziţie de sisteme Patriot realizată de România, după comenzile din 2017 şi 2020.

Ministrul Apărării salută decizia

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a salutat acest pas pe platforma X: „Salut comanda recentă plasată de Guvernul american către Raytheon pentru sisteme Patriot. Radarele, staţiile de control şi rachetele care vor echipa următoarele trei sisteme vor întări capacităţile strategice de apărare aeriană ale României.”

Conform informaţiilor publicate de Raytheon şi Pentagon, România a semnat un acord de 3,9 miliarde USD pentru achiziţia a şapte sisteme Patriot, dintre care patru au fost deja livrate şi sunt alocate Regimentului 74 Patriot al Forţelor Aeriene.

Un sistem Patriot, donat Ucrainei de România

Unul dintre aceste sisteme a fost donat Ucrainei în toamna anului 2024, contribuţie pentru care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit în cadrul unei declaraţii din octombrie: „Mulţumesc României pentru sistemul Patriot (…) Putem pune capăt terorii ruse prin cooperare.”

Compania Raytheon a precizat că va colabora cu parteneri locali pentru a asigura continuitatea lanţului de aprovizionare. Totuşi, războiul din Ucraina a dus la întârzieri în livrarea mai multor echipamente militare, iar noile sisteme sunt programate să ajungă în România începând cu 2027.

Pe 29 octombrie 2024, Norvegia a anunţat, printr-un comunicat oficial, că va sprijini România cu 127 milioane USD pentru achiziţia unui sistem Patriot suplimentar care să înlocuiască cel donat Ucrainei.

Între Anul Nou și Bobotează, preoții „umblă cu crucea”, adică merg din casă în casă pentru a le sfinți și a vesti Botezul Domnului.

În vechea lumea satului, oamenii puneau grâu și pâine pe masă pentru a fi binecuvântate de preot, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ritualuri din satele clujene între Anul Nou și Bobotează. De ce își puneau fetele mărgelele sub fața de masă

Tot în această perioadă, fetele își puneau mărgelele sub fața de masă. Apoi, în Ajunul Bobotezei acestea le ascundeau sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Tot în acest scop, furau fire de busuioc din „struțu’ popii”.

În unele zone, fiecare familie îi dădea preotului un colac, o cupă de grâu, dar și alte daruri.

Fuioare de cânepă oferite preotului

Pe Valea Crișului din județul Cluj, preotul primea, pe lângă colac, câte un fuior de cânepă. Așa că, după Bobotează, femeile din sat participau la o clacă de tors, la preoteasă.
Preotul era însoțit de diac, de sfătul care purta căldărușa cu agheasmă, dar și de „calul bobotezei”, un om mai nevoiaș din sat, care ducea în desagi darurile primite de preot, iar la final era răsplătit din aceste daruri pentru efort.

FOTO: Torsul cânepii- Negreni, jud. Cluj/ Arhiva CJCPCT Cluj

Propunerea ca președintele României să fie ales de Parlament, și nu prin vot direct, lansată de jurnalistul Cluj24 Florin Danciu, a câștigat rapid tracțiune și a fost preluată de analiști politici, devenind subiect de dezbatere la nivel național.

Propunerea ca președintele să fie ales de către parlament și nu prin vot direct a fost lansată de la Cluj, de jurnalistul Cluj24 Florin Danciu, la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR, încă din 9 decembrie 2024. Într-un editorial, Florin Danciu a argumentat că trecerea la un sistem de republică parlamentară ar putea elimina polarizarea excesivă generată de alegerile prezidențiale directe.

Președintele ales de Parlament. Propunerea lansată de la Cluj, preluată de analiști politici și dezbătută la nivel national

Propunerea a prins tot mai multă tracțiune în ultimele săptămâni, fiind subiectul unei dezbateri, vineri seară, în platoul Antena 3 între experți din domeniul juridic și reprezenanți ai partidelor parlamentare.

„Dar ar mai trebui inițiată și o reformă constituțională care să aducă România la realitățile secolului XXI cu un control real parlamentar al serviciilor secrete, cu reorganizarea administrativă a țării prin înlocuirea celor 40 de judeţe cu câteva regiuni de dezvoltare, cu redefinirea relației dintre politic și justiție etc. Și poate ne gândim la o republică parlamentară, în care președintele să fie ales de către parlament. Am evita astfel această tradițională isterizare națională, o dată la cinci sau zece ani, când se dezlănțuie un adevărat război româno-român între susținătorii unui candidat sau altuia de parcă am avea de ales între Iisus Christos și Buddha și nu între doi politruci!

Am scăpa de paternalismul nostru ancestral și de mitul salvatorului care ne-a bântuit toată istoria. S-ar vota mai rațional pentru partide și, poate, mai atent la cine e pe listele propuse de acestea. Președintele ar fi pentru reprezentare și ca ultimă siguranță în cazuri de catastrofă, război sau crize majore politice. Am scăpa, în sfârșit de un jucător toxic care isterizează cel puțin jumătatea care nu l-a votat!”, arăta Florin Danciu.

Alina Mungiu-Pippidi: Soluția ideală pentru România

Ideea a fost preluată recent și de Alina Mungiu Pippidi, profesor în științe politice, care propune modificarea Constituției și renunțarea la alegerea directă a președintelui pe modelul Germaniei. Pe acest model nu a mai avea surpriză la prezidențiale și poporul ar alege programe politice care să le reprezinte interesele

„Cel mai bun sistem, care este dovedit prin analizele noastre academice, este sistemul de republică parlamentară. În fond, un sistem ca în Germania. Germania este un sistem foarte bun și echilibrat, în care oamenii știau pe cine aleg și acest lucru poate fi făcut chiar mai bine ca în Germania.

În Germania, în schimb, e clar că dacă câștigă creștin-democrații, să spunem, doamna Merkel va fi cancelar. Acest lucru poate fi schimbat și pus și pe buletinul de vot, ca oamenii să nu aibă impresia că le-am luat ceva, dacă nu mai votează direct președintele.

„Alegerile nu trebuie să fie cum sunt acum, ca un Caritas în care persoane complet necunoscute pot să apară”

Dar de ce este mai bine? Este mai bine pentru că partidele totuși au un program și oamenii sunt obligați să urmărească programe. Oamenii, în interesul lor, să urmărească programe. Eu cred că, în general, pensionarii știu cine a guvernat în trecut mai bine pentru pensionari, și micii întreprinzători știu cine a guvernat mai bine pentru mici întreprinzători și așa trebuie să fie alegerile. Fiecare să voteze în funcție de interesul lui.

Alegerile nu trebuie să fie cum sunt acum, ca un Caritas în care persoane complet necunoscute pot să apară, persoane care au lucrat înainte la circ, la televiziune, în domeniul fotbalului, că vedem ce se întâmplă și care apar și care spun domnule, eu sunt un om de încredere.

E adevărat că nu m-ai văzut niciodată. E adevărat că nici n-am fost pe aici… dă-mi mie toți banii tăi și ţi-i dau înapoi de opt ori mai mult. Ăsta este un Caritas”, a spus Alina Mungiu Pippidi, la Antena 3 CNN.

„Președinții nu se ocupă cu energia, apa și cu hrana”

Mungiu-Pippidi a criticat actualul sistem, considerând că președintele nu are un rol esențial în gestionarea resurselor și politicilor publice. În schimb, ea a sugerat că acesta ar putea deveni un „mega-avocat al poporului”, concentrându-se pe justiție și drepturile cetățenilor.

„Președinții nu au administrații pe mână. Președinții nu se ocupă cu energia, apa și cu hrana, pentru că nu au aceste competențe constituționale în niciun fel. Pot să se ducă să doarmă în clădirea Guvernului, nu va servi la nimic decât că se va introduce o nouă persoană care să facă curățenie la Guvern. Nimic altceva nu se va întâmpla.

Deci președinții au competențe în altă zonă, au competențe în zona de justiție. Deci președintele poate să fie mega-avocatul poporului, de exemplu. Asta poate să facă. Oamenii care au fost nedreptățiți în mod serios de sistem pot să meargă… președinții României n-au prea făcut asta. Deși există un mecanism de depus petiții la președinție, președinții n-au făcut acest lucru”, a mai spus Alina Mungiu Pipiddi.