Connect with us

ADMINISTRAȚIE

Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu

Publicat


Controversată încă de dinainte de construire, cel puţin din punct de vedere artistic, statuia lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, moşită de fostul primar Gheorghe Funar, a supravieţuit criticilor, dar şi vremurilor, iar acum se împlinesc tocmai 30 de ani de la ridicarea ei. Deşi vremurile s-au schimbat în oraş, şi oamenii politici la fel, statuia lui Avram Iancu rămâne un simbol al oraşului, iar oficialităţile s-au gândit că ar fi potrivită sărbătorirea aniversării acesteia la 30 de ani, de Ziua Naţională a României.

Emil Boc: nimeni nu se atinge de statuia lui Avram Iancu

Statuia este sărbătorită cu un şir de evenimente sub genericul „Avram Iancu de 30 de ani în inima Clujului”. Organizatorii sunt Societatea cultural-patriotică Avram Iancu şi Primăria Cluj-Napoca. Ca să-l gireze parcă şi mai mult pe înaintaşul său la primărie, Gheorghe Funar, actualul primar, Emil Boc, chiar a declarat că deşi Piaţa Avram Iancu intră în program de reamenajare, nimeni nu se va atinge de statuia lui Avram Iancu, cel puţin atâta vreme cât va fi el primar.

Sărbătoare la un monument controversat. Cum trebuia să arate statuia lui Avram Iancu


„Se lucrează la caietul de sarcini pentru modernizarea Pieței Avram Iancu pe fonduri europene, din exercițiul financiar 2021-2027, cu o singură mențiune: să nu se atingă de statuia lui Avram Iancu. Orice plan, orice discuție începe cu statuia lui Avram Iancu. De acolo încolo, discutăm cu arhitecții despre orice. Repet, un singur lucru este foarte clar, statuia nu se mișcă. Oricât de contrariați unii de afirmația mea, rămân la această părere. Simbolurile nu se ating, se păstrează”, afirma primarul Emil Boc.

Cu ocazia construirii statuii, în 1993, dar şi după, au fost numeroase voci care au criticat modul în care aceasta a fost construită, mai ales din punct de vedere artistic.

De exemplu, arhitectul Eugen Pănescu spunea că statuia lui Avram Iancu este „cea mai nereuşită construcţie, iar asta deoarece implicaţiile politice dau uitare scopului adevărat al statuii”.


La fel, arhitecţii Adrian Iancu şi Ionel Vitoc: „Toate sunt gafe nefericite care nu respectă ce se află în jur. La Iancu îţi suceşti gâtul uitându-te la el”.

Pe de altă parte, unul dintre marii specialiști ai Clujului, arhitectul Șerban Țigănaș, fost lider al unor structuri ale arhitecților din România, dar și internaționale, a fost de aceeaşi părere. „Eu aș face un nou concurs, de data aceasta adevărat și cu sculptori reputați, cu miză, în speranța că vom găsi un nou Avram Iancu. Nu l-aș elimina pe Avram Iancu, acela e locul lui consacrat. Dar actuala statuie merge spre a nu-i aduce un omagiu, ba din contră”, a subliniat arhitectul, în emisiunea Urbea9, produsă de Media9.

O statuie pe măsura primarului

Şi presa vremii a avut o atitudine critică faţă de statuie şi de modul în care a fost realizată aceasta.
Un exemplu este editorialul jurnalistului Florin Danciu, în Mesagerul Transilvan:

O statuie pe măsura primarului

Trebuie să mărturisim că în primăvara anului 1992, după al doilea tur de scrutin al alegerilor locale, când a devenit primar al Clujului Gheorghe Funar, în redacția Mesagerul transilvan domnea o nedisimulată satisfacție, o stare de autentică bucurie. leşise, care va să zică, omul nostru! La vremea aceea. competiția electorală s-a dus între partide (mai exact spus între orientări politice), iar nu, cum ar fi fost normal, pentru un asemenea post, între personalităţi. O spunem acum, aproape convinşi că avem dreptate: dacă în locul domnului Liţiu candida aproape oricare alta dintre personalităţile opoziţiei, care să îndeplinească elementara condiţie de a fi clujean în adevăratul sens al cuvântului, alegerile puteau fi câştigate fără probleme.

