ADMINISTRAȚIE
Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu
Controversată încă de dinainte de construire, cel puţin din punct de vedere artistic, statuia lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, moşită de fostul primar Gheorghe Funar, a supravieţuit criticilor, dar şi vremurilor, iar acum se împlinesc tocmai 30 de ani de la ridicarea ei. Deşi vremurile s-au schimbat în oraş, şi oamenii politici la fel, statuia lui Avram Iancu rămâne un simbol al oraşului, iar oficialităţile s-au gândit că ar fi potrivită sărbătorirea aniversării acesteia la 30 de ani, de Ziua Naţională a României.
Emil Boc: nimeni nu se atinge de statuia lui Avram Iancu
Statuia este sărbătorită cu un şir de evenimente sub genericul „Avram Iancu de 30 de ani în inima Clujului”. Organizatorii sunt Societatea cultural-patriotică Avram Iancu şi Primăria Cluj-Napoca. Ca să-l gireze parcă şi mai mult pe înaintaşul său la primărie, Gheorghe Funar, actualul primar, Emil Boc, chiar a declarat că deşi Piaţa Avram Iancu intră în program de reamenajare, nimeni nu se va atinge de statuia lui Avram Iancu, cel puţin atâta vreme cât va fi el primar.
Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu
„Se lucrează la caietul de sarcini pentru modernizarea Pieței Avram Iancu pe fonduri europene, din exercițiul financiar 2021-2027, cu o singură mențiune: să nu se atingă de statuia lui Avram Iancu. Orice plan, orice discuție începe cu statuia lui Avram Iancu. De acolo încolo, discutăm cu arhitecții despre orice. Repet, un singur lucru este foarte clar, statuia nu se mișcă. Oricât de contrariați unii de afirmația mea, rămân la această părere. Simbolurile nu se ating, se păstrează”, afirma primarul Emil Boc.
Cu ocazia construirii statuii, în 1993, dar şi după, au fost numeroase voci care au criticat modul în care aceasta a fost construită, mai ales din punct de vedere artistic.
De exemplu, arhitectul Eugen Pănescu spunea că statuia lui Avram Iancu este „cea mai nereuşită construcţie, iar asta deoarece implicaţiile politice dau uitare scopului adevărat al statuii”.
La fel, arhitecţii Adrian Iancu şi Ionel Vitoc: „Toate sunt gafe nefericite care nu respectă ce se află în jur. La Iancu îţi suceşti gâtul uitându-te la el”.
Pe de altă parte, unul dintre marii specialiști ai Clujului, arhitectul Șerban Țigănaș, fost lider al unor structuri ale arhitecților din România, dar și internaționale, a fost de aceeaşi părere. „Eu aș face un nou concurs, de data aceasta adevărat și cu sculptori reputați, cu miză, în speranța că vom găsi un nou Avram Iancu. Nu l-aș elimina pe Avram Iancu, acela e locul lui consacrat. Dar actuala statuie merge spre a nu-i aduce un omagiu, ba din contră”, a subliniat arhitectul, în emisiunea Urbea9, produsă de Media9.
O statuie pe măsura primarului
Şi presa vremii a avut o atitudine critică faţă de statuie şi de modul în care a fost realizată aceasta.
Un exemplu este editorialul jurnalistului Florin Danciu, în Mesagerul Transilvan:
O statuie pe măsura primarului
Trebuie să mărturisim că în primăvara anului 1992, după al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, când a devenit primar al Clujului Gheorghe Funar, în redacția Mesagerul transilvan domnea o nedisimulată satisfacție, o stare de autentică bucurie. leşise, care va să zică, omul nostru! La vremea aceea. competiția electorală s-a dus între partide (mai exact spus între orientări politice), iar nu, cum ar fi fost normal, pentru un asemenea post, între personalităţi. O spunem acum, aproape convinşi că avem dreptate: dacă în locul domnului Liţiu candida aproape oricare alta dintre personalităţile opoziţiei, care să îndeplinească elementara condiţie de a fi clujean în adevăratul sens al cuvântului, alegerile puteau fi câştigate fără probleme.
Am aşteptat, aşadar, cu emoţie, primele luări de poziţie, primele declaraţii şi primele măsuri adoptate în virtutea noilor prerogative ale domnului Gh. Funar. Domnia sa s-a pus pe treabă, a început să „mişte” câte ceva în acest oraş, s-au asfaltat străzi, curăţenia locurilor publice a început să facă faimă municipiului, se mai dădea din când în când câte un bobârnac UDMR-ului, pus la colţ de nenumărate ori de primăria clujeană. Cu timpul, acest ultim aspect a devenit un obicei, luând, din ce în ce mai mult, locul muncii anonime şi lipsite de spectaculozitate de primar. Curând aveam să descoperim că, de fapt, nu votaserăm un primar, ci un preşedinte de partid şi chiar un viitor candidat la … Preşedinţia României.
Uimindu-şi chiar şi colaboratorii apropiaţi cu teribilismele de „lider politic”, făcut peste noapte, ridicat de valul Caritas (acum în coborâre), domnului Funar a început să nu-i mai ajungă strâmta carapace administrativă şi apolitică a primăriei pe care, de altfel, a transformat-o rapid în tribună politică! Cam prea mult, totuşi, pentru un singur om, dacă adăugăm la acestea şi „anosta” muncă de primar. Ieşirile anti maghiare extrem de dure ale dlui Funar au început să-i „obosească” până şi pe propriii susţinători, iar „filipicele” preşedintelui PUNR-ului la adresa actualei puteri nu au avut darul de a-l face foarte ageat în cercurile politice înalte ale ţării, domnia sa practicând micile şantaje politice ori de câte ori i s-a ivit ocazia. Şi, ca oricare mare „tribun” (cum îşi închipuie domnia sa că este) domul Funar este dornic să lase în urma sa semne palpabile şi cât mai vizibile.
Cum să ne explicăm osârdia cu care s-a lucrat şi se lucrează la ridicarea unui statui a lui Avram Iancu în chiar centrul municipiului şi asupra căreia părerea unanimă a specialiştilor a fost că avem de-a face cu un kitsch veritabil. Am fost poate singurul ziar care am dus o campanie împotriva acestui „monument” la jurizarea căruia decisivă a fost opțiunea inginerilor, politicienilor și funcționarilor evident de sorginte demagogică! S-au pompat în acest aşa-zis monument sute de milioane de lei (evident apelându-se la donațiile firmei „Caritas” administrate de primărie) vreme în care clinicilor, caselor de copii etc. li se acordau sume simbolice. Ne punem fireasca întrebare dacă, în aceste vremuri dificile din punct de vedere economic, ne putem permite luxul de a investi în kitsch-uri cu diplomă? Mai era nevoie ca pentru aceasta să fie chemat un artist anonim pe scara de serviciu a Primăriei, tocmai din Elveţia? Un răspuns la toate aceste întrebari s-ar putea da, şi anume că avem o statuie pe măsura primarului! Răspuns care naşte, totuşi, o nouă întrebare: avem oare un primar pe măsura oraşului Cluj-Napoca? (Florin Danciu)
Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat
Avram Iancu, “Crăişorul munţilor”. A murit în urmă cu 151 de ani, pe 10 septembrie 1872. Felul în care a murit este povestit de istoricul Silviu Dragomir în cartea sa “Avram Iancu”.
“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai îndelungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemoragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului. Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a aceluiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, povesteşte Silviu Dragomir.
Înmormântarea a avut loc pe 13 septembrie.
Statuie cu Iancu călare la Cluj
Puţină lume ştie că Avram Iancu urma să aibă o altă statuie la Cluj, înaintea celei actuale din piaţa care-i poartă numele.
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.
“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru național: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani de la naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.
De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, prefectură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.
Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
“Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.
Criza economică a doborât statuia Iancului
Tot el spune că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.
“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel – arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.
Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.
*Avram Iancu (1824-10 septembrie 1872) a fost avocat, a făcut Dreptul la Cluj. A fost revolutionar în 1848, conducătorul Ţării Moţilor în 1849. A condus armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare, conduse de Kossuth Lajos.
*Alexandru Ciura (15 noiembrie 1876-26 martie 1936) a fost preot, scriitor, primul director al Liceului “George Bariţiu” din Cluj (1919-1936).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
România intră deplin în Schengen când tot mai multe state au impus CONTROALE la granițe. Care sunt acestea
La 1 ianuarie 2025, România, alături de Bulgaria, va fi parte a spațiului Schengen și cu frontierele terestre.
Timp de 6 luni de la data intrării oficiale în spațiul Schengen, autovehiculele românești vor mai putea fi controlate aleatoriu la granițe, dar altfel, românii ar trebui să poată să circule “ca prin brânză” cu mașina prin Europa. Ar trebui, pentru că, în ultimul timp, tot mai multe state au reintrodus controale la granițe.
România intră deplin în Schengen când tot mai multe state au impus CONTROALE la granițe. Care sunt acestea
Spațiul Schengen este unul “fără frontiere” între statele membre, însă multe dintre acestea au decis, pe parcursul anului 2024, să impună controale la granițe pentru a combate migrația ilegală, dar și contrabanda, care a cunoscut o creștere pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, dar și a situației din Orientul Mijlociu.
Printre aceste state sunt Germania, Austria, Italia sau Franța, care au impus controale la granițe, valabile cel puțin până la jumătatea anului 2025.
“Codul Schengen” permite statelor membre să reintroducă, tempor, controale la toate frontierele, inclusiv terestre, în cazul în care consideră că le este amenințată securitatea internă.
Care sunt statele care au impus controale la frontieră
În următoarele state vor fi în vogoare controale la granițele interne la 1 inauarie 2025, potrivit Comisiei Europene:
- Germania – va impune controale între 16.12.2024 – 15.03.2025 la granița cu Polonia, Elveția și Cehia. Este ultima cerere făcută din cauza unor „amenințări serioase la adresa securității și ordinii publice, reprezentate de nivelurile ridicate continue de migrație neregulată și de contrabandă de migranți, precum și de presiunea asupra sistemului de primire a azilului. De asemenea, este indicat și impactul situației globale de securitate (inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și situația din Orientul Mijlociu) asupra securității și migrației”.
Tot până la acea dată, 15.03.2025, și tot pe aceleași considerente, sunt impuse deja controale la granițele Germaniei cu Austria, dar și cu Franța, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Danemarca. - Slovenia – din 22.12.2024 până în 21.06.2025 – impune controale la granițele cu Croația și Ungaria. Este o prelungire a unei decizii luate deja în acest an, care expiră la 21.12.2024.
- Italia – din 19.12.2024 până la 18.06.2025 va impune controale la granița cu Slovenia. Aceasta este o prelungire a unei decizii luate deja în acest an, care expiră la 18.12.2024.
- Austria – 12.11.2024 –11.05.2025 – controale la granițele cu Ungaria și Slovenia. Din 16.10.2024 și până în 15.04.2025 Austria are impuse controale la frontierele terestre și maritime cu Slovacia și la toate granițele interne cu Cehia.
- Țările de Jos – 09.12.2024 – 08.06.2025. Controale la granițele cu Belgia și Germania.
- Norvegia (stat Schengen, dar non-EU) – 12.11.2024 – 11.05.2025 – “Din cauza unei amenințări generale care vizează sectorul energetic, amenințările de sabotaj reprezentate de serviciul rus de informații, precum și creșterea protecției infrastructurii”, a impus controale la porturi cu legături cu feribotul către spațiul Schengen și toate frontierele interne (terestre, aeriene și maritime).
- Danemarca – 12.11. 2024 – 11.05. 2025 –a impus controale la toate frontierele interne (terestre, aeriene și maritime) și granițele terestre și maritime cu Germania.
- Franța – 1.11.2024 – 30.04.2025 – controale la granițele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia și Spania – terestre, aeriene și maritime.
- Suedia – 12.11.2024 – 11.05.2025 – din cauza unor „amenințări grave la adresa politicii publice și a securității interne, reprezentate de evenimente recente legate de terorism și de infracțiuni grave asociate cu un conflict armat în desfășurare în mediul criminalității organizate și legate de bande”, a impus controale la toate frontierele interne (terestre, aeriene și maritime).
EVENIMENT
Ce se întâmplă cu cererile de locuri de parcare depuse de clujeni, care au rămas în atenția Primăriei. Anunțul lui Emil Boc
Primarul Emil Boc anunță că toți clujenii vor avea acces simplu și rapid la locurile de parcare.
Regulamentul pentru închirierea locurilor de parcare, garaje și copertine a fost modificat pentru a simplifica procesul și pentru a elimina cozile de la ghișee.
Ce se întâmplă cu cererile de locuri de parcare depuse de clujeni, care au rămas în atenția Primăriei. Anunțul lui Emil Boc
Regulamentul a fost simplificat de Primărie atât pentru locurile de parcare cu abonamente anuale cât și pentru cele lunare.
“Prin aceaste schimbări urmărim să eliminăm cozile de la început de an de la registratura Primăriei și să facem procesul cât mai ușor și eficient. Cererile depuse în 2024 pentru care clujenii au primit răspuns că rămân în atenția Primăriei Cluj-Napoca rămân valabile în continuare. Așadar, cetățenii nu mai trebuie să depună o nouă solicitare pentru anul 2025 – cererea existentă rămâne valabilă până la soluționare”, a transmis Emil Boc.
Clujenii care nu au depus în acest an o cerere pentru un loc de parcare pot să o depună încă de acum, online, pe website-ul Primăriei sau fizic, la Centrul de Informare pentru Cetățeni de pe strada Moților sau primăriile de cartier.
Cum vor fi emise abonamentele pentru zona centrală
De asemenea, începând cu data de 12 decembrie 2024, abonamentele pentru zona centrală vor fi emise exclusiv lunar pentru anul 2025, urmând ca din ianuarie să poată fi achiziționate și celelalte tipuri de abonamente.
EVENIMENT
Clujean reținut de polițiști. A vandalizat, într-o noapte, 25 de mașini parcate pe mai multe străzi din Cluj-Napoca
Polițiștii din cadrul Secției 7 Cluj-Napoca au reținut joi un bărbat de 40 de ani, bănuit de comiterea infracțiunii de distrugere în formă continuată.
Bărbatul, care este din Cluj-Napoca, a vandalizat în noaptea de 1 spre 2 decembrie mai multe autovehicule parcate.
Clujean reținut de polițiști. A vandalizat, într-o noapte, 25 de mașini parcate pe mai multe străzi din Cluj-Napoca
Cercetările au fost inițiate în urma sesizării primite la data de 2 decembrie 2024, privind distrugerea mai multor autoturisme parcate pe diferite străzi din Cluj-Napoca.
În urma verificărilor și administrării probelor, polițiștii au constatat că un număr de 25 de autoturisme au fost vandalizate în aceleași împrejurări, având elemente de caroserie deteriorate.
Percheziții la domiciliul clujeanului
Joi, 12 decembrie, în baza unui mandat emis de instanță, polițiștii au efectuat o percheziție la locuința bărbatului, context în care au fost ridicate mijloace de probă relevante cauzei.
Bărbatul a fost condus la sediul poliției, ulterior fiind reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat instanței pentru luarea altor măsuri preventive.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Secției 7, Serviciului pentru Acțiuni Speciale și Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.
Editorial Opinii
OPINIE. Dragoș Damian: Nici un om de afaceri normal la cap nu va candida la Președinția României
”Partidele politice au spus ca au înțeles ce vor românii și românii au spus ca nu mai vor partide politice. O țară nu poate fi guvernata fără partide politice, dar asta nu înseamnă ca Președintele României, care este partener la guvernare, nu poate fi cineva care vine din afara clasei politice, sprijinit de clasă politică (ușor de spus asta…)”, consideră Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj-Napoca.
