Mijlocașul de la CFR Cluj, grecul Tachtsidis, ar fi avut o convorbire telefonică înaintea meciului cu Rapid, cu Elias Charalambous, antrenorul de la FCSB. Cristi Balaj, președintele celor de la CFR Cluj, s-a arătat nemulțumit de această discuție.

Tachtsidis a fost rezervă în meciul din Gruia, iar cu câteva minute înainte de start ar fi vorbit pe FaceTime cu antrenorul cipriot de la FCSB, cei doi fiind prieteni buni. Marius Șumudică se implicase și el în discuție. Tachtsidis a fost dorit în vară de FCSB, lucru confirmat și de Cristi Balaj în această seară.

Balaj (CFR Cluj): Am încredere în INTEGRITATEA lui Tachtsidis

„Sincer, nu mi se pare în regulă. Am încredere în integritatea lui Tachtsidis, să ne înțelegem. Ca dovadă, nu a ascuns acest amănunt. Știu că cei doi au mai vorbit și în pauză din vară. Charalambous insista ca Tachtsidis să meargă la FCSB, din ce am înțeles. A ales să rămână la noi. Știu că vorbeau.

Legat de aspectul integrității, sunt convins că amândoi sunt integri. Și pe Charalambous îl văd ca pe un om de calitate, chiar dacă situația este nepotrivită pentru amândoi, și pentru unul, și pentru celălalt, mai ales că e vorba de niște echipe aflate în luptă directă. Nu era momentul să se ajungă la astfel de situații, ar fi fost de evitat.

Sigur, voi discuta cu Tachtsidis. Mâine voi ajunge la Cluj și voi discuta cu el. Este o situație compromițătoare pentru el. Eu am încredere în el, dar antrenorul va decide dacă va fi în lot duminică. Ce s-ar întâmpla dacă Tachtsidis ar juca și s-ar lua un gol din cauza lui sau ar rata o ocazie imensă?”, a spus Cristi Balaj la Digi Sport.

Consiliul Județean Cluj anunță că spitalele din subordinea sa vor asigura permanența în perioada Sărbătorilor Pascale.

Astfel, unitățile sanitare aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj, precum și cele care își desfășoară activitatea în imobile ce aparțin forului administrativ județean, vor asigura permanența pe întreaga durată a Sărbătorilor Pascale, obiectivul fiind menținerea continuității activității și a actului medical, în beneficiul pacienților.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că personalul din spitalele subordinate forului administrativ județean rămâne, și de această dată, în slujba pacienților.

”În situația în care vor fi nevoiți, clujenii pot apela cu încredere la specialiștii din spitalele noastre pentru a beneficia de serviciile medicale necesare”, a spus Tișe.

Secții pentru copii

La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Calea Moților nr. 68 vor funcționa, în intervalul 18 – 21 aprilie 2025, secțiile clinice Pediatrie I, II și III, Chirurgie și Ortopedie Pediatrică, ATI, Psihiatrie Pediatrică, Neurologie Pediatrică, Neonatologie Prematuri, precum și Laboratorul Radiologie și Imagistică Medicală și Unitatea de Primire a Urgențelor. Totodată, părinților li se reamintește posibilitatea de a apela oricând, în regim non-stop, serviciul de sfat pediatric telefonic ALOPEDI 0364-917.

În cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie ”Leon Daniello” din str. B.P. Hasdeu nr. 6 permanența va fi asigurată, în perioada 18 – 21 aprilie a.c., prin intermediul liniilor de gardă ale secțiilor terapie intensivă, chirurgie toracică și pneumologie.

Totodată, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din str. Iuliu Moldovan nr. 23 vor funcționa, în intervalul 18 – 21 aprilie 2025, secțiile de spitalizare continuă și camera de gardă.

Spitalul Clinic de Recuperare de pe str. Viilor nr 46-50 va asigura permanența, în perioada 18 – 21 aprilie a.c., prin intermediul liniilor de gardă ale secțiilor terapie intensivă, cardiologie, neurologie, ortopedie și chirurgie plastică.

Nu în ultimul rând, Centrul de Permanență situat pe Aleea Băița nr. 9 va  funcționa în regim de 24 de ore din 24.

Miercuri seara a avut loc, la Cluj-Napoca, o acțiune de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor și căpușelor, dar și tratamente de delarvizare, anunță viceprimarul Dan Tarcea.

Dezinsecția a fost realizată în toate cartierele, pe spațiile verzi, dar și în parcuri, având în vedere că au fost sesizări din partea clujenilor privind apariția căpușelor.

Dezinsecție pentru combaterea țânțarilor și căpușelor la Cluj-Napoca

Acțiunea a început la ora 21:30, iar 19 echipe au fost prezente pe teren, acoperind întreg orașul. Potrivit viceprimarului, s-au făcut tratamente inclusiv în zonele verzi și în parcuri, acolo unde mai mulți clujeni au semnalat recent prezența căpușelor.

„Acțiunea a fost programată imediat ce condițiile meteo au permis intervenția. Vremea instabilă și ploile din ultimele săptămâni au împiedicat realizarea tratamentelor în siguranță și cu eficiență maximă”, a transmis Dan Tarcea.

Ce produse s-au folosit

În ceea ce privește produsele folosite pentru dezinsecție și delarvizare, reprezentanții Primăriei dau asigurări că acestea sunt avizate.

Produsele utilizate:

• Pentru combaterea țânțarilor și căpușelor: Cymina Plus, aplicat conform normelor specifice fiecărui vector.
• Pentru delarvizare: Vectobac WG, un produs avizat pentru utilizare în mediu urban.

„Continuăm aceste intervenții în mod constant pentru a menține Clujul un oraș sigur și sănătos pentru toți locuitorii”, a mai transmis viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

Foto: Primăria Cluj-Napoca

Augustin Covăcian, zis Ticu, deține o stână la capătul cartierului Becaș din Cluj-Napoca și are 500 de miei de vânzare. E cioban de mai multe generații, a crescut pe lângă oi, iar terenul l-a primit moștenire. În acest an, are 500 de miei de vânzare, dar nu îi poate vinde din mai multe motive, primul fiind interzicerea exportului de ovine în România din cauza pestei micilor rumegătoare.

Singurul lui venit provine din creșterea oilor și abia așteaptă primăvara să vândă miei și toamna să vândă cârlanii, adică animalele născute în același an, dar care ajung deja să cântărească 35-40 de kilograme. Unde îi vinde? De câțiva ani și-a făcut o filieră, printr-o asociația a crescătorilor de animale și îi trimite în Arabia Saudită, unde cererea de carne de oaie este în continuare mare.

Cerere slabă de carne de miel, așa simt crescătorii din Cluj-Napoca

”La noi nu prea se mai mănâncă carne de miel sau de oaie”, își începe el povestea. Dar pe lângă aceasta, față de anul trecut, carnea s-a ieftinit. Astfel. în 2024, carnea de miel ”în viu” se vindea cu 23-25 de lei kilogramul, iar anul acesta prețurile au scăzut până la 17 lei, în condițiile în care un prețul cerealelor a crescut de la 60 de bani pe kilogram, la 1.2 lei.

”Am cheltuit până acum 100.000 de lei pe cereale, fân, tratamente. Nici vorbă să ies pe plus, ba mai mult, mă aștept să fac rost de bani să pot întreține cum trebuie animalele”, spune Augustin, căruia cunoscuții și prietenii îi spun ”Ticu”.

În piețele special amenajate pentru vinderea mieilor, cum e cea de la Dezmir de exemplu, e mare aglomerație, toți producătorii, mai ales cei mai mici, se înghesuie să sufle puținii clienți.

”Am auzit că piața e slabă! Trebuie să ai mare noroc să vinzi toți mieii pe care îi tai, iar dacă nu se vând, ce să faci cu carnea rămasă?”. Așa că Ticu se încurajează singur și strânge din dinți încă cel puțin șase luni, până în lunile octombrie, noiembrie, pentru a trimite toți mieii în Arabia Saudită.

”Vin cu TIR-ul până aici la stână, se cântărește gol, apoi se umple cu 450 de capete și pleacă spre arabi. Problema e că ei ne oferă prețul pieței din România, adică acum 17 lei, iar ANAF-ul ne returnează 8 la sută din sumă, taxele plătite de ei”, povestește Ticu, de parcă s-a mirat că nimeni nu a întrebat până acum de problemele cu care se zbate el zi de zi. În plus, simte nevoie să spună că e chinuit de o răceală cu dureri de spate mari și tuse.

Exportul e interzis

În prezent, România nu poate face export de carne de miel, după ce a fost descoperit un focar de pestă în județul Timiș, de altfel în județele Arad și Bihor nici nu au fost organizate piețe speciale pentru vinderea mieilor. Niciun crescător nu poate trimite miei în țările din vestul Europei, singura sursă importantă de venit pentru ciobani, deși țara noastră se află printre producătorii importați ai zonei.

La fel ca majoritatea crescătorilor de oi, Augustin Covăcian e disperat!

”Era bine, spune el, dacă venea TIR-ul, încărca miei, iar banii intrau direct în cont, așa trebuie să am grijă de ei până la toamnă!”, mai spune el. Toate animalele crescute pe dealul din Becaș au cipuri și certificate de la medicul veterinar, dar ce folos, pentru că nu poate să facă nimic cu ele.

”E trist”, spune Ticu, cu înțelepciunea oamenilor care muncesc pentru fiecare picătură de apă, ”că tocmai de Paște se descoperă la noi focare de pestă ovină, iar de Crăciun porcină, o să ajungem în faliment până la urmă, iar meseria asta nu va mai exista”.

”Îmi pare tare rău, eu sunt pe lângă animale de când eram mic, cunosc dealurile astea ca în palmă, ce să mă apuc să fac acum?”, ne întreabă ciobanul din Becaș, dar știm că nu așteaptă răspuns la această întrebare.

Am plecat uitându-ne în spate, iar ultimele cuvinte ale lui Ticu au fost: ”Oare mi se va întâmpla ceva că am vorbit cu dumneavoastră? Poate vin acum toate organele statului să mă amendeze!”…

Cristina Pintilie Șendrea