Am aşteptat, aşadar, cu emoţie, primele luări de poziţie, primele declaraţii şi primele măsuri adoptate în virtutea noilor prerogative ale domnului Gh. Funar. Domnia sa s-a pus pe treabă, a început să „mişte” câte ceva în acest oraş, s-au asfaltat străzi, curăţenia locurilor publice a început să facă faimă municipiului, se mai dădea din când în când câte un bobârnac UDMR-ului, pus la colţ de nenumărate ori de primăria clujeană. Cu timpul, acest ultim aspect a devenit un obicei, luând, din ce în ce mai mult, locul muncii anonime şi lipsite de spectaculozitate de primar. Curând aveam să descoperim că, de fapt, nu votaserăm un primar, ci un preşedinte de partid şi chiar un viitor candidat la … Preşedinţia României.

Uimindu-şi chiar şi colaboratorii apropiaţi cu teribilismele de „lider politic”, făcut peste noapte, ridicat de valul Caritas (acum în coborâre), domnului Funar a început să nu-i mai ajungă strâmta carapace administrativă şi apolitică a primăriei pe care, de altfel, a transformat-o rapid în tribună politică! Cam prea mult, totuşi, pentru un singur om, dacă adăugăm la acestea şi „anosta” muncă de primar. Ieşirile anti maghiare extrem de dure ale dlui Funar au început să-i „obosească” până şi pe propriii susţinători, iar „filipicele” preşedintelui PUNR-ului la adresa actualei puteri nu au avut darul de a-l face foarte ageat în cercurile politice înalte ale ţării, domnia sa practicând micile şantaje politice ori de câte ori i s-a ivit ocazia. Şi, ca oricare mare „tribun” (cum îşi închipuie domnia sa că este) domul Funar este dornic să lase în urma sa semne palpabile şi cât mai vizibile.

Cum să ne explicăm osârdia cu care s-a lucrat şi se lucrează la ridicarea unui statui a lui Avram Iancu în chiar centrul municipiului şi asupra căreia părerea unanimă a specialiştilor a fost că avem de-a face cu un kitsch veritabil. Am fost poate singurul ziar care am dus o campanie împotriva acestui „monument” la jurizarea căruia decisivă a fost opțiunea inginerilor, politicienilor și funcționarilor evident de sorginte demagogică! S-au pompat în acest aşa-zis monument sute de milioane de lei (evident apelându-se la donațiile firmei „Caritas” administrate de primărie) vreme în care clinicilor, caselor de copii etc. li se acordau sume simbolice. Ne punem fireasca întrebare dacă, în aceste vremuri dificile din punct de vedere economic, ne putem permite luxul de a investi în kitsch-uri cu diplomă? Mai era nevoie ca pentru aceasta să fie chemat un artist anonim pe scara de serviciu a Primăriei, tocmai din Elveţia? Un răspuns la toate aceste întrebari s-ar putea da, şi anume că avem o statuie pe măsura primarului! Răspuns care naşte, totuşi, o nouă întrebare: avem oare un primar pe măsura oraşului Cluj-Napoca? (Florin Danciu)

Moartea l-a găsit cu fluierul de cireş şi jalba către împărat

avram iancu ferpar

Avram Iancu, “Crăişorul munţilor”. A murit în urmă cu 151 de ani, pe 10 septembrie 1872. Felul în care a murit este povestit de istoricul Silviu Dragomir în cartea sa “Avram Iancu”.

“În cursul anului 1872, Iancu se simţea bolnav şi istovit de puteri. În lunile de primăvară a fost îngrijit timp mai înde­lungat în spitalul din Baia de Criş. Avusese o puternică hemo­ragie. Tusea ce‑l chinuia nu mai era chip să se potolească. Către sfârşitul lunii august petrecu câteva zile la preotul Toma Faur din Valea Bradului. Pe urmă a plecat din nou spre Baia de Criş. Aici îl ajunge secera morţii la 10 septembrie a ace­luiaşi an. S‑a culcat pe o rogojină de cu seară la cartierul său obişnuit, în casa brutarului Ion Stupină, zis Lieber. A doua zi dimineaţa şi‑a dat sufletul în urma unei noi hemoragii, înfrânt acum definitiv de „viforele timpului”. Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş şi jalba către împărat, unsă şi mototolită”, povesteşte Silviu Dragomir.
Înmormântarea a avut loc pe 13 septembrie.

Statuie cu Iancu călare la Cluj

Puţină lume ştie că Avram Iancu urma să aibă o altă statuie la Cluj, înaintea celei actuale din piaţa care-i poartă numele.
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (în imagini, arhiva Cluj24), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Era în 1924, la 100 de ani de la naşterea sa.


“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru național: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani de la naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.

De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, prefectură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.

Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.

“Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei. În spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922. Iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet. Dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.

Criza economică a doborât statuia Iancului

Tot el spune că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar că, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.

“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel – arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte fumoasă.

Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.

*Avram Iancu (1824-10 septembrie 1872) a fost avocat, a făcut Dreptul la Cluj. A fost revolutionar în 1848, conducătorul Ţării Moţilor în 1849. A condus armata românilor  transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare, conduse de Kossuth Lajos.

*Alexandru Ciura (15 noiembrie 1876-26 martie 1936) a fost preot, scriitor, primul director al Liceului “George Bariţiu” din Cluj (1919-1936).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Vitezomani pe drumurile Clujului. 127 km/h şi 6.400 de lei amendă. 220 de amenzi şi 48 de permise reţinute

Publicat

De

În perioada 2 – 3 martie a.c. polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliției Județean Cluj – Serviciul Rutier au pus în aplicare un plan de acțiune pentru prevenirea și combaterea evenimentelor rutiere produse pe fondul vitezei excesive.

„Activitățile au fost desfășurate pe sectoarele de drum DN1-E60 și DN1C. Polițiștii au constatat și aplicat 220 de sancțiuni contravenționale, dintre care 173 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

În acest context, au fost reținute 48 de permise de conducere, dintre care 41 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

Exemplu semnificativ:

În data de 2 martie a.c., pe DN1 – E60, în zona localității Copăceni, polițiștii au surprins cu aparatul radar un autoturism condus cu viteza de 127 km/h, pe un sector de drum pe care viteza maximă admisă este de 70 km/h.

La volanul autoturismului a fost identificat un bărbat, de 39 de ani, din municipiul Turda. Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, având o alcoolemie de 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Totodată s-a constatat că inspecția tehnică periodică a autovehiculului era expirată.

În baza celor constatate, polițiștii i-au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare totală de 6.435 de lei, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 180 de zile”, informează IPJ Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Se întâmplă la Cluj: Un medic a dat 3.000 de concedii medicale în 2023, iar un pacient a avut 939 zile de concediu medical

Publicat

De

medici cluj cardio spitalul de urgenta

Clujul este nu numai exemplu pozitiv în România, ci şi unul negativ. De exemplu, un medic clujean a acordat anul trecut 3.000 de concedii medicale, iar un clujean a beneficiat de 939 de zile de concediu medical. Exemplul Clujului a fost oferit chiar de ministrul clujean al Finanţelor, Marcel Boloş.

Un medic a dat 3.000 de concedii medicale în 2023, iar un pacient a avut 939 zile de concediu medical

Ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative a fost să descurajeze statul în concedii medicale pentru motivul că se plăteşte mai bine să stai acasă decât prezenţa la serviciu. Recent am citit despre un singur medic din Cluj care a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 şi despre un pacient care a beneficiat de nu mai puţin de 939 zile de concediu medical, iar din statistici a reieşit că pentru un număr de peste 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat nici măcar o zi. Aşa că, domnilor semnatari ai acestei moţiuni, în loc să vă ocupaţi timpul cu populisme, de ce nu vă alăturaţi misiunii de a face din România locul în care poţi să păşeşti fără frică în spitale?”, a spus ministrul Marcel Boloş.

 

Peste 3,3 milione de concedii medicale

De asemenea, ministrul a menţionat că în 2023 eu fost eliberate adeverinţe pentru 3.361.223 concedii medicale, respectiv un număr de zile de concedii medicale de 24.870.933, valoarea bugetului alocat pentru plata acestor concedii fiind de 3,7 miliarde lei, iar pentru anul 2024 există, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde lei.

„Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale.

Şi dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideţi să vedeţi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: boală obişnuită – 1.905.100; urgenţă medico-chirurgicală – 695.106; boală infectocontagioasă – 57.735; boală cardiovasculară – 69.309 şi altele. În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: sarcină şi lăuzie – 245.470; îngrijire copil bolnav – 130.855; neoplazii – 123.690.

Şi, ca să vedeţi unde s-a ajuns cu acest sistem de plată ineficient a concediilor medicale, haideţi să ne uităm şi la topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: judeţul Prahova, top 20 medici – 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; judeţul Iaşi, top 20 medici – 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; judeţul Timiş, top 20 medici – 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Citește mai departe

EVENIMENT

BANI de la stat pentru șomerii care se angajează mai repede. Ce SUMĂ lunară asigură ANOFM

Publicat

plic bani

Vor veni bani de la stat pentru șomerii care se angajează mai repede. Șomerii care se încadrează în muncă înainte de încheierea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj pot primi o sumă de la ANOFM.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă oferă stimulent financiar pentru aceștia, scrie Alba24.ro.

