ADMINISTRAȚIE
Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu
Controversată încă de dinainte de construire, cel puţin din punct de vedere artistic, statuia lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, moşită de fostul primar Gheorghe Funar, a supravieţuit criticilor, dar şi vremurilor, iar acum se împlinesc tocmai 30 de ani de la ridicarea ei. Deşi vremurile s-au schimbat în oraş, şi oamenii politici la fel, statuia lui Avram Iancu rămâne un simbol al oraşului, iar oficialităţile s-au gândit că ar fi potrivită sărbătorirea aniversării acesteia la 30 de ani, de Ziua Naţională a României.
Emil Boc: nimeni nu se atinge de statuia lui Avram Iancu
Statuia este sărbătorită cu un şir de evenimente sub genericul „Avram Iancu de 30 de ani în inima Clujului”. Organizatorii sunt Societatea cultural-patriotică Avram Iancu şi Primăria Cluj-Napoca. Ca să-l gireze parcă şi mai mult pe înaintaşul său la primărie, Gheorghe Funar, actualul primar, Emil Boc, chiar a declarat că deşi Piaţa Avram Iancu intră în program de reamenajare, nimeni nu se va atinge de statuia lui Avram Iancu, cel puţin atâta vreme cât va fi el primar.
Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu
„Se lucrează la caietul de sarcini pentru modernizarea Pieței Avram Iancu pe fonduri europene, din exercițiul financiar 2021-2027, cu o singură mențiune: să nu se atingă de statuia lui Avram Iancu. Orice plan, orice discuție începe cu statuia lui Avram Iancu. De acolo încolo, discutăm cu arhitecții despre orice. Repet, un singur lucru este foarte clar, statuia nu se mișcă. Oricât de contrariați unii de afirmația mea, rămân la această părere. Simbolurile nu se ating, se păstrează”, afirma primarul Emil Boc.
Cu ocazia construirii statuii, în 1993, dar şi după, au fost numeroase voci care au criticat modul în care aceasta a fost construită, mai ales din punct de vedere artistic.
De exemplu, arhitectul Eugen Pănescu spunea că statuia lui Avram Iancu este „cea mai nereuşită construcţie, iar asta deoarece implicaţiile politice dau uitare scopului adevărat al statuii”.
La fel, arhitecţii Adrian Iancu şi Ionel Vitoc: „Toate sunt gafe nefericite care nu respectă ce se află în jur. La Iancu îţi suceşti gâtul uitându-te la el”.
Pe de altă parte, unul dintre marii specialiști ai Clujului, arhitectul Șerban Țigănaș, fost lider al unor structuri ale arhitecților din România, dar și internaționale, a fost de aceeaşi părere. „Eu aș face un nou concurs, de data aceasta adevărat și cu sculptori reputați, cu miză, în speranța că vom găsi un nou Avram Iancu. Nu l-aș elimina pe Avram Iancu, acela e locul lui consacrat. Dar actuala statuie merge spre a nu-i aduce un omagiu, ba din contră”, a subliniat arhitectul, în emisiunea Urbea9, produsă de Media9.
O statuie pe măsura primarului
Şi presa vremii a avut o atitudine critică faţă de statuie şi de modul în care a fost realizată aceasta.
Un exemplu este editorialul jurnalistului Florin Danciu, în Mesagerul Transilvan:
O statuie pe măsura primarului
Trebuie să mărturisim că în primăvara anului 1992, după al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, când a devenit primar al Clujului Gheorghe Funar, în redacția Mesagerul transilvan domnea o nedisimulată satisfacție, o stare de autentică bucurie. leşise, care va să zică, omul nostru! La vremea aceea. competiția electorală s-a dus între partide (mai exact spus între orientări politice), iar nu, cum ar fi fost normal, pentru un asemenea post, între personalităţi. O spunem acum, aproape convinşi că avem dreptate: dacă în locul domnului Liţiu candida aproape oricare alta dintre personalităţile opoziţiei, care să îndeplinească elementara condiţie de a fi clujean în adevăratul sens al cuvântului, alegerile puteau fi câştigate fără probleme.
Am aşteptat, aşadar, cu emoţie, primele luări de poziţie, primele declaraţii şi primele măsuri adoptate în virtutea noilor prerogative ale domnului Gh. Funar. Domnia sa s-a pus pe treabă, a început să „mişte” câte ceva în acest oraş, s-au asfaltat străzi, curăţenia locurilor publice a început să facă faimă municipiului, se mai dădea din când în când câte un bobârnac UDMR-ului, pus la colţ de nenumărate ori de primăria clujeană. Cu timpul, acest ultim aspect a devenit un obicei, luând, din ce în ce mai mult, locul muncii anonime şi lipsite de spectaculozitate de primar. Curând aveam să descoperim că, de fapt, nu votaserăm un primar, ci un preşedinte de partid şi chiar un viitor candidat la … Preşedinţia României.
Uimindu-şi chiar şi colaboratorii apropiaţi cu teribilismele de „lider politic”, făcut peste noapte, ridicat de valul Caritas (acum în coborâre), domnului Funar a început să nu-i mai ajungă strâmta carapace administrativă şi apolitică a primăriei pe care, de altfel, a transformat-o rapid în tribună politică! Cam prea mult, totuşi, pentru un singur om, dacă adăugăm la acestea şi „anosta” muncă de primar. Ieşirile anti maghiare extrem de dure ale dlui Funar au început să-i „obosească” până şi pe propriii susţinători, iar „filipicele” preşedintelui PUNR-ului la adresa actualei puteri nu au avut darul de a-l face foarte ageat în cercurile politice înalte ale ţării, domnia sa practicând micile şantaje politice ori de câte ori i s-a ivit ocazia. Şi, ca oricare mare „tribun” (cum îşi închipuie domnia sa că este) domul Funar este dornic să lase în urma sa semne palpabile şi cât mai vizibile.
Cum să ne explicăm osârdia cu care s-a lucrat şi se lucrează la ridicarea unui statui a lui Avram Iancu în chiar centrul municipiului şi asupra căreia părerea unanimă a specialiştilor a fost că avem de-a face cu un kitsch veritabil. Am fost poate singurul ziar care am dus o campanie împotriva acestui „monument” la jurizarea căruia decisivă a fost opțiunea inginerilor, politicienilor și funcționarilor evident de sorginte demagogică! S-au pompat în acest aşa-zis monument sute de milioane de lei (evident apelându-se la donațiile firmei „Caritas” administrate de primărie) vreme în care clinicilor, caselor de copii etc. li se acordau sume simbolice. Ne punem fireasca întrebare dacă, în aceste vremuri dificile din punct de vedere economic, ne putem permite luxul de a investi în kitsch-uri cu diplomă? Mai era nevoie ca pentru aceasta să fie chemat un artist anonim pe scara de serviciu a Primăriei, tocmai din Elveţia? Un răspuns la toate aceste întrebari s-ar putea da, şi anume că avem o statuie pe măsura primarului! Răspuns care naşte, totuşi, o nouă întrebare: avem oare un primar pe măsura oraşului Cluj-Napoca? (Florin Danciu)
Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat
Avram Iancu, “Crăişorul munţilor”. A murit în urmă cu 151 de ani, pe 10 septembrie 1872. Felul în care a murit este povestit de istoricul Silviu Dragomir în cartea sa “Avram Iancu”.
“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai îndelungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemoragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului. Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a aceluiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, povesteşte Silviu Dragomir.
Înmormântarea a avut loc pe 13 septembrie.
Statuie cu Iancu călare la Cluj
Puţină lume ştie că Avram Iancu urma să aibă o altă statuie la Cluj, înaintea celei actuale din piaţa care-i poartă numele.
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.
“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru național: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani de la naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.
De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, prefectură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.
Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
“Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.
Criza economică a doborât statuia Iancului
Tot el spune că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.
“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel – arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.
Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.
*Avram Iancu (1824-10 septembrie 1872) a fost avocat, a făcut Dreptul la Cluj. A fost revolutionar în 1848, conducătorul Ţării Moţilor în 1849. A condus armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare, conduse de Kossuth Lajos.
*Alexandru Ciura (15 noiembrie 1876-26 martie 1936) a fost preot, scriitor, primul director al Liceului “George Bariţiu” din Cluj (1919-1936).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
IMPORTANT. Clădirea UPU Cluj-Napoca intră o lună în reparații. Cum vor fi afectați pacienții. Ce alternative au
Clădirea Unității de Primiri Urgențe (UPU) de pe strada Clinicilor din Cluj-Napoca va intra, de joi, 21 noiembrie, timp de o lună, până în 22 decembrie, într-un proiect de de lucrări de reparații, întreținere și igienizare, anunță Spitalul Clinic Județean de Urgență.
Lucrările se desfășoară în sectorul de evaluare și tratament imediat pentru urgențe de cod galben, în compartimentul tampon de observație/ventilație, în camera de resuscitare, în camera de izolare pentru pacienții critici și în holul de acces către aparatura de radiologie și către lifturi.
”În mod concret, se va repara pardoseala prin înlocuirea rășinii existente cu tarchet rezistent, se va zugravi și igieniza fiecare spațiu în parte, se vor reface tavanele și se vor înlocui ușile de acces.
Prezentele lucrări le contină pe cele efectuate în perioada 26.02-04.03.2024, în zona de primire și triaj a pacienților.
Lucrările se vor desfășura etapizat pe zone, iar pacienții vor fi relocați, în funcție de codul lor de triaj, în celelalte compartimente ale secției”, arată spitalul.
Capacitate redusă de preluare a pacienților
Din cauza reducerii substanțiale a spațiului functional, în perioada menționată, UPU va avea o capacitate redusă de preluare a pacienților, astfel că se va asigura asistența medicală de urgență, cu prioritate cazurile critice, de cod rosu și, în funcție de spatiul disponibil, se vor prelua urgențele de cod galben și verde.
Pe durata efectuării lucrărilor, accesul în UPU se va face pe intrarea principală a clădirii.
”Pentru punerea în practică a lucrărilor de renovare și igienizare, rugăm pacienții și aparținătorii să dea dovadă de înțelegere”, transmit reprezentanții spitalului.
Alternative pentru clujeni
Clujenii care vor avea probleme de sănătate în această perioadă se vor putea îndrepta spre Compartimentele de Primiri Urgențe care funcționează la Spitalul Militar și la Spital Municipal Clujana.
Care este procedura la UPU
Un pacient care vine la UPU sau este adus cu ambulanța trebuie să știe că prima dată va evaluat de asistentul de triaj, căruia va trebui să-i comunice ce îl supără, ce alte probleme de sănătate a mai avut, ce medicaţie a luat la domiciliu şi să-i prezinte actele medicale (carnet de sănătate, bilete de ieşire din spital, scrisori medicale, rezultate ale investigaţiilor paraclinice); acesta îi va măsura tensiunea arteriala, frecvenţa cardiacă, frecvenţa respiratorie,temperatura.
După aceste proceduri va primi un cod de urgenţă în funcţie de severitatea afecţiunii pe care o prezintă, iar în funcţie de acest cod, de numărul de pacienţi existenţi concomitent în serviciu şi de numărul de medici disponibili va fi preluat de un medic de urgenţă;
Dacă severitatea bolii este mai mică decât a unui pacient venit ulterior, sau sunt oameni aduși în urma unor accidente, pacientul inițial va trebui să aștepte până să fie consultat de medic.
Recoltarea de analize
După consultul medical de specialitate, pacientul va fi preluat în una din ariile specifice: mici intervenţii chirurgicale, urgenţe minore, resuscitare, urgenţe majore cu risc vital. Cei care au riscul de a li se opri inima vor intra direct în camera de resuscitare indiferent câţi pacienţi au venit înaintea dânsilor la triaj.
După examinarea făcută de medicul de urgenţă, aceste va decide dacă se vor recolta analize şi se vor efectua investigaţii radiologice (radiografii, computer tomografii etc) pentru a putea definitiva diagnosticul. Efectuarea acestea poate dura mai mult sau mai puțin, în funcţie de complexitate şi de numărul de pacienţi ce trebuie să se supună aceleiaşi investigaţii.
În urma examenului clinic, a rezultatelor explorărilor făcute, a monitorizării, și a răspunsului la terapia de urgenţă se va lua decizia de: internare, trimitere spre medicul de familie cu recomăndari de investigaţii prin ambulator sau trimiterea la domiciliu cu indicaţii de dispensarizare prin medicul de familie.
În cursul anului trecut, peste 110.000 de pacienți s-au prezentat la UPU și la camerele de gardă ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
CULTURA
Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia. Cum se “citea” vremea în satele clujene în “prima zi de iarnă”
Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia, marcată anual în calendar pe 21 noiembrie, este prima mare sărbătoare după Lăsatul Secului Crăciunului.
Sărbătoarea, care este celebrată în Postul Crăciunului, este considerată și prima zi de iarnă.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia
În tradițiile populare românești, ajunul acestei sărbători este perceput ca un „timp sacru”, când, la fel ca la alte mari sărbători de peste an, se credea că se deschid cerurile, iar cei buni îl pot vedea pe Dumnezeu, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Se crede că în pragul Vovideniei se aude toaca din cer.
Prima zi de iarnă. Practici care arătau cum va fi vremea în anul următor
În multe zone ale țării, sărbătoarea este considerată „prima zi de iarnă”.
Astfel, în această zi existau diferite practici care puteau să arate cum va fi vremea în anul următor.
“Dacă sărbătoarea cade într-o zi cu soare, luminoasă, vara va fi secetoasă, iar daca va fi brumă și promoroacă, anul care vine va fi bun pentru recolte și pentru sănătate”, arată specialiștii clujeni.
Dacă ninge la Vovidenie, va fi iarnă grea.
Tradiții și obiceiuri în satele clujene
Specialiștii clujeni de la CJCPCT arată că, în această zi se dădea de pomană apă și lumânări, pentru a fi luminată calea morților în Cealaltă Lume, crezându-se că “lumina de veci” nu se va stinge niciodată.
Totodată, în satele românești exista un obicei în această zi de a duce la biserică și a sfinți un fuior de cânepă cu care, în timpul anului, erau șterși la ochi cei bolnavi.
Icoana „Intrarea Fecioarei în Biserică” păzește casa de tot răul
De asemenea, nu era casă de creștin în care să nu fie prezentă icoana „Intrarea Fecioarei în Biserică”, pictată pe lemn sau sticlă.
“Se credea că această icoană păzește casa de tot răul, ajută la prosperitatea familiei și a neamului”, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”, apărut cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
FOTO: „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”- icoană pe sticlă, autor călugărul iconar Ilarion Mureșan de la Mănăstirea clujeană Nicula
ECONOMIE
La sfârșitul lunii noiembrie va fi lansat Patronatul Societăților din Construcții, Filiala Transilvania
Evenimentul va avea loc în data de 28 noiembrie și va marca o etapă importantă în creșterea reprezentativității asociației în zona de centru și nord.
Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Transilvania este o subdiviziune care se ocupă de specificul pieței și al regiunii Transilvania, care include județele din centrul și nordul țării și reprezintă interesele angajatorilor din domeniul construcțiilor din zona Transilvaniei, unii dintre cei mai importanți actori din industria construcțiilor la nivel regional.
”Împreună pentru protejarea valorilor breslei”
PSC a luat ființă din necesitatea de asociere a companiilor care activează în domeniul construcțiilor și din dorința de a colabora mai bine pentru a asigura un mediu de afaceri sănătos. Patronatul se dorește a fi reprezentativ în domeniu, atât în interiorul României cât și în afara granițelor țării, fiind promotor activ pentru protejarea valorilor acestui domeniu.
La sfârșitul lunii noiembrie va fi lansat Patronatul Societăților din Construcții, Filiala Transilvania
Motto-ul PSC este “Împreună pentru protejarea valorilor breslei” și reprezintă direcția în care ne dorim să mergem în continuare, a declarat președintele Alexandra Stoica. De asemenea, exprimă spiritul organizației și felul în care interacționăm cu membrii, autoritățile, media sau alte organizații”, a mai adăugat Stoica.
Patronatul Societăților din Construcții – PSC este membru fondator al Federației Patronatelor Societăților din Construcții – FPSC, singura federație reprezentativă la nivel de Sector de activitate, în domeniul Construcțiilor civile și industriale.
Un accident de circulație a avut loc, în jurul orel 21.00, pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca.
O femeie care a vrut să treacă strada pe culoarea roșie a semaforului a fost lovită de o mașină.
Accident pe strada Aurel Vlaicu. Femeie lovită de o mașină
Din primele verificări ale polițiștilor a reieșit că o femeie, de 64 de ani, din Cluj-Napoca, s-ar fi angajat în traversarea părții carosabile pe culoarea roșie a semaforului destinat pietonilor.
În aceste condiții, aceasta ar fi fost accidentată de un autoturism care se punea în mișcare de pe loc, condus de un bărbat, de 32 de ani, din Cluj-Napoca.
Testările cu aparatul etilotest au indicat rezultate negative.
Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.
Foto: Arhivă
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
IMPORTANT. Clădirea UPU Cluj-Napoca intră o lună în reparații. Cum vor fi afectați pacienții. Ce alternative au
Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia. Cum se “citea” vremea în satele clujene în “prima zi de iarnă”
La sfârșitul lunii noiembrie va fi lansat Patronatul Societăților din Construcții, Filiala Transilvania
Accident pe strada Aurel Vlaicu. Femeie lovită de o mașină
Descoperire importantă în lupta împotriva TUBERCULOZEI. Câte cazuri au fost depistate în Cluj de la începutul anului
Austria se dă pe BRAZDĂ. Se pregătește să aprobe ca România și Bulgaria să obțină acces DEPLIN la Spațiul Schengen
PSD, garanția creșterii veniturilor românilor. Salariul mediu va ajunge la 2.600 de euro până în 2029, iar pensia, la 810 euro
VIDEO. DEALERI prinși și imobilizați de polițiști în timp ce vindeau DROGURI în Turda. Unul era arestat la domiciliu