”Astfel încât, pe lângă varianta proaspăt eșuată a unui “independent”, rămân cele doua opțiuni, un reprezentant al mediului academic sau un reprezentant al mediului de afaceri.
Reprezentanții mediului academic trebuie rugați foarte-foarte frumos, știți și voi ”Domnule Profesor”, ”Doamnă Profesor”… Este puțin probabil să poată fi convinși să coboare din zona de confort și erudiție a turnului de fildeș doldora de bani publici de unde se uită cu superioritate la muritorii cei plini de păcate.
Reprezentanții mediului academic 1) nu coboară în ringul politic decât daca au un interes personal și 2) nu vor să poarte răspunderea efectelor pe care le-ar avea deciziile pe care le-ar lua ei. Trăiești mai mult dacă stai deoparte, te rezumi la a-ți da cu părerea și, oftând resemnat, spui că ”ceilalți” sunt de vină.
Cu o mână legată la spate
Varianta unui reprezentant al mediului de afaceri a început sa fie discutată de un timp, nu știm dacă în mod serios sau doar pentru a trimite opinia publică să scotocească după cai verzi pe rețelele sociale.
Un om de afaceri cu 20-30 de ani de experiență, care conduce 2-3-10 mii de angajați și administrează operațiuni de miliarde de euro ar funcționa ca Președinte cu o mână legată la spate, daca permiteți expresia.
Pe lângă faptul că ar putea struni economia care este în stare jalnică, probabil că și partenerii externi ar fi mai fericiți cu un reprezentant al mediului de afaceri cu care să se întâlnească și să discute “business”, cum se spune.
Îmi pot imagina ce prietenie se poate lega între un președinte al României venit din mediul de afaceri și, de exemplu, Elon Musk, mâna dreaptă a lui Donald Trump – apropos, Viktor Orban s-a întâlnit cu ambii la Mar del Largo. Parcă văd o fabrica Tesla sau servere X la Debrecen sau Szeged.
Schelete din dulap
Dar nici un om de afaceri nu va dori sa fie Președintele României.
În primul rând, pentru că daca a fi candidat înseamnă să justifici compoziția chimică a laptelui pe care l-ai supt, atunci nimeni nu va dori să treacă printr-o astfel de tortură – ca sa luam doar un exemplu din turul întâi, oamenii de afaceri mai folosesc zboruri private, ori asta este total inadmisibil, nu?
Știm cu toții că marea majoritate a oamenilor de afaceri au ”schelete în dulap”, o zonă în biografie de care nu doresc să își amintească, darămite să știe votanții despre ea. Ori exact acea zona va fi căutata cu înfrigurare și descoperită cu satisfacție de către cei care se ocupa cu meticulozitate de astfel de activități, desigur, în interesul societății.
Pârghiile de conducere
Apoi, orice om de afaceri serios știe că modul de guvernare al României, republica semi-prezidențială, nu îi oferă toate pârghiile ca să conducă așa cum este obișnuit să conducă. Și, din nou de dragul discuției, putem lansa întrebarea: nu ar fi mai bine să avem o republică prezidențială, vezi SUA, unde președintele conduce guvernul?
Sau o republică parlamentară, vezi Austria, Germania, Portugalia Ungaria, etc., unde președintele este de decor?
Și, nu in ultimul rând, mai în glumă mai în serios, ce om de afaceri se va duce la Cotroceni pentru 15.562 lei lunar, chiar dacă țara îl cheamă pentru că are nevoie de el? Asta presupunând că nu s-ar duce acolo ca să se îmbogățească și mai mult, profitând de funcție.
Așadar, să oprim discuția pe tema asta la acest moment și să ne vedem de treaba. Un om de afaceri bun ar putea fi Președintele României, ar putea fi un președinte bun de fapt, dar nu se va duce niciodată la Cotroceni. Uitați așadar de ipoteza unui om de afaceri în postura de Președinte al României”, a spus Dragoș Damian.