BANI de la stat pentru șomerii care se angajează mai repede. Ce SUMĂ lunară asigură ANOFM

Șomerii indemnizați care se angajează cu normă întreagă beneficiază de o sumă lunară ce reprezintă 30% din cuantumul indemnizației de șomaj până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățiți să primească această indemnizație.

Această măsură este susținută de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

În luna ianuarie 2024, ANOFM a asigurat plata sumei de 1.679.925 lei destinată completării veniturilor salariale pentru 6.165 noi angajați proveniți din rândurile șomerilor indemnizați.

Această măsură este parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri active care au totalizat plăți de 178.703.520 lei în aceeași lună.

Citește mai departe

EVENIMENT

După succesul răsunător de la Sala Palatului, VIZIONARII vin la Cluj-Napoca

Publicat

De

Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 16.00, centrul de conferințe Elitis Center găzduiește conferința „VIZIONARII”, care îi are invitați pe trei dintre cei mai buni specialiști din România, în domeniul neuro-chirurgiei, neurologiei și psihologiei.

Profesorii Alexandru Vlad Ciurea și Dumitru Constantin Dulcan, alături de doctorul Cristian Andrei sunt prezenți pe afișul conferinței-eveniment, moderată de Florentina Fântânaru.

După succesul răsunător de la Sala Palatului, VIZIONARII vin la Cluj-Napoca

Alexandru Vlad Ciurea este profesor universitar de neurochirurgie, cu practică în patologie tumorală cerebrală și spinală, patologie vasculară cerebrală, neurochirurgie pediatrică, neurotraumatologie.

A condus și a fost implicat în zeci de proiecte naționale și internaționale de cercetare, publicând, de asemenea, monografii în domeniul neurochirurgiei, managementului de sănătate și în problemele legate de alimentația bogată în e-uri.

A fost Directorul General al Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, când a implementat Centrul de Excelență în Neurochirurgie și Neurologie.

A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Cei mai buni specialiști în domeniul neuro-chirurgiei, neurologiei și psihologiei

Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan a fost Şeful Catedrei de Neurologie a Spitalului Militar Central şi Şeful Catedrei de Neurologie şi Neuropsihosomatică a Universităţii „Titu Maiorescu” Bucureşti.

Are specializări în Neurologie și Psihiatrie și competenţe în explorări neurofiziologice EEG, EMG, PE, terapia durerii.

Este doctor în ştiinţe medicale, cu participări la evenimente medicale în Beijing, Roma, Berlin, Paris, Marsilia, Geneva, Istanbul, Viena, Minneapolis, Londra, Toronto, Sydney, Bangkok, Madrid, Lisabona, Florenţa, Moscova, Rhodos, Nisa, Geneva.

Membru al Societăţii Române de Neurologie, al Organizaţiei Internaţionale de Cercetare a Creierului (IBRO), al Societăţii Române de Psihiatrie, al Societăţii Române de Acupunctură, al Ligii Române pentru Sănătate Mentală, al Societăţii Române de Neuropsihoendocrinologie, al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi din Străinătate şi a numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Profesorul este și Doctor Honoris Causa al Universităţii din Piteşti.

Doctorul Cristian Andrei este medic specialist neuropsihiatru din 1994. Practică în sistem privat psihiatria, fiind preocupat de problemele de cuplu, dezvoltarea, adaptarea și consilierea relațiilor interumane.

Este atestat în teorii ale personalității, psihoterapii cognitive, terapia bolilor afective, cercetare psihiatrică și este editor corespondent al The British Journal of Psychiatry.

Vizionarii, o conferință dedicată celor interesați de dezvoltare și sănătate mintală

Conferința VIZIONARII este dedicată persoanelor pasionate de dezvoltarea personală și de sănătatea mentală. Participanții vor avea ocazia de a învăța direct de la acești trei experți de top și de a se inspira din experiențele lor, VIZIONARII fiind cei care fac diferența pozitivă în zilele noastre.

Evenimentul este susținut de Institutul Brainmap Neuroscience.

Biletele pentru conferința „VIZIONARII” se găsesc AICI și AICI.

Locurile în sală sunt limitate, iar perioada Early Bird este activă până la jumătatea lunii martie.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax