Scandal la Litere UBB Cluj-Napoca: Facultatea a decis fuziunea Departamentului de Limba Română cu cel de Limbi Slave

Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca se află în mijlocul unui scandal academic tensionat după decizia Consiliului Profesoral al Facultății de Litere de a aproba, cu majoritate de voturi, alipirea Departamentului de Limba Română și Lingvistică Generală cu Departamentul de Limbi și Literaturi Slave. Această fuziune, susținută de conducerea facultății și universității pe considerente financiare, a generat reacții vehemente în rândul cadrelor didactice și opiniei publice.

Opinia profesorului Dumitru Cornel Vîlcu

Dumitru Cornel Vilcu, profesor în cadrul Departamentului de Limba Română, și-a exprimat public indignarea față de această decizie. Într-un text complex și detaliat, el acuză conducerea facultății că tratează reorganizarea doar ca pe o măsură strict financiară, ignorând semnificațiile profunde identitare și științifice:

„Cum unii ştiţi deja, Consiliul Profesoral al Facultăţii „mele” a aprobat – cu zdrobitoare majoritate de voturi – propunerea Decanului ca Departamentul de limba română şi lingvistică generală (din care actualmente fac parte) să fie alipit – contrar voinţei unanime a membrilor lui, consemnată şi contrasemnată inclusiv într-un memoriu formal adresat UBB – celui de Limbi şi literaturi slave.

Din această fuziune motivată, insistă conducătorii de la diverse niveluri ai facultăţii şi universităţii noastre, exclusiv prin criterii financiare, va rezulta, fireşte, o nouă formă de organizare care va aduce împreună şi cele două titulaturi.”

Deteriorare gravă a identității lingvistice românești

Vîlcu consideră că această decizie nu este doar o problemă administrativă, ci o deteriorare gravă a identității lingvistice românești, construite în mod științific:

„Falsifică grav realitatea de jure (în acest context: istorică) şi de facto (în cazul de faţă: structurală, constatabilă prin examinarea sincronică a obiectului) a tuturor acestor limbi. Argumentele ştiinţifice în favoarea latinităţii (a caracterului romanic al) limbii noastre „de stat” sunt zdrobitoare cantitativ şi cum nu se poate mai clare calitativ.”

El recunoaște diversitatea opiniilor din departament, dar subliniază că diferențele ideologice trebuie să dispară în fața rigurozității științifice. În același timp, respinge cu tărie acuzațiile de „aurism”, o etichetă folosită pentru cei care susțin apărarea identității naționale:

„Este scandalizarea noastră în faţa unei denumiri (şi a unei structuri departamentale) de tipul limbă română – limbi şi literaturi (!) slave – un „aurism”, poate cel mai odios tip de ideologie care infestează azi viaţa publică românească? Îmi veţi permite, prieteni, să afirm, cu o seriozitate care nu mi-e foarte caracteristică, cel puţin pe Facebook, că, în opinia mea, NU, nu este.”

Poziția profesoarei Oana Boc

Și profesoara Oana Boc, colegă în cadrul Facultății de Litere, a luat poziție în această dispută, punând într-o lumină dură efectele acestei decizii asupra generațiilor tinere.

Aceasta a preluat și comentat, într-un ton clar ironic și critic, un text al lui Cristian Grosu, adaptându-l pentru a sublinia, modul în care decizia UBB contribuie la distrugerea identității naționale prin subminarea limbii române.

„Și pentru ca distrugerea să fie și mai eficientă, aș submina prestigiul, importanța și identitatea limbii naționale, spunându-le că nu contează această identitate, de vreme ce limba nu este decât un cod prin care comunicăm, prin care ne transmitem informații.

Mai mult decât atât, identitatea limbii se diluează, de fapt, pe un fundal universalist, cel al globalizării. Și ca această identitate să fie subminată cât mai mult, aș induce confuzii referitoare la originea limbii române, pe care le-aș strecura inocent în formule de genul: „departamentul de limba română și limbi slave”, argumentând că este o măsură strict administrativă!”, a spus Oana Boc.

Aceasta vede în decizia facultății un atac subtil, dar grav, asupra identității culturale și identitare a românilor, având consecințe directe asupra educației tinerilor:

„De asemenea, dacă cineva ar îndrăzni să obiecteze că prin aceasta se denaturează adevărul științific, l-aș apostrofa vehement, acuzându-l de naționalism.

Și ca lucrurile să fie și mai penetrante, aș face asta din interiorul unui for academic prestigios, motivând că nu există altă soluție.

Această măsură ar completa, de fapt, un trend manifestat recent pe o scenă a unui festival de la malul mării, în fața unui public din tânăra generație, în care ceea ce unii „naționaliști” ar considera o ofensă gravă la adresa limbii române, nu este, de fapt, decât manifestarea libertății de exprimare. Iată cum putem distruge o generație, iar prin generații succesive, un neam!”

Reacția conducerii Facultății de Litere

Contactat de Cluj24, pentru a comenta decizia de fuziune, decanul Facultății de Litere, Rareș Moldovan, a explicat că reorganizarea face parte dintr-un efort mai amplu de eficientizare administrativă și bugetară la nivelul Universității ”Babeș-Bolyai”. Potrivit acestuia, fuziunile au vizat în special departamentele cu sub 12 membri, în conformitate cu o politică generală a universității.

„Într-o serie de măsuri care vizează eficientizarea unor activități de cercetare, de predare și administrative, UBB a hotărât, printre altele, și această comasare a departamentelor din facultăți, care au mai puțin de 12 membri. Noi, la Facultatea de Litere, avem câteva departamente mai mici și, prin urmare, am gândit o serie de propuneri pentru comasarea departamentelor, organizarea departamentelor, pe care le-am transmis departamentelor pentru discuții, pentru consultare. Departamentul de Limba și Literatura Engleză, preia sau absoarbe Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave, și așa mai departe, într-o serie.

Pentru Departamentul de Limba Română și Lingvistică Generală, propunerea noastră inițială era o comasare sau o fuziune cu Departamentul de Limbi și Literaturi Clasice. După ce am transmis aceste propuneri, mai erau câteva – limbile asiatice și așa mai departe, unele departamente au discutat și s-au înțeles.

De la Departamentul de Limba Română am primit răspunsul că nu sunt de acord cu această soluție și că vor depune un memoriu către Conducerea UBB, către Consiliul de Administrație pentru a cere o excepție și să i se permită să rămână departament ca până acum.

Măsura, pur administrativă

Și cei de la limbile asiatice cu cei de la clasice s-au înțeles și au fost de acord să se unească. În acest sens, după aceea am încercat cu propunerea Departamentului de Limba Română cu Departamentul de Limbi și Literatură Slave, fie și prin vecinătatea lor istorico-geografică, cu care, de asemenea, din ședința în care am fost la ei în departament împreună cu colegul pro-rector Horia Poenar, au spus că nu sunt de acord nici cu această propunere.

Noi a trebuit să facem această propunere către Consiliul Facultății ca să o transmitem Rectoratului și atunci Consiliul Facultății a votat, într-adevăr, în mare majoritate aceste propuneri”, a explicat Moldovan.

În ciuda opoziției din partea Departamentului de Limba Română, conducerea a mers mai departe cu propunerea către Consiliul Facultății, care a votat-o cu o „mare majoritate”.

Decanul insistă că măsura este în primul rând una administrativă și că nu afectează autonomia profesională a colectivelor:

„Ce trebuie spus, și cred că asta e mai important, pe lângă faptul că este o măsură administrativă și de eficientizare, este că nu atentează și nu va afecta autonomia departamentelor sau colectivelor și a ariilor de studiu. Ele rămân redenumite, probabil, catedre, vor avea reprezentare în Consiliile Departamentelor, în Consiliile Facultății.

Vor avea statuate aceste drepturi și autonomia în regulamentul Facultății și așa mai departe, astfel încât să nu cumva să creăm impresia că anumite drepturi, o anumită autonomie a unui departament, a unui colectiv este într-un fel încălcată”.

Apel la colegialitate

În ceea ce privește sensibilitățile profesorilor, conducerea recunoaște dificultatea deciziei.

„Înțeleg sensibilitățile pe care decizia asta le poate stârni la unii colegi și am avut de gestionat mai multe nemulțumiri ale colegilor, cei mai mulți dintre ei s-au înțeles până la urmă. Au înțeles faptul că e și o perioadă de criză și o măsură care țintește să reducă din deficit, să reducă din cheltuieli. Și înțeleg că Departamentul de Limba Română nu a fost mulțumit.

Apelul nostru a fost mereu la colegialitate. Departamentul de Limba și Literatura Engleză, care nu era obligat să intre în niciun fel de comasare, a acceptat fără nicio problemă, chiar cu bucurie faptul că niște colegi de la Limbi și Literaturi Scandinave vin alături într-un nou departament. Cred că și tendința, dacă ne uităm, și în țară, și în străinătate, este de a avea departamente mai mari.

Adică e greu să găsești astăzi în universități departamente cu 5, 6, 7 oameni. Și atunci, sigur că în această linie merge și universitatea noastră. Iar, în continuare, decanatul facultății este deschis acestor discuții. Ele, sigur, trebuie purtate în primul rând între colegii din departamente și directorii de departamente”, a precizat Rareș Moldovan.

Totodată, decanul a subliniat că decizia nu este definitivă și că există deschidere pentru viitoare reorganizări mai potrivite, în funcție de dialogul intern:

„Dacă mă întrebați pe mine dacă e soluția cea mai bună, am să spun că nu. Dar este soluția care, democratic, oarecum a fost acceptată și acceptabilă pentru majoritatea departamentelor și a colegilor din facultate.

Și încă un lucru pe care l-aș sublinia, și anume că ea nu e definitivă și că, în viitor, putem încerca reorganizări care să facă lucrurile mai acceptabile”.

Rezistență academică

Scandalul izbucnit la Facultatea de Litere a UBB relevă tensiuni adânci între necesitățile economice ale instituției și valorile fundamentale ale cercetării și educației în domeniul limbii române. Opiniile profesorilor Dumitru Cornel Vilcu și Oana Boc reflectă o rezistență academică și morală la o schimbare pe care ei o consideră nedreaptă pentru identitatea culturală și științifică a României.

Din perspectiva conducerii facultății, fuziunea reprezintă o măsură administrativă necesară într-un context bugetar dificil, menită să eficientizeze structura instituțională și să alinieze practica UBB la tendințele universitare din țară și din străinătate.

Deși nu este considerată cea mai ideală soluție, conducerea subliniază că decizia a fost luată în mod democratic, cu votul majorității Consiliului Profesoral, și că nu afectează autonomia academică a colectivelor implicate.

Marina Stejerean