Connect with us

CULTURA

Săptămâna Mare în comunitățile tradiționale din Cluj: „Paştile falnice, tot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă”

Publicat


camasa taraneasca

În comunitățile tradiționale, pregătirile pentru sărbătorile de Paști se încheiau acum, în Săptămâna Mare. Nu era casă în care femeile să nu se îngrijească de curățenie, din lăzi și din lăițere scoteau hainele de sărbători și le puneau la soare, apoi erau așezate din nou, iar printre ele puneau crenguțe de busuioc și alte plante frumos mirositoare.

Blidele de lut și „icoanele de glajă” de pe pereți erau spălate, după care erau împodobite cu ștergare de sărbătoare. Fața casei, pavimentul, care era din pământ muruit cu lut galben, era acum împrospătat, arată cercetătorii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT ) Cluj.

Săptămâna Mare în comunitățile tradiționale din Cluj: „Paştile falnice, tot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă”

Se spunea că „în Săptămâna Mare nu e bine ca femeia să coase, că atunci împarte Sfântul Ilie trăsnetele”.

De la Florii și până în Joia Mare oamenii satelor se spovedeau și se împărtăşeau, ca să primească sărbătoarea Învierii cu sufletul curat și împăcați cu cei apropiați, mai arată cercetătorii clujeni.

Modelul de cămașă de Paști, secret și competiție între fete

Specialiștii de la CJCPCT Cluj arată că nu era sărbătoare însemnată în decursul anului la care fetele să nu îmbrace cămăși noi, cusute de ele în șezătoare sau acasă, pe furiș, departe de ochii celorlalte.

„Modelul cusut pe cămașă era un mare secret și, totodată, o competiție între fete, în alegerea celui mai frumos, dar pe care să nu-l aibă nimeni”, arată Leontina Drânda din Măguri-Răcătău, județul Cluj.

Așa că, de cele mai multe ori, cusătura cămășii era atent gândită și lucrată. Fata cosea pe ascuns, ca să nu-i fure cineva modelul, ca la biserică și la joc, mai ales de Paști, cămașa ei să fie cea mai frumoasă.

camasa traditionala 2

Astfel, arată specialiștii clujeni, pe toată durata postului, femeile torceau, ţeseau și coseau, deoarece era credinţa că de Înviere fiecare om trebuie să aibă haine noi, din această cauză se mai spunea: „Paştile falnice, tot în coji de ouă şi-n cămeşe nouă!”

Foto: Detaliu cămașă din Răchițele, județul Cluj, Arhiva CJCPCT Cluj




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate