Connect with us

ACTUALITATE

Savantul clujean care ne-a pus oraşul pe harta lumii. Primul muzeu de speologie din lume şi prima fotografie subacvatică au fost făcute de el

Publicat


Emil Racoviţă este unul dintre cei mai mari savanţi români. A trăit la Cluj. A murit la Cluj. Şi aici a înfiinţat primul institut de speologi din lume. Acum 100 de ani, în 1920. De la naşterea sa s-au împlinit ieri 152 de ani. Iar mâine se împlinesc 73 de ani de la moarte.

Sextil Puşcariu l-a adus la Cluj

„El vine în Cluj, la Universitate, adus de Sextil Puşcariu, cu care a a fost prieten. Dar şi cu Onisifor Ghibu. Şi la Cluj înfiinţează, în 1920, primul institut de speologie din lume. În Cluj a stat pe actuala stradă Emil Racoviţă, la nr. 1. A fost rector al Universităţii clujene, preşedinte al Academiei Române”, spune istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

A murit în sărăcie şi frig, sub comunişti

Aici, la Cluj, a murit şi se spune că şi-ar fi trăit ultimele zile în sărăcie şi frig.

„Nu ştiu dacă a murit în sărăcie şi frig, a murit în 1947. A fost în refugiu la Sibiu. Dar nu ştiu precis cum l-au tratat comuniştii. Sigur, el era un om al vechiului regim şi e posibil… A avut trei băieţi, unul s-a sinucis, are mormântul în cimitirul Hajongard, unde sunt îngropaţi şi doi dintre băieţii lui. Doi dintre cei trei băieţi ai lui au învăţat la Colegiul Bariţiu, atunci liceu, şi Emil Racoviţă a fost la un moment dat, câţiva ani, şi preşedintele Consiliului de părinţi. Soţia sa era franţuzoaică. Unul din reprezentanţii familiei Racoviţă, Mihail, a fost domnitor în Moldova, la mijlocul secolului al 17-lea, iar Ion Creangă i-a fost învăţător lui Emil Racoviţă”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Marele explorator al lumii

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868-17 noiembrie 1947) a fost savant, explorator, speolog și biolog, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peșteri și pânze freatice de apă). A fost rector al Universității din Cluj, preşedinte al Academiei Române, director al Institutului de Speologie, membru al mai multor asociații științifice.

La doar 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța, este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica. Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctica, expediționarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” și câteva insule (una numită de Racoviță insula Cobălcescu).

Prizonier al gheţurilor pe Belgica în Antarctica

În perioada când Belgica a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898-februarie 1899), naturalistul expediției, împreună cu ceilalți oameni de știință, au întreprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul a 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice.

Unicatul de la Cluj

În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume. Cele 1.300 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviță au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene. În 1900 devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franța.

Racoviţă a făcut prima fotografie subacvatică din lume

Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane; la intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În timpul expediției din Antarctica, Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor, şi a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. Ca fapt divers, Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.

*în imagine, semnătura lui Emil Racoviţă pe una dintre cărţile bibliotecii sale (arhiva www.cluj24.ro). Şi mormântul său din Cimitirul Central din Cluj-Napoca (obiective-turistice)

(MaAv)

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

UMF ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler din partea președintelui Klaus Iohannis

Publicat

De

În Monitorul Oficial s-a publicat decretul privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar în grad de Cavaler de către președintele României, Klaus Iohannis, universităţilor de medicină şi farmacie „Carol Davila” din București, „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, „Grigore T. Popa” din Iași, „Victor Babeș” din Timișoara, „George Emil Palade” din Târgu Mureș şi UMF Craiova.

„În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar, cu modificările ulterioare, cu ocazia Zilei Naționale a României, în semn de recunoștință pentru calitatea procesului educațional și a excelenței academice, pentru efortul important depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19, Președintele României decretează:
Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler:
– Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
– Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca;
– Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași;
– Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara;
– Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș;
– Universității de Medicină și Farmacie din Craiova”, se arată în decretul prezidenţial.

Rectorul UMF Cluj-Napoca, la București, de Ziua Națională

Rectorul UMF Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, a participat marți la invitația președintelui Klaus Iohannis, la ceremonia restrânsă prilejuită de Ziua Națională a României.
”Soarele care a strălucit astăzi deasupra Arcului de Triumf din București ne-a înseninat ziua și a venit ca o rază de speranță că vom trece cu bine și peste această perioadă atât de zbuciumată. Alături de colegii mei rectori ai universităților de medicină și farmacie, voi participa marți după-amiază și la ceremonia de decorare a unor personalităţi civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, în cadrul căreia UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca va primi Ordinul Meritul Sanitar în Grad de Cavaler. Va fi o mare bucurie și o mare onoare pentru întreaga noastră comunitate academică!”, a spus Buzoianu.

Citește mai departe

ACTUALITATE

GALERIE FOTO/ Cum s-a sărbătorit Ziua Națională a României în Piața Mihai Viteazu din Cluj-Napoca

Publicat

De

Câteva zeci de clujeni au asistat marți în Piața Mihai Viteazu din Cluj-Napoca la ceremonia oficială de sărbătorire a Zilei Naționale a României, 1 Decembrie.

Ceremonia a avut loc pe platoul din fața statuii lui Mihai Viteazu, unde au participat oficialitățile locale și județene, politicieni și militarii Diviziei 4 Infaterie ”Gemina”.

Din cauza pandemiei, ceremonia a fost una restrânsă iar clujenii au stat pe trotuarele din jur cu steaguri tricolore asupra lor.

Au fost depuse coroane de flori la statuia domnitorului Mihai Viteazu.

Garda de onoare a dat onorul, iar fanfara militară a intonat Imnul Național ”Deșteaptă-te române!”

Foto: Radu Pădurean

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Omagiu adus la Cluj cardinalului Iuliu Hossu, vestitorul Unirii de la Alba Iulia

Publicat

De

Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, pr. Marius Cerghizan, vicar general, preoți, diaconi, studenți teologi, credincioși, precum și reprezentanți ai autorităților locale, între care prefectul județului Cluj, au onorat memoria cardinalului Iuliu Hossu fiind de față la un scurt moment omagial desfășurat în condițiile impuse de pandemie.

La încheierea Sfintei Liturghii Arhierești în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca – celebrare dedicată memoriei înfăptuitorilor Unirii și la care s-a invocat mijlocirea Fericitului episcop Iuliu Hossu și a Fericiților episcopi greco-catolici martiri pentru credință –, a avut loc un moment de rugăciune și depunerea de coroane de flori la statuia Episcopului Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor și fericit martir pentru credință, care a vestit Marea Unire românilor adunați la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.

Statuia a fost amplasată și binecuvântată în Anul Marelui Centenar al Unirii, 2018, în fața Catedralei „Schimbarea la Față”, sfânt locaș în care Episcopul Iuliu Hossu s-a rugat și din care a păstorit poporul credincios în perioada 1930-1948.

Cuvintele lui Iuliu Hossu

A fost un prilej, pentru Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin, să reamintească acele cuvinte care au fost rostite în 1918, la Alba Iulia, de Episcopul Iuliu Hossu: „De acum o Românie mare, una și nedespărțită, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului său… Dreptate și adevăr la temelia României întregite!” – sunt cuvintele pe care, eminentul nostru Arhiereu astăzi, Fericitul martir pentru credință Iuliu Hossu, le rostea mulțimilor adunate pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia.

Aceleași cuvinte răsună și astăzi în sufletele noastre: dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului său să rămână la baza și la fundamentul României Mari, odată pentru totdeauna. Trăiască România Mare, trăiască toți cei care cred în idealurile sfinte lăsate de Dumnezeu pentru această țară. Amin. Lăudat să fie Isus Hristos!”, a încheiat Ierarhul greco-catolic clujean.

Imnul episcopilor martiri

La statuia Vestitorului Marii Uniri, Fericitul episcop Iuliu, s-a intonat Imnul Episcopilor martiri, care a răsunat la 2 iunie 2019, la Blaj, pe Câmpia Libertății, la beatificarea, de către Sfântul Părinte, Papa Francisc, a celor șapte Episcopi greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.

În Catedrală s-a ascultat în această zi de sărbătoare Vocea Cardinalului Iuliu Hossu. Înregistrarea cu Cardinalul român unit cu Roma reamintindu-şi acel moment al citirii Rezoluţiunii, datează din 1970 și a fost făcută lângă Bucureşti, unde se afla în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldăruşani.

Albume cu Marea Adunare de la Alba Iulia

Semne de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, sunt și singurele 5 fotografii din ziua de 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, între care se află și imaginea de la tribuna oficială, cu momentul citirii Rezoluției Unirii de către Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. Pozele au fost realizate de fotograful Samuilă Mîrza, care le-a aşezat apoi în câteva albume pe care le-a oferit personalităţilor vremii.

Cu preţuire, unul dintre aceste albume este păstrat la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, fiind primit de către Episcopul eparh, PS Florentin Crihălmeanu, de la fiica marelui savant Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Este albumul ce a fost dedicat şi dăruit Vestitorului Unirii, Episcopul Iuliu Hossu, care însă, fiind închis pentru credinţă sub regimul comunist, l-a încredinţat Preotului și savantului Alexandru Borza.

Stă scris pe coperta acestui album: “Alba-Iulia, în 1 Decembrie 1918. P.S.S. Dr. Iuliu HOSSU Episcopul Gherlei, în semn de recunoștință și devotement. Emanuil S. Mîrza”.

Citește mai departe

ACTUALITATE

De ziua țării. Rememorări cu Nichita Stănescu

Publicat

De

Demnitatea omului ca ins nu are nici o importanță dacă demnitatea națiunii și statului ei nu este în vigoare. Ca să lupți și ca să merite să lupți pentru demnitatea personală, statul, mai întâi de orice, trebuie asigurat și ridicat chiar cu prețul sacrificiului definitiv la măreție. Nimic nu este mult, când e vorba de organismul nostru comun, de viața noastră fundamentală: statul nostru, țara noastră, starea noastră generală și sublimă, în deplină viteză a luminii, iluminându-ne.

Excesul de individualitate și de ins poate fi o amăgire, un opiu, o otravă, dacă nu se așează la discreția istorică a țării în sine, dacă râu fiind, nu se varsă în fluviul ei.

Măreția țării mele a devenit scopul și pricina existenței mele.

A-ți servi în mod total țara nu este o îndatorire, ci un drept.

A-ți servi în mod total țara  nu este o obediență, ci o fericire.

Sunt fericit că sunt cetățean al României!

Naționalitatea nu este o analiză de sânge, ci o opțiune. Domnul Rosenthal care a pictat cu înflăcărare chipul femeii ”România revoluționară”, cu salbă de aur pe deasupra de sânii lăptoși, pentru mine a fost un bun român. Domnul meu profesor de liceu, când m-a învățat să gândesc cu subiect și predicat în miraculoasa limbă română, nici o secundă nu mi-a dat prin creierul meu tânăr că nu poate fi altceva decât un brav cetățean al patriei mele.

A fi cetățean român este o dragoste și o opțiune.

Morala bunului-simț nu mai este suficientă.

Loialitatea terestră, și așa puțină, nu mai este suficientă.

O anumită loialitate față de cosmos, o etică mai largă, înglobând nu numai omul, ci însăși viața, ni se iluminează în spirit.

Acum, vom clama țara pe nume,

nu numai din nobila plăcere

de a-i rosti numele, ci

și pentru că din toți martirii vieții noastre

ea singură depune întruna/mărturie că existăm.

Dragii mei, ce frumoasă este România luptătoare și cu salbă de aur pe sânii lăptoși!

(Extrase din periodice și vol. Respirări, Editura Sport – Turism, București, 1982)

 

Mircea Bertea

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate